Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului

  Publicat: 15 Oct 2018       731 citiri        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Prin Decizia nr. 49/2018, publicata in Monitorul Oficial numarul 838 din data de 2 octombrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii urmare a sesizarii formulata de Curtea de Apel Craiova si a statuat ca stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului se raporteaza la nivelul aceluiasi ordonator de credite caruia ii sunt subordonate financiar, si nu la nivel national.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Puterile publice existente in stat.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act adoptat de organele de stat,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prin Incheierea din 21 februarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 2.034/63/2017, Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 dinCodul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

``interpretarea dispozitiilor art. 31alin. (1), raportat la art. 31alin. (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, in forma modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016, respectiv interpretarea notiunii de AAAA«institutie sau autoritate publicaAAAA», in situatia salarizarii personalului din cadrul institutiilor publice deconcentrate, de acelasi tip, subordonate consiliilor judetene, in raport de interpretarea notiunii de AAAA«acelasi ordonator de crediteAAAA»."


Normele de drept intern care au format obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, in forma modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016, in continuare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015:

"Art. 31. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare, aferent unui program normal al timpului de munca, mai mic decat cel stabilit in plata la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .

(11) Sintagma AAAA«fiecare functieAAAA» prevazuta la alin. (1) reprezinta functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr.284/2010privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

(12) In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in considerare numai drepturile salariale prevazute in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti.

(13) In aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate."


Prin actiunea introductiva, reclamanta A a chemat in judecata parata B, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratei la stabilirea salariului de baza la nivelul maxim, prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale - "Administratie", astfel cum sunt ele definite de Legea-cadru nr.284/2010privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr.284/2010), iar, din intreaga familie ocupationala "Administratie", la stabilirea salariului de baza la nivel maxim, parata sa se raporteze la salariul similar din cadrul C.

In subsidiar, in situatia in care se apreciaza ca raportarea la C nu este posibila, solicita sa fie obligata parata ca, la stabilirea noului salariu, sa aiba in vedere salariul maxim din orice alta institutie din familia ocupationala "Administratie", pentru care sunt indeplinite conditiile legale, iar noul salariu de baza sa ii fie stabilit incepand cu luna ianuarie 2017, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.794/2016, care a fost publicata in luna decembrie 2016.

Ulterior, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizare la actiune, prin care a invederat ca solicita stabilirea salariului maxim aflat in plata la nivelul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului din tara, incepand cu data de 1.01.2017.

Prin Sentinta nr. 4.641 din 11.10.2017, Tribunalul Dolj a admis in parte actiunea formulata de reclamanta A, a anulat partial Dispozitia nr. 245 din 30.01.2017, emisa de catre parata, in ceea ce priveste cuantumul salariului de baza, si a fost obligata parata sa stabileasca salariul de baza al reclamantei, incepand cu luna ianuarie 2017, la nivel maxim in plata in cadrul directiilor judetene generale de asistenta sociala si protectia copilului pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie, pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii precum persoanele salarizate la nivel maxim.

In motivare s-a retinut ca, fata de dispozitiile art. 31alin. (12) si alin. (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, in vigoare dupa data de 1.08.2016, reclamanta trebuia sa beneficieze de cel mai mare salariu de baza aflat in plata la nivelul institutiei, pentru clasa si gradatia pe care le avea.

Pe de alta parte, s-a aratat ca, prin Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, pronuntata de catre Curtea Constitutionala, s-a constatat ca dispozitiile art. 31alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015sunt neconstitutionale, intrucat contravin principiului egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutia Romaniei, republicata, deoarece stabilesc ca persoanele aflate in situatii profesionale identice, dar care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin care sa li se fi recunoscut majorari salariale, au indemnizatii de incadrare diferite (mai mici) fata de cei carora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale prin hotarari judecatoresti, generand diferente in stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare.

Totodata, la paragraful 32 din Decizia nr.794/2016, se mentioneaza ca "In consecinta, ca efect al neconstitutionalitatii art. 31alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015(introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016), AAAA«nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrareAAAA», la care se face egalizarea prevazuta de art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015(introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.20/2016) trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti. Asadar, personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica".

Prin urmare, Curtea a constatat ca, in vederea egalizarii prevazute de art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, "nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare", care trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, urmeaza sa se stabileasca prin raportare la aceeasi/acelasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica (paragraful 34).

Asadar, in conditiile in care s-ar calcula diferentiat indemnizatia s-ar realiza o incalcare a dispozitiilor art. 7 din Legea-cadru nr.284/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr.285/2010privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare (Legea nr.285/2010), art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.80/2010pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2008privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.283/2011, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.80/2010), art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.84/2012privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr.36/2014, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.84/2012) si art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.103/2013privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr.28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.103/2013). Or, in speta, la baza emiterii Dispozitiei nr. 245 din 30.01.2017 de stabilire a salariului de baza al reclamantei au stat dispozitiile art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.2/2017privind unele masuri fiscal-bugetare, precum si modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr.137/2017(Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.2/2017) prin care s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de baza/indemnizatiilor de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice din institutiile si autoritatile publice ale administratiei publice locale, neavandu-se insa in vedere maximul salariului de baza aflat in plata la nivelul directiilor judetene generale de asistenta sociala si protectia copilului pentru aceeasi/acelasi functie/grad/treapta si gradatie, pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii, asa cum a solicitat reclamanta prin actiunea precizata.

Asadar, s-a apreciat ca nu exista nicio justificare pentru refuzul paratei de a-i stabili reclamantei salariul prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza din cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului din tara, de vreme ce apartin aceleiasi categorii profesionale, functiile din cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului fiind acelea prevazute de Legea-cadru nr.284/2010.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata B, iar, la termenul din data de 17 ianuarie 2018, instanta a pus in discutia partilor sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile in dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv interpretarea art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, prin raportare la dispozitiile alin. (13) ale aceluiasi articol pentru institutiile publice deconcentrate.



Problema de drept care se pune in discutie o reprezinta salarizarea unitara a functionarilor serviciilor publice deconcentrate la nivel judetean.

Astfel, se constata ca, dupa adoptarea Legii-cadru nr.330/2009privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009), legiuitorul roman a demonstrat o permanenta preocupare, desi nu lipsita de sincope legislative, pentru realizarea unui sistem de salarizare a intregului personal bugetar bazat pe coerenta si echitate.

Aceste preocupari se reflecta si in deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie, date in analiza constitutionalitatii diferitelor dispozitii legale incidente in materie sau in interpretarea si aplicarea acestora, ce au ca punct de plecare principiul echitatii si coerentei, afirmat prin Legea-cadru nr.330/2009[art. 3 lit. d)], reafirmat prin Legea-cadru nr.284/2010[art. 3 lit. c)] si care se regaseste, in continuare, si in Legea-cadru nr.153/2017privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr.153/2017) [art. 6 lit. b), c), f)].

In acest context se retine ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015s-a reglementat salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.20/2016pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.250/2016, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.20/2016) a fost introdus in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015art. 31, iar prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, pentru modificarea si completarea unor acte normative si pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016) alin. (1) al art. 31a fost modificat, introducandu-se in cuprinsul acestui articol patru noi alineate, alineatele (11)-(14).

In aceasta forma, art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015avea urmatorul continut: "(...) incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare (...) mai mic decat cel stabilit in plata pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii".

In aplicarea acestei dispozitii legale, prin alin. (11) din actul normativ anterior mentionat s-a definit sintagma "fiecare functie" ca reprezentand functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr.284/2010privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, prin alin. (13) s-a definit sintagma "institutie sau autoritate publica" ca fiind acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. Aceeasi dispozitie legala precizeaza, in teza a II-a, ca: "In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare va fi stabilit la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate".

In spetele analizate, prin probatoriul administrat, reclamantii au demonstrat ca, in cadrul altor directii judetene generale de asistenta sociala si protectia copilului, salariul de baza pentru functii identice cu cele ocupate de acestia este mai mare decat salariul de baza de care reclamantii beneficiaza in cadrul C.

Ca urmare, problema de drept esentiala ce se impune a fi dezlegata in cauzele analizate o reprezinta interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale anterior enuntate in situatia de fapt prezentata.

In dezlegarea acestei probleme de drept se impune a se observa ca directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt institutii publice de interes judetean cu personalitate juridica, aflate, structural, in subordinea consiliilor judetene, iar, metodologic, subordonate Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copiilor si Adoptie (A.N.P.D.C.A.) si Autoritatii Nationale pentru Persoane cu Dizabilitati (A.N.P.D.), infiintate odata cu aparitia pachetului legislativ din anul 2004, pachet ce cuprinde si Legea nr.272/2004privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Intrarea in vigoare a acestei legislatii a constituit actul de nastere al directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, prin comasarea mai multor institutii deconcentrate la nivel judetean cu atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului si ale persoanelor cu dizabilitati, in fiecare judet desfasurandu-si activitatea o directie generala de asistenta sociala si protectia copilului.

In aceasta situatie se considera ca, in justa aplicare a art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, in cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean, prin sintagma "institutie sau autoritate publica" trebuie avute in vedere nu numai subordonarea structurala a acestora, ci si subordonarea lor metodologica, in raport cu autoritatile nationale de care sunt coordonate.

Ca urmare, se impune a se retine ca acestea sunt institutii "aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar", in sensul art. 31alin. (13) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, astfel ca, potrivit aceleiasi dispozitii legale, "nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare va fi stabilit la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice".

Mai mult, chiar si din punctul de vedere al subordonarii structurale se poate observa ca directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt subordonate intotdeauna structural consiliilor judetene. Or, in respectarea principiului echitatii si coerentei, ce sta la fundamentul salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice, se impune a se retine ca, din punctul de vedere al salarizarii, nu are relevanta caruia dintre consiliile judetene din tara ii este subordonata o anumita directie generala de asistenta sociala si protectia copilului, ci doar ca si acestea sunt ordonatori de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar.

In situatia in care dispozitiile art. 31alin. (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015s-ar interpreta in sensul ca salarizarea functionarilor publici din cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean s-ar stabili numai in functie de ordonatorul de credite caruia ii sunt subordonate structural, se constata ca definirea ampla, din dispozitia legala analizata, a sintagmei "institutie sau autoritate publica", in raport cu scopul ordonatorului de credite caruia institutia i se subordoneaza, functiile si atributiile acestuia, nivelul sau de subordonare, din punct de vedere financiar, ar fi inutila.

De asemenea, interpretarea analizata, acceptand o salarizare diferita, la nivelul salariului de baza, a functionarilor publici din cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean, in raport cu fiecare consiliu judetean caruia ii este subordonata structural, contrazice insusi scopul urmarit de legiuitor, acela de a asigura o salarizare coerenta si unitara, dar si dispozitiile art. 31 alin.(11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, prin care s-a definit sintagma "fiecare functie" ca reprezentand functiile prevazute in aceeasi/acelasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent din Legea-cadru nr.284/2010privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

In contextul legislativ anterior analizat se considera ca Decizia nr.794/2016a Curtii Constitutionale, asa cum a retinut si instanta de fond in spetele analizate, nu este de natura a conduce in mod direct la solutionarea cauzei, insa prezinta importanta prin considerentele sale ce demonstreaza modul in care instanta de contencios constitutional priveste si interpreteaza principiul echitatii si coerentei in materie.

Ca urmare, se opineaza in sensul solutiei care afirma ca salarizarea functionarilor publici din cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean se impune a fi facuta in mod unitar la nivel national pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, conform art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice.


In cadrul Tribunalului Bucuresti, arondat Curtii de Apel Bucuresti, s-a sustinut ca salarizarea functionarilor publici din cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean se impune a fi facuta in mod unitar, la nivel national pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii conform art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015la nivelul maxim aflat in plata in cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice.

In sustinerea punctului de vedere exprimat s-a retinut ca, potrivit art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, in forma sa in vigoare dupa modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016:

"Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare, aferent unui program normal al timpului de munca, mai mic decat cel stabilit in plata la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii", iar, conform alin. (13) al aceluiasi articol, "in aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate."

S-a apreciat ca problema de drept in discutie este reprezentata de salarizarea unitara a functionarilor serviciilor publice deconcentrate la nivel judetean.

Astfel, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2005s-a reglementat salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.20/2016a fost introdus, in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015, art. 31, iar, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016, alin. (1) al art. 31a fost modificat, introducandu-se in cuprinsul acestui articol patru noi alineate.

In aceasta forma, art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015avea urmatorul cuprins: "(...) incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare (...) mai mic decat cel stabilit in plata pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate/dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii".

In aplicarea acestei dispozitii legale, prin alin. (11) s-a definit sintagma "fiecare functie" ca reprezentand functiile prevazute in aceeasi/acelasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr.284/2010.

De asemenea, prin alin. (13) s-a definit sintagma "institutie sau autoritate publica" ca fiind acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. Aceeasi dispozitie legala precizeaza in teza a II-a ca: "in cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate".

Astfel, s-a retinut ca, in justa aplicare a art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, in cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean prin sintagma "institutie sau autoritate publica" trebuie avute in vedere nu numai subordonarea structurala a acestora, ci si subordonarea lor metodologica, in raport cu autoritatile nationale de care sunt coordonate.

Acestea sunt institutii "aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar", in sensul art. 31alin. (13) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, astfel ca, potrivit aceleiasi dispozitii legale, "nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice".

Se retine ca, in situatia in care dispozitiile art. 31alin. (13) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015s-ar interpreta in sensul ca salarizarea functionarilor publici din cadrul institutiilor publice deconcentrate de interes judetean s-ar stabili numai in functie de ordonatorul de credite carora le sunt subordonate structural, definirea ampla din dispozitia legala analizata a sintagmei "institutie sau autoritate publica", in raport cu scopul ordonatorului de credite caruia institutia i se subordoneaza, functiile si atributiile acestuia, nivelul sau de subordonare din punct de vedere financiar, ar fi inutila.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr.32 din 19.10.2015, pronuntata in Dosarul nr. 1.329/1/2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016, a stabilit ca "plata efectiva a drepturilor salariale urmeaza a se efectua potrivit art. 2 din Legea nr.285/2010, prin raportare la nivelul de salarizare in plata pentru functia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca si in functie si care a trecut in aceste transe de vechime ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.285/2010".

Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, pronuntata de catre Curtea Constitutionala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a constatat ca dispozitiile art. 31alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015sunt neconstitutionale, intrucat contravin principiului egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 dinConstitutie, deoarece stabilesc ca persoanele aflate in situatii profesionale identice, dar care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin care sa li se fi recunoscut majorari salariale, au indemnizatii de incadrare diferite (mai mici) fata de cei carora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale prin hotarari judecatoresti, generand diferente in stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare.

Paragraful 32 din aceasta decizie mentioneaza ca: "In consecinta, ca efect al neconstitutionalitatii art. 31alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015(introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016), "AAAA«nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrareAAAA» la care se face egalizarea prevazuta de art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015(introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.20/2016) trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti. Asadar, personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica".

Prin urmare, Curtea a constatat ca, in vederea egalizarii prevazute de art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, "nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare", care trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile/definitive, urmeaza sa se stabileasca prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica (paragraful 34).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in analiza art. 14 dinConventia Europeana a Drepturilor Omului, a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare atunci cand se induc distinctii intre situatii analoage sau comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva (Cauza Marckx contra Belgiei, Hotararea din 13 iunie 1979).

Aceeasi Curte - in Cauza Driha contra Romaniei, Hotararea din 21.02.2008 - a constatat existenta discriminarii intre reclamant si alte persoane care apartineau aceleiasi categorii profesionale care se afla in situatii comparabile, neexistand justificare din partea institutiei publice angajatoare sa remunereze diferit angajatii aflati in situatii identice.


In principiu, a retinut Inalta Curte ca institutiile publice in discutie au acelasi scop si indeplinesc aceleasi functii si atributii, aspecte reglementate prin dispozitiile art. 117 alin. (1) si (2) din Legea nr.272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ce enumera "atributiile principale", precum si descrise in detaliu de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1.434/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Trebuie precizat insa ca, dat fiind modul de aprobare a regulamentului propriu al fiecarei institutii in parte, prin hotarare a consiliului judetean sau prin hotarare a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, legiuitorul a permis ca atributiile prevazute de regulamentul-cadru sa fie completate si cu alte atributii, in functie de caracteristicile sociale ale unitatilor administrativ-teritoriale [art. 4 alin. (2) si (3) din Hotararea Guvernului nr.1.434/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare].

Ceea ce este important de retinut este insa faptul ca, in cazul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, nu este intrunita una dintre conditiile esentiale prevazute de textul de lege incident, anume ca institutiile publice sa fie subordonate unui ordonator de credite comun. Astfel, contrar opiniilor minoritare exprimate in jurisprudenta transmisa de unele curti de apel, nu este suficient a se constata ca directorul executiv al directiei exercita atributii de ordonator secundar de credite si se afla in subordinea presedintelui consiliului judetului si ca, prin urmare, s-ar afla la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar. Norma incidenta stipuleaza, fara echivoc, ca institutiile publice trebuie sa se subordoneze unui ordonator comun, aspect ce rezulta din sintagma "aceluiasi ordonator de credite". Or, fiecare institutie in parte este subordonata unui ordonator de credite principal diferit, presedinte de consiliu judetean sau primar al unui sector al municipiului Bucuresti [art. 21 alin. (2) din Legea273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare]. Mai mult, trebuie retinut ca, in reglementarea art. 11 din Legea-cadru nr.153/2017, salariile functionarilor publici din serviciile de interes local si judetean se stabilesc prin hotarare a consiliului local/consiliului judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dandu-se un efect firesc autonomiei financiare, reglementata de art. 3 si 4 din Legea nr.215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest context, este corecta opinia acelor instante care au apreciat ca notiunea de institutie sau autoritate publica, aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, se refera la subordonarea administrativa si financiara, neavand relevanta, fata de domeniul de reglementare ce constituie obiect al interpretarii unitare in prezenta cauza, subordonarea functionala fata de autoritatea centrala. De altfel, in textul supus interpretarii, art. 31alin. (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, se face mentiune explicita ca este vorba de institutii aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, in cadrul aceluiasi ordonator de credite.

Prin urmare, nivelul maxim in plata pentru aceeasi functie se stabileste prin evaluarea institutiilor si autoritatilor aflate la acelasi nivel de subordonare financiara, neexistand vreo norma de trimitere la autoritatea centrala care asigura doar o subordonare functionala si metodologica a activitatii specifice.

Acest rationament nu este contrazis de considerentele deciziei Curtii Constitutionale nr.794/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, astfel cum se sustine in interpretarea contrara, intrucat instanta de contencios constitutional a analizat, in decizia respectiva, compatibilitatea cu Legea fundamentala a dispozitiilor art. 31alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, constatand ca sunt neconstitutionale doar dispozitiile art. 31alin. (12), si nu cele ale art. 31alin. (11) si alin. (13). Prin urmare, in legatura cu aceste dispozitii, Curtea Constitutionala a statuat, in paragraful 34, ca: "nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare", care trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile/definitive, urmeaza sa se stabileasca prin raportare la aceeasi/acelasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica.

Prin referire la intreaga categorie profesionala, respectiv familie ocupationala, indiferent de institutie sau autoritate publica, instanta de contencios constitutional nu face decat sa stabileasca sfera destinatarilor acestui text de lege, statuand ca egalizarea la nivelul hotararilor judecatoresti se aplica pentru toate categoriile de institutii si autoritati publice, care au angajati care se regasesc in clasificarile prevazute de anexele la legea-cadru a salarizarii, neputandu-se aprecia ca, pe aceasta cale, Curtea Constitutionala inlatura, de o maniera implicita, criteriul subordonarii financiare prevazut de textul de lege, cu privire la care a respins exceptia de neconstitutionalitate.

Mai mult, se poate observa ca instanta de contencios constitutional a analizat, pentru a statua in sensul neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 31alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.43/2016, ipoteza existentei unui tratament juridic diferit pentru salariatii aflati in situatii de fapt identice, desfasurand activitate in aceleasi conditii, in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice, in sensul definit de art. 31alin. (13) din ordonanta, iar nicidecum pentru cazul unor salariati din institutii publice diferite (a se vedea in acest sens paragraful 25 din decizie). Astfel, ipoteza particulara analizata viza salariatii magistrati angajati in cadrul instantelor judecatoresti, subordonate unui singur ordonator principal de credite, la nivelul intregii tari (Ministerul Justitiei), ipoteza ce se incadreaza in dispozitiile art. 31alin. (13) teza a II-a din ordonanta .

Se apreciaza ca nu sunt incalcate nici principiile egalitatii si nediscriminarii, consacrate de dispozitiile interne sau de dispozitiile conventionale - art. 14 dinConventia Europeana a Drepturilor Omuluisi art. 1 alProtocolului nr. 12 aditional la Conventie- intrucat, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, "a distinge nu inseamna a discrimina", iar, pentru a exista discriminare, in sensul acestor dispozitii conventionale, autoritatile statale ar trebui sa introduca distinctii intre situatii analoage si comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o "justificare rezonabila si obiectiva"1, statele contractante dispunand de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si in ce masura diferentele intre situatii analoage sau comparabile sunt de natura sa justifice diferentele de tratament juridic aplicat.

In acelasi sens este si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene care consacra principiul remunerarii egale pentru munca egala, dar doar atunci cand aceasta este realizata in aceeasi institutie sau in acelasi serviciu, privat sau public, deci cand obligatia exista in sarcina aceluiasi angajator sau chiar in cazul unor angajatori diferiti, dar se poate identifica o sursa unica la baza stabilirii marimii platii.

In consecinta, a statuat Instanta Suprema ca dispozitiile art. 31alin. (13) nu pot fi interpretate decat in sensul ca egalizarea la nivelul maxim salarial aflat in plata se face, in cadrul institutiilor sau autoritatilor publice, la nivelul aceluiasi ordonator de credite caruia ii sunt subordonate financiar, si nu la nivel national, raportat la autoritatea care exercita controlul metodologic si functional al activitatii.

Decizia nr. 49/2018 este obligatorie pentru instantele de judecata de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.










Citeşte mai multe despre:    hotarare prealabila    personal platit din fonduri publice    nivel maxim de salarizare    categorie profesionala    servicii publice deconcentrate    ordonator de credite    egalizare



Comentează: Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Alte Titluri

Deciziile de stabilire a drepturilor salariale nu reprezinta acte administrative in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Sursa:

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. Art. 475 - 477 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 6/2017 privind Cuantumul onorariului executorului judecatoresc cand obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ a pronuntat o hotarare privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Dezlegarea unei probleme de drept. Redeschiderea urmaririi penale prev. de art. 335 CPP este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie