Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Comercial » Abuz de pozitie dominanta. Efectele favorabile pentru concurenta trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau

Abuz de pozitie dominanta. Efectele favorabile pentru concurenta trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau

  Publicat: 31 Jan 2020       416 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Curtea de Justitie precizeaza criteriile pentru ca un acord de solutionare amiabila a unui litigiu intre titularul unui brevet farmaceutic, pe de o parte, si un producator de medicamente generice, pe de alta parte, sa fie contrar dreptului concurentei al Uniunii

Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata.
O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Prin intermediul acordurilor bilaterale in domeniul circulatiei fortei de munca se realizeaza accesul controlat de organisme si protejat al lucratorilor romani pe piata fortei de munca a celuilat stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Factori care impiedica sau intarzie intrarea intreprinderilor pe o piata data. Barierele la intrare pot rezulta, spre exemplu, dintr-o structura de piata speciala (industrie / ramura cu costuri irecuperabile, fidelitatea consumatorilor fata de marcile produselor existente) sau din comportamentul intreprinderilor deja active pe piata.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata.
O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

In Hotararea Generics (UK) si altii (C-307/18), pronuntata la 30 ianuarie 2020, Curtea a precizat criteriile aplicabile la calificarea acordurilor de solutionare amiabila a litigiilor intre titularul unor brevete farmaceutice, pe de o parte, si producatorii de medicamente generice, pe de alta parte, in raport cu interzicerea practicilor sau acordurilor care au ca obiect sau efect restrangerea concurentei (articolul 101 TFUE) si in raport cu interzicerea abuzurilor de pozitie dominanta (articolul 102 TFUE).


Competition Appeal Tribunal (Tribunalul de Apel pentru Concurenta, Regatul Unit) a sesizat Curtea cu o cerere de decizie preliminara in scopul examinarii legalitatii unei decizii adoptate de Competition and Markets Authority (Autoritatea pentru Concurenta si Piete, Regatul Unit) impotriva a diferiti producatori de medicamente generice si a grupului farmaceutic GlaxoSmithKline (denumit in continuare ``GSK``) in legatura cu acorduri de solutionare amiabila a litigiilor in materie de brevete (denumita in continuare ``decizia atacata``). GSK era titularul unui brevet privind ingredientul farmaceutic activ al medicamentului antidepresiv paroxetina si al unor brevete secundare care protejau anumite procedee de fabricare a acestui ingredient. Atunci cand brevetul principal al acestuia din urma a ajuns la expirare in 1999, mai multi producatori de medicamente generice au preconizat sa introduca paroxetina generica pe piata britanica.


In acest context, GSK a initiat actiuni in contrafacere impotriva acestor producatori de medicamente generice, care au contestat validitatea unuia dintre brevetele secundare ale GSK. GSK si producatorii de medicamente generice au incheiat ulterior acorduri de solutionare amiabila a acestor litigii, in cadrul carora acestia din urma acceptau sa renunte, pentru o perioada stabilita, la intrarea pe piata cu propriile medicamente generice in schimbul unor plati din partea GSK (denumite in continuare ``acordurile in cauza``). \


Prin decizia atacata, Competition and Markets Authority a estimat ca acordurile in cauza incalcau interdictia incheierii de acorduri care restrang concurenta si constituiau, din partea GSK, un abuz de pozitie dominanta pe piata relevanta. In consecinta, aceasta autoritate a aplicat sanctiuni pecuniare partilor la aceste acorduri .


Curtea a subliniat, mai intai, ca un acord intre intreprinderi nu intra sub incidenta interdictiei prevazute la articolul 101 alineatul (1) TFUE decat cu conditia sa afecteze defavorabil si in mod semnificativ jocul concurentei in interiorul pietei interne, ceea ce presupune ca aceste intreprinderi sa se afle cel putin raport de concurenta potentiala.


In ceea ce priveste producatorii de medicamente generice care nu au intrat inca pe piata la data incheierii unor asemenea acorduri, ea a indicat ca raportul de concurenta potentiala necesar presupune demonstrarea existentei unor posibilitati reale si concrete de acces pe piata . In acest sens, Curtea a statuat ca trebuie sa se aprecieze, pentru fiecare producator de medicamente generice vizat, existenta unei intentii ferme si a unei capacitati proprii de acces pe piata a producatorului de medicamente generice vizat, avand in vedere demersurile pregatitoare initiate de acesta, precum si o lipsa de bariere la intrare care sa prezinte un caracter insurmontabil. Eventuale drepturi de brevet nu stabilesc prin ele insele asemenea bariere, potrivit Curtii, din moment ce validitatea lor poate fi contestata.


In ceea ce priveste notiune de ``restrangere a concurentei prin obiect``, Curtea a amintit ca o asemenea calificare este subordonata constatarii unui grad suficient de nocivitate a acordurilor in cauza pentru concurenta, avand in vedere continutul, obiectivele si contextul lor economic si juridic. Potrivit Curtii, tinand seama de diminuarea semnificativa a pretului de vanzare al medicamentelor vizate in urma intrarii pe piata a versiunii lor generice, o asemenea nocivitate poate fi admisa atunci cand transferurile de valoare prevazute de un acord precum acordurile in cauza nu pot, ca urmare a importantei lor, sa primeasca o alta explicatie decat cea legata de interesul comercial al partilor la acord de a nu crea o concurenta prin merite si, pentru acest motiv, incita producatorii de medicamente generice sa renunte la intrarea pe piata vizata.


In scopul calificarii drept ``restrangere a concurentei prin obiect``, Curtea a impus de asemenea luarea in considerare a eventualelor efecte proconcurentiale aferente acordurilor in cauza, cu conditia ca acestea sa fie dovedite.


Ea a precizat insa ca o asemenea luare in considerare are loc numai in cadrul analizei nocivitatii suficiente a acordului preconizat. Curtea a dedus din aceasta ca revine instantei nationale sarcina de a aprecia, pentru fiecare acord preconizat, daca efectele proconcurentiale dovedite sunt suficiente pentru a permite existenta unor indoieli rezonabile cu privire la caracterul sau suficient de nociv pentru concurenta .


In ceea ce priveste aspectul daca un acord de solutionare amiabila precum cele in discutie poate fi calificat drept ``restrangere a concurentei prin obiect``, Curtea a precizat ca, pentru a aprecia existenta unor efecte potentiale sau reale asupra concurentei ale unui asemenea acord, trebuie sa se determine jocul probabil al pietei si structura sa in lipsa practicii coluzorii, fara sa fie necesar sa se stabileasca probabilitatea ca producatorul de medicamente generice sa obtina castig de cauza sau cea a incheierii unui acord de solutionare amiabila mai putin restrictiv pentru concurenta .


In raspunsul la intrebarile referitoare la notiunea de ``abuz de pozitie dominanta``, Curtea a statuat, in primul rand, ca piata produselor trebuie determinata tinand seama si de versiunile generice ale medicamentului al carui procedeu de fabricare ramane protejat de un brevet, cu conditia sa se poata stabili ca producatorii lor sunt in masura sa intre pe piata cu o forta suficienta pentru a putea o contrapondere serioasa fata de producatorul de medicamente princeps prezent deja pe aceasta piata .


In al doilea rand, Curtea a precizat, ca constatarea unui abuz de pozitie dominanta presupune o atingere adusa structurii concurentiale a pietei care sa depaseasca simplele efecte proprii ale fiecaruia dintre acordurile vizate, care sunt sanctionate in temeiul articolului 101 TFUE. Mai precis, ea arata ca, tinand seama in special de posibilele efecte restrictive asupra concurentei cumulative ale diferitor acorduri, incheierea acestora, in masura in care se inscrie intr-o strategie contractuala de ansamblu, este susceptibila sa produca un efect de inchidere semnificativ asupra pietei, privand consumatorul de beneficiile intrarii pe aceasta piata a unor concurenti potentiali care produc propriul lor medicament si, prin urmare, rezervand direct sau indirect piata mentionata pentru producatorul medicamentului princeps vizat. Curtea a amintit, in ultimul rand, ca un asemenea comportament poate fi justificat daca autorul sau dovedeste ca efectele sale anticoncurentiale pot fi contrabalansate sau chiar depasite de avantaje in termeni de eficacitate de care profita si consumatorii.


In scopul acestei evaluari comparative, Curtea a precizat ca efectele favorabile pentru concurenta ale comportamentului in cauza trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau.


Hotararea in cauza C-307/18 Generics (UK) si altii



Citeşte mai multe despre:    titularul unui brevet privind ingredientul farmaceutic activ    brevet    TFUE    concurenta potentiala    restrangere a concurentei prin obiect    abuz de pozitie dominanta

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Un organism care nu este apt sa evolueze intr-o fiinta umana nu constituie un embrion uman
Sursa: EuroAvocatura.ro

Procedeul care, prin utilizarea prelevarii de celule stem dintr-un embrion uman in stadiul de blastocist, conduce la distrugerea acelui embrion trebuie exclus de la brevetare
Sursa: EuroAvocatura.ro

Model Contract executie lucrari
Sursa: EuroAvocatura.ro

Impunerea veniturilor din activitati independente
Sursa: ExpertizaContabila.ro

Aspecte juridice ale leasing-ului financiar
Sursa: EuroAvocatura.ro

Clauze in contractul individual de munca privind drepturile de proprietate intelectuala
Sursa: EuroAvocatura