Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Aplicarea principiului ne bis in idem nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale

Aplicarea principiului ne bis in idem nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale

Publicat: 28 May 2014 4391 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: Drept Penal

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Regula potrivit careia, in spatiul Schengen, aplicarea principiului ne bis in idem impune ca pedeapsa aplicata intr-un stat membru sa fi fost executata sau sa fie in curs de executare nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.

Denumire data monedei unice europene.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Denumire data monedei unice europene.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Denumire data monedei unice europene.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Document adoptat de catre Consiliul European la 9 decembrie 1989, prin care sunt fixate o serie de exigente minimale in planul dimensiunii sociale a Pietei Interne comunitare, pentru a corecta faptul ca aceasta era axata in principal pe dimensiunea economica a dezvoltarii.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Atunci cand pedeapsa consta intr-o pedeapsa cu inchisoarea si intr-o amenda, ambele pronuntate cu titlu principal, executarea numai a amenzii nu este suficienta pentru a considera ca pedeapsa a fost executata

Potrivit Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen (CAAS), o persoana care a fost judecata definitiv intr-un stat nu poate fi urmarita penal, pentru aceleasi fapte, intr-un alt stat (principiul ``ne bis in idem``). Cu toate acestea, CAAS prevede ca acest principiu nu se aplica decat daca pedeapsa aplicata a fost executata sau este in curs de executare sau nu mai poate fi executata conform legilor statului care a pronuntat sentinta (denumita in continuare ``conditia privind executarea``). Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacra, la randul sau, principiul ne bis in idem fara a face in mod expres trimitere la o astfel de conditie¹ .

Domnul Zoran Spasic, care are cetatenia sarba, este urmarit penal in Germania pentru savarsirea unei inselaciuni la Milano in 2009 (unui particular i-au fost sustrasi 40 000 de euro in bancnote de valoare mica in schimbul unor bancnote de 500 de euro care, ulterior, s-au dovedit a fi false). In paralel, domnul Spasic a fost condamnat in Italia pentru savarsirea aceleiasi infractiuni la o pedeapsa privativa de libertate de un an insotita de o amenda de 800 de euro. Domnul Spasic, care era deja incarcerat in Austria pentru savarsirea altor infractiuni, a platit amenda, insa nu a executat pedeapsa privativa de libertate.

In urma unui mandat european de arestare emis de Germania, autoritatile austriece l-au predat pe domnul Spasic autoritatilor germane. Domnul Spasic se afla in arest preventiv in Germania de la sfarsitul anului 2013, asteptand sa fie judecat pentru infractiunea de inselaciune savarsita in Italia. Domnul Spasic sustine ca, in temeiul principiului ne bis in idem, nu poate fi urmarit penal pentru aceleasi fapte, intrucat a fost deja pronuntata impotriva sa, in Italia, o sentinta definitiva si executorie. Autoritatile germane considera ca, in lumina CAAS, principiul ne bis in idem nu se aplica intrucat pedeapsa privativa de libertate nu a fost inca executata in Italia. Domnul Spasic raspunde ca conditia privind executarea prevazuta de CAAS nu poate sa restranga in mod valabil domeniul de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale si ca trebuie sa fie pus in libertate, dat fiind ca a platit amenda de 800 de euro si a executat astfel pedeapsa aplicata.

In hotararea pronuntata astazi, Curtea, sesizata de Oberlandesgericht NA¼rnberg, declara ca conditia suplimentara privind executarea cuprinsa in CAAS constituie o restrangere a principiului ne bis in idem care este compatibila cu Carta drepturilor fundamentale. Astfel, in ceea ce priveste principiul ne bis in idem, explicatiile cu privire la carta fac in mod expres referire la CAAS, astfel incat aceasta din urma restrange in mod valabil principiul ne bis in idem consacrat in carta . Pe de alta parte, Curtea considera ca conditia privind executarea prevazuta de CAAS nu repune in discutie principiul ne bis in idem ca atare, intrucat aceasta nu urmareste decat sa evite impunitatea de care ar putea beneficia persoanele condamnate intr-un stat membru printr-o sentinta penala definitiva. In sfarsit, Curtea considera ca conditia privind executarea este proportionala cu obiectivul urmarit (asigurarea unui nivel ridicat de securitate in cadrul spatiului de libertate, securitate si justitie) si nu depaseste ceea ce este necesar pentru a evita impunitatea persoanelor condamnate.

Pe de alta parte, Curtea declara ca, atunci cand o pedeapsa privativa de libertate si o amenda sunt pronuntate cu titlu principal (precum in cazul domnului Spasic), executarea numai a amenzii nu este suficienta pentru a considera ca pedeapsa a fost executata sau este in curs de executare in sensul CAAS. In aceasta privinta, Curtea arata ca, desi CAAS prevede ca ``pedeapsa`` sa fi fost executata sau sa fie in curs de executare, aceasta acopera situatia in care au fost pronuntate doua pedepse principale. O interpretare diferita ar conduce la golirea de continut a principiului ne bis in idem prevazut de CAAS si ar compromite aplicarea utila a acesteia. Intrucat domnul Spasic a achitat numai amenda, fara a executa pedeapsa privativa de libertate de un an, Curtea constata ca, in privinta sa, nu este indeplinita conditia privind executarea .

Hotararea in cauza C-129/14 - PPU Zoran Spasic

¹ Articolul 50 din Carta .