din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2498 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Transformarea posturilor contractuale in functii publice dupa 1 ianuarie 2020

Transformarea posturilor contractuale in functii publice dupa 1 ianuarie 2020

  Publicat: 12 May 2025       32 citiri       Sursa: MCP avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In contextul evolutiei recente a jurisprudentei in materia functiei publice, Decizia nr. 2/2025 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aduce clarificari esentiale privind obligatia autoritatilor si institutiilor publice de a transforma posturile de natura contractuala in functii publice.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Interval de timp convenit intre imprumutator si imprumutat si cuprins intre momentul utilizarii creditului obtinut si data inceperii rambursarii acestuia.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Puterile publice existente in stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,


Aceasta hotarare, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, stabileste interpretarea unitara a dispozitiilor art. 612 alin. (1) din Codul administrativ, evidentiind atat responsabilitatile angajatorilor publici, cat si drepturile personalului contractual implicat.a��


Contextul legislativ anterior si necesitatea modificarilor


Anterior adoptarii Codului administrativ prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019, cadrul legal permitea ca anumite atributii implicand exercitiul prerogativelor de putere publica sa fie realizate atat de functionari publici, cat si de personal contractual.


Aceasta situatie genera ambiguitati si incoerente in aplicarea legii, afectand principiul conform caruia functiile publice trebuie sa fie exercitate de persoane care au dobandit acest statut printr-o procedura transparenta si competitiva.


Astfel, se impunea o reglementare clara care sa delimiteze atributiile specifice functionarilor publici de cele ale personalului contractual, asigurand astfel o administratie publica eficienta si responsabila.a��


Codul administrativ a introdus prevederi explicite menite sa corecteze aceste disfunctionalitati.


Asadar, conform art. 406, autoritatile si institutiile publice care au in statele de functii posturi de natura contractuala, implicand activitati ce presupun exercitarea prerogativelor de putere publica, au obligatia de a le transforma in functii publice.


Aceasta masura urmareste alinierea structurii functionale a administratiei la principiul conform caruia prerogativele de putere publica trebuie exercitate exclusiv de functionari publici.a��


Pentru a facilita tranzitia, art. 612 alin. (1) din acelasi cod a stabilit o perioada de gratie pana la 1 ianuarie 2020, in care calitatea de functionar public putea fi dobandita si prin transformarea posturilor contractuale in functii publice, fara concurs, derogand astfel de la prevederile generale ale art. 464 privind recrutarea prin concurs. Aceasta derogare a fost menita sa asigure o tranzitie lina si sa evite disfunctionalitatile in exercitarea atributiilor publice.a��


Interpretari divergente si necesitatea unificarii practicii judiciare


In practica, aplicarea acestor dispozitii a generat interpretari diferite in randul instantelor de judecata . Unele instante au considerat ca obligatia de transformare a posturilor revine exclusiv autoritatilor publice si ca neindeplinirea acesteia nu afecteaza drepturile salariatilor contractuali. Altele au apreciat ca, dupa expirarea termenului de 1 ianuarie 2020, personalul contractual nu mai poate solicita transformarea postului, fiind necesara organizarea unui concurs conform regulilor generale.a��


Pentru a asigura o interpretare unitara, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia a formulat un recurs in interesul legii, solutionat prin Decizia nr. 2/2025 a ICCJ. Instanta suprema a stabilit ca transformarea posturilor de natura contractuala in functii publice, conform art. 406 din Codul administrativ, constituie o obligatie legala a autoritatilor si institutiilor publice, care trebuia indeplinita din oficiu pana la 1 ianuarie 2020.


In situatia in care aceasta obligatie nu a fost respectata, persoanele care ocupau anterior aceste posturi pot solicita, in conditiile legii, dobandirea calitatii de functionar public prin transformarea postului respectiv.a��


Argumentele ICCJ si implicatiile deciziei


In motivarea deciziei, ICCJ a subliniat ca dispozitiile art. 406 din Codul administrativ sunt imperative, aspect evidentiat de formularea textului: ``autoritatile si institutiile publice (...) stabilesc functii publice``. De asemenea, instanta a evidentiat ca nerespectarea acestor dispozitii constituie contraventie, conform art. 537 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. Astfel, obligatia de transformare a posturilor contractuale in functii publice nu era optionala, ci impusa de lege.a��


Totodata, ICCJ a clarificat ca termenul de 1 ianuarie 2020 nu reprezinta un termen de decadere pentru dreptul salariatilor contractuali de a solicita transformarea posturilor, ci o data-limita pana la care autoritatile publice trebuiau sa isi indeplineasca obligatia legala.


Astfel, in cazul neindeplinirii acestei obligatii de catre angajatori, salariatii au dreptul de a solicita transformarea posturilor si dupa aceasta data, in conditiile legii, respectiv:


- salariatii care ocupa posturi contractuale ce implica exercitiul prerogativelor de putere publica pot adresa o cerere scrisa angajatorului (autoritatii sau institutiei publice) prin care solicita transformarea postului in functie publica;


- daca angajatorul refuza transformarea postului, salariatii pot introduce o actiune in contencios administrativ la tribunalul competent;


- salariatii pot trimite o plangere oficiala catre ANFP, solicitand verificarea modului in care institutia publica si-a respectat obligatiile legale. In urma acestei sesizari, ANFP poate dispune masuri administrative sau poate sanctiona autoritatea publica pentru nerespectarea prevederilor legale.


Asadar, Decizia nr. 2/2025 a ICCJ clarifica responsabilitatile autoritatilor publice in procesul de profesionalizare a functiei publice si subliniaza drepturile individuale ale salariatilor contractuali implicati. Prin aceasta hotarare, se reafirma principiul conform caruia exercitarea prerogativelor de putere publica trebuie realizata de functionari publici, asigurand astfel profesionalismul si responsabilitatea in administratia publica.






Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    Codul administrativ    functionari publici

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Munca la gri: provocari si riscuri in piata muncii din Romania
Sursa: MCP avocati

Implementarea noii platform REGES-ONLINE
Sursa: MCP avocati

Impactul procesoarelor cunatice asupra economiei si asupra pietei muncii
Sursa: MCP avocati

Autonomia dreptului muncii si principiile sale fundamentale
Sursa: MCP avocati

Cine castiga procesul: dreptul sau faptele?
Sursa: MCP avocati

Acordarea sporului pentru conditii degradante. Aspecte juridice si Jurisprudenta
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti