Leasingul in legislatia romana

In legislatia romana operatiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operatiuni prin care “o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti,

denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale”. (Ordonanta nr. 51/1997- forma actuala)

Cadrul legislativ în domeniul leasingului este:
· Ordonanta Nr. 51/28.08.1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
· Legea Nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
· Legea nr. 99 din 26 mai 1999 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
· Norme privind înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de leasing
· Ordonanta Nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing