Rezultatele participarii presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la Summit-ul OSCE de la Astana

Evenimentul a avut si un caracter aniversar avand in vedere faptul ca in acest an se implinesc 35 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki si 20 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris pentru o Noua Europa .

In cadrul Summit-ului, sefii de stat si de guvern din cele 56 de state participante si din statele partenere de cooperare au dezbatut teme de actualitate de pe agenda OSCE cum ar fi conflictele inghetate, sporirea rolului Organizatiei in gestionarea unei noi generatii de riscuri si amenintari transnationale la adresa securitatii, consolidarea proceselor democratice, promovarea si respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.

In cadrul interventiei sale, presedintele Romaniei a apreciat ca, la 11 ani de la Summit-ul de la Istanbul, este necesara vointa politica comuna a tuturor statelor participante pentru implementarea deplina a principiilor si angajamentelor asumate. Seful statului a subliniat importanta crearii conditiilor politice pentru obtinerea de progrese in solutionarea conflictelor inghetate, indeosebi a celui din Transnistria.

Presedintele Traian Basescu a aratat ca viziunea ambitioasa a unui spatiu de securitate de la Vancouver la Vladivostok nu a fost implinita in conditiile respectarii selective sau incomplete a angajamentelor, stagnarii proceselor de reglementare a conflictelor inghetate si erodarii regimului de control al armamentelor conventionale.

Negocierile intre delegatiile statelor participante nu au reusit construirea consensului pentru un document politic ambitios, insotit de un set de masuri care sa faciliteze implementarea acestora. In consecinta, documentul final nu contine referiri la conflictele inghetate si la implementarea integrala a tuturor angajamentelor din domeniul drepturilor omului. Astfel, nu a fost adoptat un plan de actiune care sa implementeze masurile necesare pentru edificarea unei comunitati de securitate in arealul OSCE.

La final, Summit-ul OSCE de la Astana s-a rezumat la adoptarea unui document aniversar, care face referire la:

a�� viziunea unui spatiu de securitate indivizibil in arealul OSCE, bazat pe principii convenite, angajamente reciproc impartasite si obiective comune;
a�� reconfirmarea conceptului securitatii comprehensive, indivizibile si in cooperare, bazat pe principiile fundamentale ale OSCE, in cele trei dimensiuni (incredere si transparenta politico-militara, buna guvernare in sfera economica si de mediu, respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, a democratiei si statului de drept);
a�� ca element central, reafirmarea adeziunii ferme a tuturor statelor participante la principiile Cartei ONU si la principiile si angajamentele din cadrul OSCE, cu punct de plecare in Actul Final de la Helsinki, precum si asumarea responsabilitatii implementarii lor integrale si cu buna-credinta, fara exceptii si cu responsabilitate;
a�� evidentierea esecurilor si a neimplinirilor din perioada scursa de la Summit-ul de la Istanbul (neimplementare/implementare selectiva a angajamentelor), generatoare de lipsa de incredere si divergenta perceptiilor si, in corolar, necesitatea unor eforturi sustinute de a restabili relevanta OSCE in cele trei dimensiuni, de a progresa in solutionarea conflictelor prelungite si de a exclude recursul la forta sau amenintarea cu forta - sublinierea valentelor Procesului Corfu in relansarea dialogului strategic;
a�� enuntarea obiectivului principal - dezvoltarea unei comunitati de securitate prin cooperare cuprinzatoare si indivizibile, care presupune:
- adeziunea deplina a tuturor statelor participante la normele, principiile si angajamentele din cadrul OSCE, pe toate cele trei dimensiuni;
- eliminarea liniilor de diviziune intre statele participante, a sferelor de influenta si a zonelor cu diferite nivele de securitate .
- cooperarea intre state pe baza principiilor egalitatii, parteneriatului, includerii si transparentei.

Avand in vedere faptul ca negocierile intre delegatiile OSCE nu au condus la reflectarea pe deplin a intereselor statelor membre ale Uniunii Europene, acestea au procedat la emiterea unei declaratii interpretative a UE. Astfel, Uniunea Europeana si-a exprimat preocuparea in legatura cu lipsa consensului asupra planului de actiune si a reiterat atasamentul fata o serie de obiective pe care statele membre vor continua sa le urmareasca in cadrul OSCE:

a�� cresterea capabilitatilor pentru prevenirea, gestionarea si solutionarea conflictelor si realizarea de progrese pentru solutionarea conflictelor inghetate;
a�� intarirea regimului de control al armamentelor inclusiv a masurilor de crestere a increderii si securitatii;
a�� intarirea implementarii normelor, principiilor si angajamentelor, in mod special pe dimensiunea umana (respectarea drepturilor omului);
a�� gestionarea amenintarilor si provocarilor transnationale si emergente.

Uniunea Europeana si-a reafirmat pozitiile privind conflictele inghetate din Georgia, Republica Moldova si Nagorno-Karabah.

Romania a prezentat, suplimentar, o declaratie interpretativa in nume national prin care a reafirmat, printre altele, importanta identificarii unor solutii juste si durabile pentru conflictele inghetate, cu respectarea integritatii teritoriale si a suveranitatii statelor pe ale caror teritorii se afla.

In marja acestei reuniuni la nivel inalt, Presedintele a avut si o serie de intrevederi bilaterale, cu presedintele Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, cu vicepremierul Marii Britanii, Nick Clegg, cu Inaltul Comisar al OSCE pentru Minoritati Nationale, Knut Vollebaek, cu Reprezentantul personal al Presedintelui in Exercitiu al OSCE pentru combaterea antisemitismului, rabinul Andrew Baker si cu presedintele BERD, Thomas Mirrow.

La intrevederea cu presedintele Nazarbaev, seful statului a transmis aprecierea pentru modul in care a fost organizata reuniunea de la Astana de catre partea kazaha, in calitatea sa de Presedinte in Exercitiu a OSCE in acest an. In ceea ce priveste relatiile economice, presedintele Basescu a solicitat onorarea integrala a creantei bugetare a Companiei Rompetrol-Rafinare fata de statul roman .

La intrevederea cu vicepremierul Marii Britanii, cei doi interlocutori au abordat perspectiva consolidarii parteneriatului strategic, precum si teme din agenda internationala, cu accent asupra stabilizarii si securizarii Afganistanului.

In cadrul intalnirii cu ambasadorul Volleback, a fost abordata problematica comunitatilor romanesti din statele vecine Romaniei si a necesitatea ca acestea sa se bucure de un tratament egal cu cel oferit minoritatilor nationale in Romania. Presedintele Basescu a salutat activitatea desfasurata de reprezentantul OSCE.

Presedintele Romaniei si rabinul Andrew Baker, reprezentantul personal al Presedintelui in Exercitiu al OSCE pentru combaterea antisemitismului, au evocat eforturile semnificative ale tarii noastre privind recunoasterea Holocaustului. Presedintele Basescu a subliniat importanta responsabilitatii care revine statelor in educarea tinerei generatii privind combaterea extremismului, antisemitismului, xenofobiei, rasismului, discriminarii si intolerantei, in general.

Intrevederea cu presedintele BERD a permis o trecere in revista a proiectelor dezvoltate de banca europeana in Romania, precum si analiza posibilitatii de derulare de noi programe in domeniul infrastructurii.