Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Contencios administrativ. Codul administrativ » Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)

Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)

  Publicat: 11 Jul 2019       630 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Contencios administrativ. Codul administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dupa caderea regimului comunist, administratia publica din Romania a suferit o serie de schimbari in vederea atingerii idealului unui stat de drept democratic. Toate aceste transformari au avut loc prin intermediul a diferite acte normative, fara ca acestea sa fie, de-a lungul timpului, structurate sau codificate.

Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
A fost promulgat la 11.09.1865
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
A fost promulgat la 11.09.1865
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument de plata si titlu de credit utilizat in relatiile internationale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Realizare tehnica care prezinta noutate pe plan national,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre persoanele particulare sau dintre colectivitatile organizate ca unitati private.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Puterile publice existente in stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

``In prezent, inflatia de acte normative emise si desele modificari ale reglementarilor care au fost necesare in procesul de aplicare a acestora au generat paralelisme, suprapuneri si, implicit, in practica, dificultati de aplicare. Ca solutii pentru rezolvarea acestor probleme, la nivel european, s-au initiat o serie de demersuri care au vizat:simplificarea si restrangerea legislatiei, realizarea unui cadru legal unitar intr-un anumit domeniu si clarificarea unei tematici specifice;simplificarea accesului beneficiarilor la legislatia in vigoare, imbunatatirea aplicarii acesteia.


In urma unor analize realizate au fost identificate o serie de disfunctionalitati de tehnica legislativa, precum:inexistenta unor definitii unitare ale principalelor concepte din administratia publica, prevederi legale redundante si paralele, existenta unor norme juridice contradictorii, vid legislativ si dificultati in aplicarea prevederilor legale in vigoare generate de norme juridice declarate si necorelate.``[1]


In ciuda acestor evidente disfunctionalitati, adoptarea unui Cod Administrativ nu a fost o sarcina usoara pentru autoritatile romane. Astfel, un proiect initial de Cod Administrativ a fost in dezbatere in Parlament timp de aproape un an de zile, fiind in cele din urma respins definitiv de Camera Deputatilor.



In cele din urma, Codul Administrativ al Romaniei a fost adoptat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2019 la data de 05.07.2019. Astfel, legislatia in domeniul administratiei publice romane a fost structurata si codificata, primind o forma mai accesibila si coerenta.


1.Dispozitii generale


Obiectul de reglementare al Codului Administrativ este cadrul general pentru organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, raspunderea administrativa, serviciile publice, precum si unele reguli specifice privind proprietatea publica si privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.


Dispozitiile acestuia se completeaza cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu alte reglementari de drept comun aplicabile in materie.


Domeniul de aplicare al Codului este activitatea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, in raporturile dintre autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si in raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.


Codul stabileste, inainte de toate, continutul notiunilor de autoritati ale administratiei publice centrale, respectiv autoritati ale administratiei publice locale.


Astfel, in acceptiunea Codului, autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome. Organizarea si functionarea structurilor de specialitate infiintate pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, sunt reglementate prin lege speciala. Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii si consiliile judetene.


O alta imbunatatire adusa de Codul Administrativ este faptul ca acesta ofera o serie de definitii generale aplicabile administratiei publice locale, eliminand astfel neconcordantele existente anterior si structurand notiunile esentiale intr-o forma mult mai accesibila.


2.Principiile administratiei publice


In doctrina postbelica s-a discutat dezvoltarea unui Cod de procedura administrativa. Printre altele, in cadrul acestuia ``urmau sa fie enumerate principiile fundamentale ale administratiei publice, ca de exemplu, principiul legalitatii, principiul contradictorialitatii, principiul adevarului material, principiul aprecierii autonome a probelor, principiul motivarii, principiul revocarii si principiul limitarii recursului ierarhic.``[2]


Desi acest deziderat doctrinar nu s-a concretizat la momentul respectiv, prezentul Cod Administrativ adoptat prin OUG 57/2019 a revenit asupra acestor principii, stabilind ca principiile fundamentale ale administratiei publicesunt:principiul legalitatii, principiul egalitatii, principiul transparentei, principiul proportionalitatii, principiul satisfacerii interesului public, principiul impartialitatii, principiul continuitatii si principiul adaptabilitatii.


Principiul legalitatii presupune ca autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul acestora au obligatia de a actiona cu respectarea prevederilor legale in vigoare si a tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte .


Principiul egalitatii enuntat de Codul Administrativ nu este altceva decat o expresie a principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in drepturi . Acesta consacra faptul ca beneficiarii activitatii autoritatilor si institutiilor administratiei publice au dreptul de a fi tratati in mod egal, intr-o maniera nediscriminatorie, corelativ cu obligatia autoritatilor si institutiilor administratiei publice de a trata in mod egal pe toti beneficiarii, fara discriminare pe criteriile prevazute de lege.



Principiul transparentei stabileste ca in procesul de elaborare a actelor normative, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a informa si de a supune consultarii si dezbaterii publice proiectele de acte normative si de a permite accesul cetatenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum si la datele si informatiile de interes public, in limitele legii. Beneficiarii activitatilor administratiei publice au dreptul de a obtine informatii de la autoritatile si institutiile administratiei publice, iar acestea au obligatia corelativa a acestora de a pune la dispozitia beneficiarilor informatii, din oficiu sau la cerere, in limitele legii.


Acest principiu nu reprezinta o inovatie legislativa, insa este o reconsacrare bine venita. In legislatia anterioara intrarii in vigoare a Codului Administrativ, acest principiu se bucura de consacrare in diverse acte normative, insa cea mai temeinica garantie a acestuia este reprezentata de Legeanr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Prin aceasta ``s-a instituit cadrul legal privind stabilirea regulilor procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice care utilizeaza resurse financiare publice,in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.``[3]


``Importanta transparentei decizionale rezulta si din faptul ca din totalul actelor normative emise in Romania,majoritatea covarsitoare sunt creatia puterii executive. De altfel,in aplicarea legilor si ordonantelor,Guvernul,ministerele,alte institutii statale centrale sau de la nivel local,dar si toate institutiile administratiei publice locale emit continuu un mare numar de acte normative.``[4]


Principiul proportionalitatii este, la randul sau, unul dintre cele mai importante principii ale dreptului, cu precadere ale dreptului public, regasindu-si si el consacrare in noul Cod Administrativ. Conform acestui principiu, formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sa fie corespunzatoare satisfacerii unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sau masurile autoritatilor si institutiilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a persoanelor, dupa caz.


``Acest principiu al proportionalitatii este deseori asociat, in doctrina germana si in jurisprudenta instantei constitutionale germane, cu termenul deUbermaAAA¸verbot, intr-o traducere aproximativa, ``interdictia depasirii``, notiune care este strans legata de o obligatie de protejare. Aceasta obligatie de protejare a fost recunoscuta, inca din anii 1970, ca fiind o dimensiune obiectiva a drepturilor fundamentale, autoritatile publice trebuind sa garanteze, cel putin, un standard minim de protectie fata de aceste drepturi ale cetatenilor.``[5]


Principiul satisfacerii interesului public este un principiu specific dreptului administrativ. Acesta statueaza ca autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul din cadrul acestora au obligatia de a urmari satisfacerea interesului public inaintea celui individual sau de grup . Interesul public national este prioritar fata de interesul public local.


Astfel, in timp ce in dreptul privat se vorbeste despre principiul binelui fiintei umane, interesul individului fiind plasat deasupra societatii, specific dreptului public in general si dreptului administrativ inparticular este plasarea interesului social deasupra celui individual astfel incat sa se poata asigura o buna exercitare a autoritatii publice la nivelul intregului stat .


Principiul impartialitatii stabileste obligatia personalului din administratia publica de a-si exercita atributiile legale, fara subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese. Ne aflam din nou in fata unei aplicatii particularizate a egalitatii cetatenilor in fata legii.[6]


Conform principiului continuitatii, activitatea administratiei public se exercita fara intreruperi, cu respectarea prevederilor legale. ``Caracterul de continuitate pe care trebuie sa-l asigure un serviciu public rezida in interesul public pe care acesta il deserveste, nefiind admisa intreruperea activitatii``[7]


Autoritatile si institutiile administratiei publice au obligatia de a satisface nevoile societatii dupa cum statueaza principiul adaptabilitatii. Astfel, autoritatile publice sunt obligate prin lege sa isi adapteze masurile si reglementarile in asa fel incat acestea sa raspunda nevoilor sociale pe termen lung, cu posibilitatea de a se plia pe diversele modificari legislative si sociale.


``Principiul adaptabilitatii serviciilor publice presupune: dezvoltarea serviciilor publice in sensul exigentelor de interes general; adaptarea serviciului public la nivelul exigentelor conducerii administratiei publice centrale; crearea serviciilor publice ca instrumente de creare a unor avantaje individuale sau de grup; permanenta serviciilor publice.``[8]


Concluzii


Codul Administrativ reuseste, deci, sa complineasca o serie de principii si notiuni fundamentale pentru administratia publica in cuprinsul unui singur act normativ, eliminand discrepantele, naturale, de altfel, avand in vedere volumul de acte normative, existente in vechea legislatie.


Stabilirea unor principii fundamentale este esentiala oricarei ramuri a dreptului, cu atat mai mult, intr-un domeniu atat de volatil ca administratia publica. Daca in trecut au fost exprimate ingrijorari cu privire la codificarea textelor legislative in domeniul administratiei publice tocmai prin prisma nevoii continue de adaptare a acestora, prin instituirea unor principii diriguitoare aceasta problema este ameliorata, asigurand o stabilitate sporita a reglementarilor prin trasarea unor directii generale.


Autor,Irina Maria Diculescu, internMCP Cabinet avocati- specializati in litigii de munca, comerciale si protectia datelor.


Bibliografie


I.Tratate, cursuri, monografii


1.Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.


2.I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007


3.M. Platis, Teoria Administratiei publice. Suport de curs, Bucuresti, 2005


II.Articole in reviste de specialitate


1.C. Mitrica, Consideratii privind aplicarea principiului transparentei in administratia publica, in ``Revista de Stiinte Juridice``, 2006.


2.G.B. Spirchez, O. Saramei, Despre utilitatea folosirii principiului proportionalitatii in analiza depasirii limitelor puterii discretionare a administratiei in ``SUBB Iurisprudentia`` nr.3/2018


III.Legislatie


1.OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ


IV.Alte surse


1. Expunerea de motive a Proiectului de Lege nr. 369/2018, privind Codul administrativ al Romaniei, procedura legislativa incetand prin respingere definitiva de Camera Deputatilor la 12.06.2018, www.cdep.ro


[1] Expunerea de motive a Proiectului de Lege nr. 369/2018, privind Codul administrativ al Romaniei, procedura legislativa incetand prin respingere definitiva de Camera Deputatilor la 12.06.2018, www.cdep.ro


[2] Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.


[3] C. Mitrica, Consideratii privind aplicarea principiului transparentei in administratia publica, in ``Revista de Stiinte Juridice``, p. 186, 2006.


[4] Ibidem.


[5] G.B. Spirchez, O. Saramei, Despre utilitatea folosirii principiului proportionalitatii in analiza depasirii limitelor puterii discretionare a administratiei in ``SUBB Iurisprudentia`` nr.3/2018, p. 65.


[6] I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007, p. 58.


[7] Ibidem.


[8] M. Platis, Teoria Administratiei publice. Suport de curs, Bucuresti, 2005, p. 56.




Citeşte mai multe despre:    OUG 57/2019    Codul administrativ    principii Codul administrativ    Codul administrativ comentat    Comentarii Codul administrativ



Comentează: Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)
Alte Titluri

Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Reglementarea administratiei publice, centrale si locale, in Noul Cod Administrativ (II)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu