Analiza termenelor si perioadelor mentionate in cadrul legislatiei achizitiilor publice

``Potrivit Codului de procedura civila si art. 101 din Regulamentul (CEE, EURATOM) Nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplica termenelor, datelor si expirarii termenelor, termenele se calculeaza astfel:
Termenele pe zile libere (s.n.) se calculeaza neluand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul,
Termenele statornicite pe ore incep sa curg de la miezul noptii zilei umratoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.``
Din exprimarea folosita in cadrul lucrarii mentionate nu reiese ca ar exista vreo diferenta intre termenele stabilite de Regulamentul (CEE, EURATOM) Nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 (in continuare denumit Regulamentul nr. 1182/71/CEE) si termenele continute de Codul de procedura civila, desi aceste reglementari contin sisteme diferite de calcul al termenelor; precum nu se mentioneaza nici pentru care acte sunt aplicabile cele doua reglementari distincte.

2. Singurele dispozitii din cadrul OUG nr. 34/2006 privind calculul termenelor si perioadelor mentionate in cadrul acestui act normativ sunt cele prevazute de Art. 3 lit. z) in cadrul carora se mentioneaza ca prin termenul de ``zile`` se intelege ``zilele calendaristice, in afara cazului in care se mentioneaza ca sunt zile lucratoare``. Deci, potrivit textului enuntat, termenele si perioadele continute de OUG nr. 34/2009 sunt delimitate in doua modalitati/sisteme de calcul distincte: (i) sistemul de calcul pe zile calendaristice si (ii) sistemul de calcul pe zile lucratoare.
Este de subliniat faptul ca in afara de aceasta definire a termenelor continute de OUG nr. 34/2006, in dreptul romanesc nu exista o definitie a sistemelor de calcul pe zile calendaristice si pe zile lucratoare, in practica persoanele fiind nevoite sa delimiteze aceste sisteme de calcul fara a fi in masura sa faca referire la o dispozitie legala.
Sistemele de calcul la care face referire Nota din Manualul operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, respectiv cel continut de Codul de procedura civila - sistemul de calcul pe zile libere- este diferit de sistemul de calcul indicat de dispozitiile Art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006.
Potrivit sistemului de calcul pe zile libere, prima zi in care a fost comunicat un act nu este inclusa in calculul termenului, precum nici ultima zi cand se implineste termenul.

3. Exemple de calcul al termenelor potrivit sistemului de calcul pe zile libere si sistemului de calcul pe zile calendaristice. In continuare, vom determina un termen de 5 zile potrivit celor doua sisteme de calcul, pentru a evidentia diferentele dintre acestea. Astfel:
- In sistemul de calcul pe zile libere, daca transmiterea actului s-a realizat la data de 10 iulie, prima zi nu intra in calcul, luandu-se in considerare zilele de 11, 12, 13, 14; ultima zi de 15 iulie, de asemenea, nu se socoteste, astfel ca, ziua de 16 iulie este ziua in care termenul se considera implinit, iar actul realizat in aceasta zi se considera realizat in termen.
- In sistemul de calcul pe zile calendaristice, daca comunicarea actului s-a realizat la data de 10 iulie, prima zi nu intra in calcul, luandu-se in considerare zilele de 11, 12, 13, 14, 15 iulie ultima zi in cadrul careia un act poate fi realizat in termen.
Aceasta diferenta de o zi dintre cele doua sisteme de calcul creaza neplaceri atat pentru autoritatile contractante, care au tendinta de a fixa si determina termene minime pentru realizarea actelor din cadrul procedurii de achizitii; precum si pentru operatorii economici ce doresc sa promoveze contestatie fata de actele autoritatilor contractante, iar redactarea contestatiei presupune adeseori un efort imens ce trebuie realizat intr-un termen foarte scurt.

4. Inaplicabilitatea termenului pe zile libere prevazut de Codul de procedura civila. OUG nr. 34/2006, precum si HG nr. 925/2006 nu au continut de-a lungul timpului referiri exprese la dispozitiile Codului de procedura civila in ceea ce priveste modalitatea de determinare a termenelor. (In prezent, HG nr. 925/2006 este abrogat.) Plecand de la dispozitiile de trimitere ale OUG nr. 34/2006, potrivit carora dispozitiile acestui act normativ se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ, iar, potrivit dispozitiilor acestui act normativ, acesta se intregeste cu cele ale Codului de procedura civila, s-a ajuns la ideea ca, doar in privinta termenelor procedurale ce tin doar de solutionarea contestatiilor, ar urma sa se aplice dispozitiile Art. 101 din Codul de procedura civila.
Consideram ca nici in privinta termenelor in cadrul carora trebuie sa fie inregistrate contestatiile nu se aplica termenele prevazute de Codul de procedura civila. Astfel, Codul de procedura civila ar urma sa fie aplicabil doar in situatia in care legislatia achizitiilor publice nu ar contine dispozitii exprese privind aceasta institutie. Or, intr-o forma simplificata rudimentar, o asemenea dispozitie exista si este continuta de definitia prevazuta de Art. 3 lit. e) din OUG nr. 34/2006, potrivit careia prin zile se inteleg ``zilele calendaristice, in afara cazului in care se mentioneaza ca sunt zile lucratoare``.
Intr-un singur rand s-a incercat de catre legiuitor sa se defineasca o modalitate de calcul a tuturor termenelor prevazute de legislatia achizitiilor publice, ce nu se afla definita in niciun alt act normativ. Existenta acestei prevederi in legislatia achizitiilor publice ne determina sa consideram ca aceasta materie are propriile sale reguli de determinare a termenelor procedurale si ca normele de trimitere catre Legea privind contenciosul administrativ si Codul de procedura civila nu mai devin astfel aplicabile.

5. Inaplicabilitatea sistemelor de calcul pe zile calendaristice si zile lucratoare, continute de Regulamentul (CEE, EURATOM) Nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971. Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 118/71 al Consiliului privind stabilirea regulilor care se aplica termenelor, datelor si expirarii termenelor privesc instituirea unor reguli generale si uniforme in determinarea termenelor continute de acte ale Consiliului si ale Comisiei, si nu pentru cele prevazute in dreptul intern al fiecarui Stat Membru. Astfel, in Expunerea de motive a Regulamentului nr. 118/71 al Consiliului, se arata in mod expres ca scopul acestui act este dat de faptul ca ``numeroase acte ale Consiliului si Comisiei stabilesc termene, date si expirari ale termenelor si utilizeaza notiunile de zile lucratoare si zile de sarbatori legale``, precum si ``pentru a realiza obiectivele Comunitatilor, este necesar sa se asigure aplicarea uniforma a dreptului comunitar si, de aceea, sa se determine regulile aplicabile termenelor, datelor sau expirarii termenelor``. Asadar, termenele prevazute de Directivele 17 si 18/2004 nu se aplica in mod direct in legislatia interna a Romaniei, ci se determina prin actul normativ intern prin care Romania a inteles sa transpuna dispozitiile directivei, respectiv OUG nr. 34/2006.

6. Termenele si perioadele continute de OUG nr. 34/2006 si actele carora le sunt aplicabile. Termenele continute de OUG nr. 34/2006 privesc atat termene si perioade ce sunt destinate actelor procedurii de achizitie ce se realizeaza de catre autoritatea contractanta, sau termene in cadrul carora ofertantii trebuie sa indeplineasca anumite acte in cadrul procedurii de achizitie (solicitarea de clarificari, depunerea ofertelor etc); precum si termene in cadrul carora ofertantul nemultumit poate sesiza Consiliul sau instanta de judecata, poate exercita caile de atac impotriva acestor solutii.
Prin OUG nr. 34/2006 legiuitorul nu a realizat nicio diferenta intre actele procedurii de achizitii si actele procedurilor de contestare a solutiilor si a instituit un sistem de calcul unic pentru toate termenele ce sunt mentionate in cadrul acestui act normativ, respectiv sistemul de calcul pe zile calendaristice.

7. In practica judiciara a Consiliului, plecand de la punctele de vedere exprimate anterior de ANRMAP, s-a ajuns sa se distinga sisteme de calcul diferite aplicabile diferitelor acte prevazute de OUG nr. 34/2006, respectiv acte procedurale si termene procedurale prevazute de Art. 101 din Codul de procedura civila si acte realizate in cadrul procedurii de achizitii, pentru care ar fi aplicabile dispozitiile Regulamentului nr. 118/71. (A se vedea Decizia CNSC nr. 1028/91 C7/419/555 din 13 martie 2009, comentata in cadrul Articolului Modalitatea de calcul a termenelor de publicare a anunturilor. Masuri de remediere privind completarea termenelor ce au fost determinate initial incomplet, publicat in Revista de Achizitii Publice nr. 21/2009.)

8. Asa cum prin Ghidul Regulilor Comunitatii privind achizitiile publice de servicii, intocmit de Comisia Europene privind Directiva nr. 92 si 93/50/EEC, se arata ca este important de subliniat ca termenii (minimi si maximi) indicati in anunturi trebuie sa fie fixati in asa mod incat implinirea acestora poate fi determinata in aceleasi conditii de toti operatorii economici din toate Statele Membre; nu e asadar acceptabil ca autoritatile contractante sa fixeze asemenea termene cu referiri ce comporta pentru furnizorii din alte State membre dificultati mult prea grave decat cele intampinate de furnizorii din tara autoritatii contractante (Sectiunea 4.4).

Acelasi lucru il consideram pentru toate termenele din cadrul legislatiei din materia achizitiilor publice, faptul ca trebuie sa se regaseasca suficiente elemente in legislatia nationala din materia achizitiilor publice incat toti operatorii economici, indiferent de origine, sa fie in masura sa determine termenele aplicabile pentru toate aspectele ce tin de aceasta materie.

9. In legislatia achizitiilor publice a celorlalte State Membre, fara a se considera ca sistemul de calcul prevazut de Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 118/71 este aplicabil in mod direct in legislatia interna, este mentionat in mod expres modul de calcul al termenelor, sau cel putin exista suficiente referiri cu privire la modalitatea de calcul a termenelor continute de legislatia ahizitiilor publice.

Astfel:
In Marea Britanie - prin Art. 2 (4) din The Public Contracts Regulations 2006 se mentioneaza ca:
``Atunci cand se cere ca un act sa fie realizat potrivit prezentelor Regulamente:
(a) in cadrul unei perioade certe dupa ce a fost realizata o actiune, ziua in care acea actiune a fost realizata nu va fi socotita in calculul acelei perioade;
(b) in cadrul unei perioade certe, acea perioada trebuie sa includa cel putin doua zile lucratoare; si
(c) exceptand regula din 32(3), in cadrul unei perioade certe si ultima zi din acea perioada nu este o zi lucratoare, perioada va fi prelungita pentru a include si urmatoarea zi lucratoare.``
In Ungaria - potrivit Art. 15 din Actul CXXIX din 2003 privind Achizitiile publice, intitulat ``Calcularea termenelor`` se arata ca:
1. ``Termenele ori perioadele (denumite aici in comun ca termene) exprimate in zile, luni ori ani vor fi calculate intr-un asemenea mod incat nu vor include data de pornire. Data de pornire va fi data evenimentului ori alte circumstante de la care acest termen limita incepe sa curga.
2. Un termen exprimat in luni sau ani va expira in ziua in care acesta corespunde cu data urmatoare a celei la care a inceput sa curga termenul; daca luna la care termenul se implineste nu contine o asemenea data, data implinirii se socoteste ultima zi a acelei luni.
3. Termenele fixate in anunturi (invitatii) vor incepe sa curga din ziua urmatoare a datei publicarii anuntului (invitatiei) relevant(e).``
In Cehia - Prin Actul nr. 137 din 14 martie 2006, in cadrul Sectiunii AA� 39 ``Termene`` este determinat sistemul de calcul pe zile calendaristice aplicabil anunturilor
In Finlanda - Prin Actul privind Contractele publice (348/2007), in Partea I Dispozitii Generale privind principiile si scopul actului normative, in cadrul Sectiunii 36 ``Termene minime si fixarea termenelor`` se determina elementele caracteristice ale sistemului de calcul pe zile calendaristice.

10. Pentru a reliefa faptul ca sistemul (sistemele) de calcul invocate de catre ANRMAP in cadrul Manualului de Achizitii Publice nu sunt intelese pe deplin nici de catre autoritatile ce sunt chemate sa se pronunte asupra legalitatii actelor din cadrul procedurilor de achizitii, este de observat interpretarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor in ceea ce priveste termenele in cadrul carora se pot depune contestatii. Astfel, pe site-ul oficial al acestei institutii este mentionat ca actele de sesizare pot fi transmise prin fax sau e-mail doar in cadrul programului de lucru al acestei institutii (ce se finalizeaza la orele 17:00), atentionandu-se ca ``intreaga raspundere pentru decalajele de timp intre transmiterea acestora si inregistrarea acestora la registratura o va purta expeditorul``.
Potrivit Regulamentului nr. 118/71 ce este invocat ca fiind aplicabil, ambele sisteme de calcul prevad ca termenul se considera implinit in ultima zi la orele 24:00. Insa, in lipsa unei reglementari distincte a sistemului de calcul pe zile calendaristice si zile lucratoare, a fost posibila si o asemenea interpretare, in sensul ca ziua calendaristica/ziua lucratoare se considera implinita in ultima zi si la expirarea ultimei ore din programul de lucru al acestei institutii. Propriu zis, prin limitarea adusa de catre Consiliu, se creaza alte termene decat cele prevazute de lege, respectiv partea avand la dispozitie un termen de 4/9 zile si 17 ore, si nu termenele pe zile prevazute de OUG nr. 34/2006.

11. Revenind la modul in care in dreptul intern este determinat sistemul de calcul al termenelor din legislatia achizitiilor publice, consideram ca este necesara interventia legiuitorului pentru a defini cu exactitate sistemele de calcul aplicabil tuturor termenelor, asa cum s-a procedat si de catre alte State Membre, astfel incat autoritatile contractante si operatorii economici, indiferent de originea Statului Membru de care acestia apartin, sa poata determina termenele pe baza unui sistem precis si fara a exista riscul unor interpretari eronate.

Autor: Avocat Constantin SAVIN

CABINET DE AVOCAT "Constantin SAVIN"
Bucuresti Sector 1
B-dul Ion Mihalache nr. 327
tel. 0745.813.991; fax 021-5696157
[email protected]
www.savin-asociatii.ro