Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Succesoral » Moartea cerebrala, consecinte in materie succesorala

Moartea cerebrala, consecinte in materie succesorala

  Publicat: 24 Jul 2011       5324 citiri       Sursa: Av. Artin SARCHIZIAN        Secţiunea: Drept Succesoral  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Acele imprejurari (fapte naturale) care se produc independent de vointa omului si de care norma juridica civila leaga anumite consecinte juridice,
Cum legea civila, cuprinde in reteaua normelor sale intreaga viata a omului, de la nastere, ba chiar, de la zamislire pana la moarte si la urmarile ei patrimoniale [1] putem afirma ca momentul mortii reprezinta un fapt natural (eveniment) de o importanta majora, de care legea leaga o seama de consecinte juridice, precum, incetarea capacitatii civile, deschiderea succesiunii etc. [2]

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana ce, in temeiul unui contract de donatie, transmite, fara a primi ceva in schimb, dreptul de proprietate asupra unui bun sau a mai multor bunuri determinate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

In prezent, observam ca fata de evolutia stiintei medicale, se poate vorbi de moarte in doua situatii diferite, dupa cum urmeaza: atunci cand apare intreruperea ireversibila a functiilor respiratorii si circulatorii sau, atunci cand sunt intrerupte ireversibil toate functiile sistemului nervos central, inclusiv cea a trunchiului cerebral3, asa incat, fiind in fata acestei realitati sociale, medicale se impune a determina modalitatea in care aceasta se reflecta in planul raporturilor juridice, mai precis, se naste si staruie intrebarea, cand inceteaza persoana a mai fi subiect de drept?.
Consecintele stabilirii acestui moment, sunt de o importanta practica deosebita, de vreme ce, decesul persoanei fizice, marcheaza momentul in care inceteaza capacitatea civila a acesteia, tot astfel, interesul de a sti cand intervine decesul - din perspectiva legii - este cu atat mai pregnant, in materia succesiunilor, unde am putea spunea, ca intereseaza atat din perspectiva celui ce lasa mostenirea (lui de cujus) cat si, din cea a celui ce trebuie sa o primeasca (a potentialului mostenitor).
Bunaoara, daca ne referim la de cujus, importanta stabilirii clipei decesului este deosebita, luand in considerare un singur efect,al deschiderii succesiunii, notand ca in acest moment opereaza transmisiunea patrimoniului succesoral catre erezii sai. Tot astfel, daca privim din perspectiva celui care are vocatia de a primi mostenirea, este esential a stabili momentul decesului acestuia, in conditiile in care, pentru a mosteni, eredele trebuie sa existe (sa fie in viata) la data deschiderii mostenirii (chiar in clipa mortii lui de cujus). Nuantand aceasta ultima teza - pentru considerentele ce succed si fata de o realitate deloc de neglijat, aceea a asa-numitei vieti artificiale - opinam ca acesta trebuie sa fie socotit in viata, din punct de vedere legal.

1. Moartea Cerebrala. In mod conventional, moartea, se considera ca fiind instalata in momentul incetarii activitatii cardiace si respiratorii, insa, incepand cu 1950, cand Bjorn Ibsen (Danemarca), a inventat respiratia artificiala, respiratia si bataile inimii au putut fi mentinute si in cazul asa-numitelor come profunde sau depasite, atunci cand circulatia si respiratia sunt sustinute artificial.

Astfel, s-a conturat conceptul de moarte cerebrala, care reprezinta acea stare biologica particulara caracterizata prin incetarea completa si ireversibila a functiilor cerebrale, si ale trunchiului cerebral4.

Prin urmare,se contureaza, pe deoparte conceptul de moarte cerebrala (incetarea functiei cerebrale) iar, pe de alta parte, acela de moarte somatica (incetarea functiilor cardiaca si respiratorie), cu precizarea ca, moartea cerebrala este in mod invariabil si obligatoriu urmata, de moartea somatica, intre cele doua putandu-se interpune o perioada de timp, ce poate dura de la cateva ore, la cateva saptamani5.

De subliniat ca in cazul mortii cerebrale, desi decerebrat, organismul continua a avea activitate somatica, inima putand a mai bate si cadavrul a fi asistat ventilator, astfel ca ventilatia mecanica poate suplini functia respiratorie, iar cordul poate continua sa functioneze inca multe zile, vorbim de o asa-numita ``viata artificiala``.
2. Tocmai datorita faptului ca, moartea cerebrala si moartea somatica pot interveni in momente diferite intre acestea doua; putandu-se interpune, precum am aratat, un interval de timp considerabil (de la cateva ore la cateva saptamani), se naste rationala intrebare; cand anume ia sfarsit (inceteaza) capacitatea civila a persoanei aflata intr-o astfel de situatie? Aceasta, in conditiile in care, este de principiu ca, in cazul persoanelor fizice, calitatea de a fi subiect de drept civil este exprimata prin notiunea tehnico-juridica de capacitate civila6 care capacitate este marcata la inceputul sau, de momentul nasterii (cu exceptia capacitatii anticipate de folosinta prevazuta de art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954), iar sfarsitul acesteia, este marcat, de momentul mortii persoanei (putem vorbi de o moarte fizica constatata si de o moarte declarata judecatoreste).
3. Evident, ne intereseaza moartea fizica constatata, dar care, precum am aratat poate fi, la randu-i atat cerebrala cat si somatica, fara a pune in discutie si moartea clinica, ce ,reprezinta doar o etapa in procesul tanatogenerator, din care pacientul poate fi salvat daca manevrele de resuscitare se administreaza in mod prompt si eficient, fiind asadar, o stare reversibila. Asadar, daca moartea somatica, neprecedata de moartea cerebrala, este necontestat, socotita ca fiind momentul mortii reale (oprirea activitatii cardiorespiratorii, concomitent cu cea cerebrala), ne suscita insa, interesul, intrebarea daca moartea cerebrala poate fi socotita drept moment al mortii, iar in plan juridic, moment al incetarii capacitatii civile.
Pentru a raspunde, este necesar a analiza aceasta problematica atat din perspectiva conceptului stiintific medical, cat si, din perspectiva dispozitiilor legale, care stabilesc momentul in care o persoana este considerata decedata.

4. Din punct de vedere stiintific - medical, mai exact, din perspectiva tanatologiei, momentul oficial al mortii este considerat ca fiind momentul mortii cerebrale7, chiar mai mult, se considera ca moartea cerebrala este sinonima cu moartea8.
5. Din punct de vedere legislativ. Legislatia actuala face deosebirea intre cele doua tipuri de ``moarte`` astfel ca in Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in titlul VI Cap. II. ce trateaza problematica legata de ``Donarea si donatorul de organe, tesuturi si celule de origine umana`` , la art. 147 alin. 1, se defineste notiunea de donator decedat ca fiind persoana la care s-a constatat incetarea activitatii cardiorespiratorie, iresuscitabila si ireversibila (moarte somatica), iar Ia alineatul al doilea, al aceluiasi articol, se defineste donatorul decedat cu activitate cardiaca, persoana la care s-a constatat incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului (moartea cerebrala), conform protocolului de declarare a mortii cerebrale prevazut in anexa nr. 3 la Legea nr. 95/2006).
Retinem asadar ca, in ambele cazuri (atat cel al mortii somatice cat si cel al mortii cerebrale), legea considera persoana ca fiind ``decedata``, fiind astfel permisa, prelevarea de organe, tesuturi si celule.
6. In aceste conditii, putem conchide ca, atat din punct de vedere stiintific (medical), cat si din punct de vedere legal, moartea cerebrala este socotita ca fiind momentul mortii persoanei, concluzie din a carei perspectiva se impun a fi notate consecintele de ordine juridica ale acestui fapt, mai precis, sub aspectul transmisiunii succesorale.
Reamintim ca momentul mortii intereseaza atat din perspectiva celui care lasa mostenirea (de cujus) de vreme ce la acest moment, se transmite patrimoniul sau catre mostenitori, dar si din perspectiva celui care o primeste, respectiv a aprecia daca intruneste conditia capacitatii succesorale, respectiv cea de a ``exista`` la data deschiderii succesiunii.
7. Privind prima problematica - a deschiderii mostenirii - vom porni de la definitia mostenirii, ce apare ca fiind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, subliniind ca aceasta reprezinta modalitatea de transfer a patrimoniului din cauza de moarte, determinata de disparitia persoanei fizice (decesul acesteia) ce in plan juridic se traduce prin incetarea calitatii de subiect de drept si transmiterea patrimoniului acesteia catre erezii sai.

8. Art. 651 C.Civ. stipuleaza expressis verbis ca succesiunile se deschid ``prin moarte``, ceea ce inseamna ca, transferul patrimoniului catre mostenitori opereaza in puterea legii ori a vointei lui de cujus, cuprinsa in legate, in chiar clipa decesului acestuia.

Intereseaza asadar, decesul natural al unei persoane fizice - care fie este constatat fizic, fie este declarat judecatoreste - fapt material de care legea leaga nasterea raportului juridic succesoral, in care, precum am aratat, patrimoniul lui de cujus este atribuit celor ce au vocatie succesorala nefiind de conceput mostenirea unei persoane in viata (nulla est viventis hereditas).

Asadar, in conditiile in care este, hotarat lucru ca mostenirea se deschide prin moarte apare totusi, intrebarea rationala, daca in cazul mortii cerebrale (deci, functia cardiaca si respiratorie poate fi sustinuta se poate vorbi de deschiderea mostenirii.

10. In acest sens, trebuie sa observam, pe de o parte, ca legea, in momentul in care stabileste ca mostenirea se deschide ``prin moarte`` (art. 651 C.Civ.) nu distinge daca aceasta este somatica sau cerebrala, asa incat, daca legea nu distinge, nici noi nu trebuie a distinge, argument in puterea caruia putem conchide ca ambele forme de moarte (privite alternativ) marcheaza momentul deschiderii succesiunii. Sigur, s-ar putea reprosa acestui argument ca, la data edictarii normei, stiinta medicala nu se gasea in stadiul de evolutie actual si notiunea de moarte cerebrala nu era inca cunoscuta. Insa aceasta eventuala critica ar fi combatuta prin simpla observatie ca, nici in noul cod civil, respectiv art. 954 C. Civ. care arata ca ``succesiunea se deschide in momentul decesului``, nu se face o asemenea distinctiune. ceea ce ne intareste convingerea ca, legiuitorul a optat in a socoti drept moment al deschiderii mostenirii, momentul ``mortii``, indiferent daca este moarte cerebrala disociata de moarte somatica, ori cele doua sunt concomitente.

11. Pe de alta parte, avem in vedere dispozitiile legale (iterate la pct. 5), care considera intervenit decesul, atat in cazul in care nu se declara vreo activitate cardiorespiratorie, cat si, atunci cand constata incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului (moartea cerebrala).

12. Or, din perspectiva acestor considerente, socotim ca momentul oficial al mortii este (recunoscut atat de stiinta medicala cat si de lege), cel al mortii cerebrale, acesta fiind, prin urmare momentul deschiderii succesiunii, urmat de toate consecintele juridice ce il produce.
Relevanta practica a acestui fapt este netagaduita, intrucat, spre exemplu: acesta este momentul de transmitere al patrimoniului succesoral; de la care incepea a curge termenul de prescriptie al dreptului de optiune succesorala (de 6 luni); se apreciaza ca problema capacitatii succesorale a celor chemati la mostenire; se apreciaza asupra legii care va dresa devolutiunea succesorala, s.a.m.d.

13. Precum aratam, interesul stabilirii corecte al momentului mortii se extinde si in privinta celui chemat la mostenire (in baza legii ori a vointei lui de cujus) si care, la data decesului lui de cujus, se afla in perioada dintre moartea cerebrala si moartea somatica moartea cerebrala fiind declarata anterior clipei decesului lui de cujus), cu alte cuvinte daca poate dobandi patrimoniul succesoral si, eventual a-l retransmite catre proprii mostenitori.
Amintim in acest sens, ca una dintre conditiile generale pentru a mosteni este si cea a capacitatii, care capacitate este inteleasa ca fiind aptitudinea persoanei de a mosteni, aspect surprins atat de dispozitiile codului civil actual - care la art. 654 stipuleaza ca sunt incapabili de a mosteni cei care nu mai exista la data deschiderii succesiunii cat si de dispozitiile noului cod civil, care la art. 957 C. Civ. stipuleaza ca ``o persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii``.
14. Intereseaza asadar, daca persoana cu vocatie succesorala chemata la mostenire) exista la data deschiderii acesteia moartea lui de cujus). Ori din perspectiva celor mai sus redate putem nota, ca o persoana la care s-a declarat moartea cerebrala, din punct de vedere legal, este socotita ca fiind decedata, ceea ce inseamna ca inceteaza si calitatea de subiect de drept, chiar daca, faptic, functii cardiorespiratorie poate fi mentinuta artificial, fiind doar o viata vegetativa impersonal, artificial, intrucat persoana si-a incetat existenta din momentul decerebrarii.
15. Evident, acest ultim considerent, ca faptic, poate fi cardiorespiratori sustinut, am putea fi tentati a sustine ca persoana inca mai exista, chiar decerebrata. Cu toate acestea, fata de argumentul ca, legea in mod expres considera decedata o astfel de persoana, si cum decesul marcheaza momentul terminal al capacitatii civile, care capacitate exprima calitatea de subiect de drept, apreciem ca nefiind intrunita conditia capacitatii succesorale (parte a capacitatii civile), astfel ca, acesta nu poate dobandi patrimoniul succesoral si a-l retransmite catre proprii erezi. A admite teza contrara, ar insemna a recunoaste calitatea de subiect de drept unei persoane, din punct de vedere legal si medical decedata.



Concluzionand: moartea cerebrala reprezinta momentul in care inceteaza capacitatea de folosinta a persoanei fizice, ceea ce inseamna ca in materie succesorala, ea nu poate mosteni (neavand capacitate succesorala) si totodata, acesta este momentul la care se considera ca fiind deschisa succesiunea celui declarat, potrivit formalitatilor prescrise de lege ca fiind in moarte cerebrala.




Av. Artin SARCHIZIAN


Bibliografie:


1. M. Eliescu - Mostenirea si Devolutiunea in dreptul RSR, Ed. Academiei RSR, p. 19


2. A se vedea G. Boroi - Drept Civil. Parte Generala , Persoanele, Ed. AllBeck 2002, p.44.


3. I. Grintescu; D. Tulbure. L. Mirea: Ra. Ungureanu; D. Ologoiu - Recomandari in diagnosticul si mentinerea donorului aflat in moarte cerebrala, sursa http://www.atitimisoara.ro.


4. V. Belis - Medicina Legala in Practica Judiciara, Ed. Juridica, 2003 p. 39.


5. Ibidem, p. 39


6. A. Pop; Gh. Beleiu: Curs de Drept Civil, CMUB, 1973, p. 141.


7. V. Belis - op.cit. p.42.


8. Lovell RRH, Ethics, law and resources at the growing edge of medicine. Bioethics News, 1990.




Citeşte mai multe despre:    Moartea cerebrala    Capacitatea civila    Legea 95/2006    Noul Cod Civil    Codul civil 2011    Codul civil republicat    Mostenire    Mostenire internationala    Testament    Resedinta    Succesiune vacanta    Mostenitori rezervatari



Comentează: Moartea cerebrala, consecinte in materie succesorala
Alte Titluri

Noul Cod Civil: Conditiile de fond la incheierea contractului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Despre persoane. Dispozitii generale (Art. 25 - 33 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Capacitatea de folosinta (Art. 34 - 36 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Capacitatea de exercitiu (Art. 37 - 48 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Declararea judecatoreasca a mortii (Art. 49 - 57 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice (Art. 205 - 208 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro