Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Paradigmele muncii in contextul noilor schimbari sociale

Paradigmele muncii in contextul noilor schimbari sociale

  Publicat: 02 Sep 2020       400 citiri       Sursa: Alexandra Florescu, internship MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


,,Fara munca, toata viata se intreapta spre putreziciune. Dar atunci cand munca este lipsita de suflet, viata se sufoca si moare[1]

Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Forma de organizare a unui grup de executanti individuali, ale caror actiuni sunt interdependente si determinate de indivizibilitatea procesului de productie.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.


Paradigma muncii a imbracat de-a lungul timpului numeroase patternuri sau conotatii de la aparitia primelor civilizatii si pana astazi. Conceptele asupra muncii, cat si asupra implicatiilor sale au evoluat odata cu societatea, intre munca si evolutia societatii existand o relatie de interdependenta.


In adevar, munca desemneaza una dintre cele mai dinamice notiuni, de vreme ce ea este strans legata de societate si de existenta omului. Prin uzitarea sintagmei ,,existenta omuluiaaaaaa sunt vizate numeroase intelesuri cu privire la om-fiinta sociala, de la subzistenta, adica simpla asigurare a existentei materiale, pana la ,,implinireaaaaaaa omului, unde se poate vorbi despre concepte abstracte si subiective, precum fericirea, succesul, multumirea de sine. Daca in timpurile preistorice sau antice munca ori rezultatele sale se limitau la satisfacerea celor mai elementare nevoi umane (hrana, adapost), treptat procesul muncii a inceput sa fie privit de indivizi ca o maniera de satisfacere a unor nevoi complexe, de factura psihologica sau chiar spirituala. Nu degeaba literatura de specialitate in domeniul economiei afirma ca nevoile umane, stringenta lor si satisfacerea acestor nevoi desemneaza mobilurile intregii activitati sociale si economice, or procesul muncii, atat de strans legat de indivizi, cat si de societate, este incident in satisfacerea unei game largi de nevoi, fie ele biologice sau complexe.


Fara indoiala oamenii au avut si vor avea distincte opinii asupra procesului muncii date fiind tendinta omului de a reduce realitatea la cunoasterea intuitiva si meditativa asupra propriei existente si a lumii, dar si realitatile sociale si economice la un moment dat, cum spre exemplu FranAAois Voltaire vedea munca ca acel mod de a scuti omul de plictiseala si saracie sau cum in viziunea lui Karl Marx munca era o marfa (teorie care insa nu corespunde cu realitatile si exigentele de astazi). Chiar si in prezent asupra muncii exista diferite atitudini, de la cele mai respingatoare si pana la atitudini de adorare sau chiar obsesie ori dependenta de munca (,,workaholiciiaaaaaa). Dintre acestea, pregnanta ramane insa atitudinea de implicare si inclinare catre munca, avand in vedere schimbarea modelului motivational asa cum se manifesta in societate in ultimele decenii (un exemplu este aratat chiar si de interesul mare pentru diferite programe de internship sau voluntariat din prezent in randul tinerelor generatii). Astazi, probabil mai mult ca niciodata, se pare ca oamenii vad din munca sau din rezultatul muncii lor o valoare, o bucurie, o implinire sau un mod de satisfacere a nevoii umane de a da un sens vietii.


In asentimentul unor idei exprimate in lucrarile socio-politice si filosofice ale secolului trecut, omul, prin calitatea sa de homo faber, isi ghideaza si construieste propriul destin, contribuind totodata la progresul societatii prin ,,creatia saaaaaaa, fie ea creatie materiala sau intelectuala. A munci inseamna a-ti oferi tie si societatii un beneficiu, a face pasi concreti inspre dezvoltare si progres. La sfarsitul oricarei zile de munca, oamenii trebuie sa constientizeze ce aport au adus comunitatii, cat si faptul ca orice activitate, provocare sau greseala din intreg procesul muncii reprezinta o lectie bine-venita si o veriga dintr-o succesiune de experiente, mai mult sau mai putin importante, care ne dezvolta pe plan profesional si personal. Cu toate ca cele doua planuri, personal si profesional, nu trebuie sa se suprapuna, nu ne ramane decat sa admitem ca ele se influenteaza reciproc, de unde si faptul ca a munci reprezinta o buna parte din viata fiecaruia sau faptul ca personalitatea si psihologia individului au un rol decisiv in alegerea unei profesii, in comportamentul de la locul de munca, in modul cum fiecare individ isi percepe ,,creatiaaaaaaa etc.


Interesant in problematica procesului de munca este cat de complex este acesta: desi strans legat de individ, ci deci avand o importanta latura subiectiva, munca are, asa cum a fost deja exprimat, o importanta latura sociala, astfel incat organizarea muncii este conditionata de numerosi factori obiectivi. Dezvoltarea industriilor, noile schimbari sociale ori dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei au modificat substantial paradigma muncii odata cu noile patternuri motivationale ale oamenilor.


Pe de-o parte, una dintre noile conceptii asupra muncii o reprezinta importanta flexibilitatii si versatilitatea. Nu este nicio noutate faptul ca lumea a devenit foarte rapida, odata cu acest fenomen, flexibilitatea si adaptabilitatea oamenilor se identifica cu cele mai bune moduri in atingerea obiectivelor. Mai mult decat atat, aceste doua concepte implica asumarea increderii in sine dar si a tolerantei pentru ca indivizii sa se adapteze unor noi directii, conditii de munca sau provocari. Rigiditatea sau ,,concurenta/competitiaaaaaaa (in sensul neproductiv) dispar usor-usor din vocabularul organizarii muncii, fie la un nivel extern sau mai ales in interiorul unui grup de munca . Bineinteles, sectorul muncii implica o oarecare constanta competitie, avand in vedere dinamismul caracteristic muncii, insa aceasta competitie nu mai este una atat de acerba, asa cum se intampla in trecut, fara a se interpreta ca astazi oamenii duc lipsa de ambitie. Prin multa ambitie si motivare oamenii pot reusi sa-si atinga scopurile, iar in prezent se observa cum ,,individualismulaaaaaa pierde teren . Nu competitia acerba, ci cooperarea, colegialitatea si colaborarea sunt elemente sanatoase in munca si pentru dezvoltarea oricarui individ, personal si profesional. De aici si o noua paradigma: munca in echipa .


Probabil ca munca in echipa are astazi cea mai mare insemnatate in domeniu, fiind totodata si un mare ,,challangeaaaaaa. Apreciem ca, din nefericire, multi dintre noi am fost ghidati si antrenati cu precadere pe parcursul pregatirii scolare sa fim individualisti si sa lucram de asa natura, ci nu cooperand cu cei din jur. Cu toate ca prin prezenta nu incercam sa aducem critici pozitive ori negative sistemului de invatamant romanesc, asa cum este el, cu puncte forte si puncte slabe, in adevar scoala romaneasca nu invata tinerii sa lucreze in echipa si cat de importanta este cooperarea si intrajutorarea. Individualismul in munca este distructiv, nesanatos, neaducand niciun beneficiu pentru insusi stima de sine, deoarece in ochii nimanui valoarea propriei persoane nu ar trebui sa constea exclusiv in ceea ce a facut sau realizat pentru el, ci si pentru cei din jur, pentru comunitate, idee la care vom reveni mai tarziu.


La baza muncii in echipa trebuie sa stea intrajutorarea, coordonarea, empatia, intelegerea, bunatatea si nu in ultimul rand respectul fata de cei din jur. Totodata, este crucial, in mod special pentru tinerii muncitori sau pentru oricine cu ceva mai putina experienta, sa fie coordonati de persoane cu abilitati de leadership, pe care sa-i considere adevarati mentori. Nu in ultimul rand, apreciem ca munca in echipa face mediul de lucru mai placut: criticile constructive, incurajarile, multumirile si feedbackul pozitiv trebuie sa fie instrumentele care sa desavarseasca un mediu de lucru placut, unde a te dezvolta inseamna a fi curios, a pune intrebari, a ti se raspunde, a face si a primi evaluari. De altfel, un mediu de lucru agreabil va influenta in bine inclusiv pe plan personal, caci toxicitatea de la locul de munca inseamna nemultumire cu sinele si nemultumire fata de viata pe care o avem. Tot in acest sens, in noua paradigma a muncii banii sau foloasele materiale nu mai reprezinta principalul model motivational al oamenilor, ci mai degraba experientele, abilitatile si stima de sine dobandite prin munca .


Prin munca dobandim un scop in viata si multumirea de a aduce ceva societatii, de a realiza ceva pentru comunitatea in care traim. Aceste sentimente vin nu exclusiv din dorinta noastra de a ne simti impliniti sau din nevoia de identitate, dar si din dorinta de a ne simti utili si de a fi utili pentru cei din jur. In prezent, la baza conceptului de munca se afla deci altruismul sau obligatia morala de a-i ajuta pe altii. De vreme ce un individ munceste fara a se simti limitat sau, impropriu spus, ,,constransaaaaaa sa munceasca doar din nevoia de apartenenta la comunitate, putem spune ca munca se caracterizeaza prin adevarat altruism.


Nu in ultimul rand, munca inseamna echilibru aici fiind vorba despre organizarea timpului in balanta ,,work-lifeaaaaaa, cat si despre importanta de a nu neglija si alte aspecte ale vietii (cazul ,,workaholiciloraaaaaa). Noul concept asupra muncii a schimbat modelul trecut al balantei ,,work-lifeaaaaaa, punandu-se accentul si pe organizarea timpului liber . Acest lucru nu inseamna insa ca paradigma ,,a munci mult si a munci din greuaaaaaa s-a schimbat catusi de putin, cu toate ca dezvoltarea tehnologiei informatiilor ne-a facilitat substantial activitatile de zi cu zi. Oricat de idealista si frumoasa este sintagma: ,,munceste inteligent, nu din greuaaaaaa si oricat de esential este sa gasim metode cat mai inteligente si rapide de a indeplini o sarcina, aceasta idee nu va fi niciodata complet aplicabila, cu precadere in anumite domenii. Reusita rezida in mult devotament, ambitie, sete de cunoastere si multa munca, insa nu in sensul unei munci sisifice, ori obsesive. Muncind, trebuie sa luptam mereu sa oferim ce e mai bun si sa devenim zilnic o versiune mai buna a noastra.


Asadar, in noile realitati, odata cu noile tendinte sociale si dezvoltarea rapida a Internetului si a tehnologiei, paradigma muncii a cunoscut schimbari considerabile: flexibilitatea, munca in echipa, altruismul si echilibrul sunt cateva exemple de puncte de sustinere ale conceptului de munca . Schimbarea paradigmei muncii a avut drept cauze factori subiectivi si obiectivi deopotriva. De adaugat este faptul ca in contextul actual al accesului atat de facil la informatie, pregatirea serioasa si munca raman in continuare coordonatele reusitei pe orice plan, fiind nevoie sa invatam cum sa potentam procesul muncii noastre prin vasta informatie de care dispunem.




Autor:Alexandra Florescu, internship MCP Cabinet avocati


[1] Albert Camus, Revista Laaaexpress, Le mAAtier daaahomme, 15 mai 1955





Citeşte mai multe despre:    paradigmele muncii    paradigma muncii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri