Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.

Art. 509, alin. (1) pct. 11 din Noul Cod de Procedura Civila prevede posibilitatea introducerii unei cereri de revizuire impotriva unei hotarari judecatoresti definitive in situatia in care, dupa ce hotararea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii .

``Textul art. 509 alin. (1) pct. 11 NCPC are in vedere ipoteza constand in admiterea unei exceptii de neconstitutionalitate in cauza in care s-a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere, intervenita dupa ce hotararea a devenit definitiva.

Acest motiv se coreleaza cu prevederea din art. 29 din Legea nr. 47/1992, conform careia sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate nu mai atrage suspendarea judecatii. Asa fiind, este firesc ca de avantajul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate sa poata beneficia si partea care a invocat-o in propria sa cauza.

Pe viitor vor fi supuse revizuirii pentru motivul prevazut la pct. 11 si hotararile care nu evoca fondul .``[1]

Scopul evident al acestei prevederi legale este acela de a proteja justitiabilii diligenti, care au sesizat neconstitutionalitatea prevederilor in cauzele lor.

A fost, insa, ridicata si problema aplicarii aceluiasi rationament juridic si hotararilor judecatoresti intemeiate pe dispozitii legale care ulterior au fost declarate neconstitutionale, chiar daca in cauzele respective nu a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate. In favoarea acestei opinii s-a adus argumentul egalitatii in drepturi . Astfel, s-a sustinut ca limitarea posibilitatii unei cereri de revizuire la persoanele care au ridicat exceptia de neconstitutionalitate ar ingradi liberul acces la justitie persoanelor care nu au inteles sa ridice o astfel de exceptie in cauzele lor.

In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat cu mai multe ocazii, cel mai recent prin Decizia nr. 6/2019.

2. Exceptia de neconstitutionalitate

2.1 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate

Prin Incheierea din 9 iunie 2015, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/Z/2015, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de C.M. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila.

2.2 Pozitia autorului exceptiei

In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum se interpreteaza, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie, si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 51 privind dreptul la petitionare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate contravin art. 16 din Constitutie privind egalitatea in drepturi cu referire la efectele deciziilor Curtii Constitutionale. Interpretarea potrivit careia sunt supuse revizuirii hotararile judecatoresti daca s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate in litigiul anterior este neconstitutionala, intrucat creeaza o diferenta artificiala intre persoanele care au invocat si cele care nu au invocat neconstitutionalitatea dispozitiei legale declarate ca fiind neconstitutionala. Dispozitiile legale criticate ingradesc accesul liber la justitie persoanelor care nu au invocat in timpul judecatii exceptia de neconstitutionalitate a unei dispozitii legale incidente in cauza lor si care a fost ulterior declarata neconstitutionala. Aceasta reglementare contravine caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curtii Constitutionale.

2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale din perspectiva criticilor formulate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

2.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Avand in vedere motivarea exceptiei, Curtea retine ca in sustinerea acesteia sunt invocate si dispozitiile constitutionale ale art. 147 privind deciziile Curtii Constitutionale.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor legale criticate din prisma unor critici similare cu cele formulate in prezenta cauza, constatand constitutionalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 164 din 24 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016.

Prin decizia mentionata, Curtea a statuat, prin raportare la faptul ca deciziile de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate pronuntate de instanta de contencios constitutional nu isi produc efectele cu privire la procese solutionate inainte de pronuntarea si publicarea unor astfel de decizii, ca solutia adoptata de legiuitor este justa, in alte conditii ajungandu-se la afectarea sigurantei circuitului juridic. Atat timp cat partea nu manifesta diligenta si nu intelege sa ridice o exceptie de neconstitutionalitate in fata instantei competente, potrivit legii, si atat timp cat nu exista o decizie de constatare a neconstitutionalitatii publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dispozitiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiaza de prezumtia de constitutionalitate. In momentul in care Curtea constata ca fiind neconstitutionale aceste dispozitii legale, prezumtia de constitutionalitate este rasturnata, iar dispozitiile legale respective nu mai pot fi aplicate in acel proces.

De asemenea, Curtea a statuat in cadrul considerentelor deciziilor sale ca revizuirea formulata ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a unei decizii de constatare a neconstitutionalitatii poate fi exercitata de cel caruia i s-a admis exceptia si de cel caruia exceptia i-a fost respinsa ca devenita inadmisibila, fara a face distinctie ca hotararea a carei revizuire se cere vizeaza sau nu fondul . In cadrul procesului judiciar, exceptia de neconstitutionalitate se inscrie in randul exceptiilor de procedura prin care se urmareste impiedicarea unei judecati care s-ar intemeia pe o dispozitie legala neconstitutionala. Constatarea neconstitutionalitatii unui text de lege ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate trebuie sa profite autorilor acesteia si nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, intrucat si-ar pierde caracterul concret. Constatarea neconstitutionalitatii unei dispozitii legale nu are numai o functie de preventie, ci si una de reparatie, intrucat ea vizeaza, in primul rand, situatia concreta a cetateanului lezat in drepturile sale prin norma criticata (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 29 si 30).

Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei la care s-a facut mai sus referire, se constata ca atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate sunt valabile si in cauza de fata.

2.5 Solutia Curtii Constitutionale

Avand in vedere argumentele prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata de C.M., constatand ca prevederile criticate sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

3. Concluzii

Astfel, este de notat faptul ca la criticarea unor dispozitii legale nu trebuie pierdut din vedere scopul pentru care acestea au fost intemeiate. In cazul expus anterior, acesta fiind, dupa cum am aratat, protejarea justitiabililor diligenti. Extinderea dispozitiilor criticate in speta citata ar rezulta, dupa cum a notat si Curtea, in inutilitatea institutiei juridice a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece partile nu ar mai avea un interes propriu in invocarea unei asemenea exceptii . Mai mult decat atat, s-ar crea o stare de nesiguranta a circuitului juridic.

Irina-Maria Diculescu,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, monografii

1. BOROI Gabriel; colectiv, Codul de procedura civila comentat , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016

II. Legislatie

1. Noul Cod de Procedura Civila

2. Constitutia Romaniei

III. Jurisprudenta

1. Decizia Curtii Constitutionale nr. 6/2019