Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Penal - Comentarii articole » Pedeapsa Amenzii in Noul Cod Penal (art. 61 - 64)

Pedeapsa Amenzii in Noul Cod Penal (art. 61 - 64)

  Publicat: 21 Mar 2009       25209 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Noul Cod Penal - Comentarii articole  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
In Noul Cod Penal pedeapsa amenzii cunoaste o noua reglementare, dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de codul penal in vigoare, prin cresterea numarului infractiunilor ori a variantelor acestora pentru care amenda poate fi aplicata ca pedeapsa unica dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii (aproximativ 60 in vechiul cod aproximativ 175 in noul cod).

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, art. 631, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Castigul material,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, art. 631, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, art. 631, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Infractiunea se consuma in momentul in care,

Art. 61 Stabilirea amenzii
(1) Amenda consta in suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor amenda. Suma corespunzatoare unei zile amenda, cuprinsa intre 10 lei si 500 lei, se inmulteste cu numarul zilelor-amenda care este cuprins intre 15 zile si 400 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor-amenda potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile amenda se stabileste tinand seama de situatia materiala a condamnatului, dar si de obligatiile legale ale acestuia fata de persoanele aflate in intretinerea sa.
(4) Limitele speciale ale zilelor - amenda sunt cuprinse intre:
a) 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult doi ani;
c) 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de doi ani.
(5) Daca prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial iar pedeapsa prevazuta de lege este numai amenda ori instanta opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amenda se pot majora cu o treime. La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda se va tine seama si de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.
(6) Fractiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplica limitelor speciale ale zilelor-amenda prevazute in alin.(4) si (5).

Art. 62 Amenda care insoteste pedeapsa inchisorii
(1) Daca prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe langa pedeapsa inchisorii, se poate aplica si pedeapsa amenzii.
(2) Limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute in art. 61 alin. (4) lit. b) si c) se determina in raport de durata pedepsei inchisorii stabilita de instanta si nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.
(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Art. 63 Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii
(1) Daca persoana condamnata nu executa, cu rea credinta, pedeapsa amenzii, in tot sau in parte, si nu poate fi executata silit, numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare.
(2) Daca amenda neexecutata a insotit pedeapsa inchisorii, numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare, care se adauga la pedeapsa inchisorii, pedeapsa astfel rezultata fiind considerata o singura pedeapsa .
(3) In cazul inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in conditiile alin.(1) si (2), unei zile amenda ii corespunde o zi de inchisoare.

Art. 64 Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii
(1) In cazul in care pedeapsa amenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimtamantul acesteia, instanta inlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca . Unei zile amenda ii corespunde o zi de munca in folosul comunitatii.
(2) Daca amenda inlocuita conform dispozitiilor alin.(1) a insotit pedeapsa inchisorii, obligatia de munca in folosul comunitatii se executa dupa executarea pedepsei inchisorii.
(3) Coordonarea executarii obligatiei de munca in folosul comunitatii se face de serviciul de probatiune.
(4) Executarea muncii in folosul comunitatii dispusa in conditiile alin.(1) inceteaza prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase neexecutate.
(5) Instanta inlocuieste zilele-amenda neexecutate prin munca in folosul comunitatii cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare daca:
a) persoana condamnata nu executa obligatia de munca in folosul comunitatii in conditiile stabilite de instanta;
b) persoana condamnata savarseste o noua infractiune descoperita inainte de executarea integrala a obligatiei de munca in folosul comunitatii. Zilele-amenda neexecutate prin munca in folosul comunitatii la data comiterii noii infractiuni, inlocuite cu inchisoarea, se adauga la pedeapsa pentru noua infractiune .
(6) Daca persoana condamnata, aflata in situatia prevazuta in alin.(1), nu isi da consimtamantul la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, amenda neexecutata se inlocuieste cu pedeapsa inchisorii conform art. 63.



Un prim element de noutate consta in calcularea amenzii prin sistemul zilelor amenda, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigura o mai buna individualizare a pedepsei concret aplicate atat sub aspectul proportionalitatii, exprimat in numarul zilelor-amenda, cat si al eficientei, prin determinarea valorii unei zile-amenda tinand seama de situatia patrimoniala a condamnatului.

Acest sistem foloseste doua elemente esentiale pentru determinarea cuantumului amenzii si anume: numarul zilelor-amenda, care exprima gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului, considerent pentru care numarul acestora se stabileste pe baza criteriilor generale de individualizare a pedepsei, si valoarea unei zile-amenda, care reprezinta suma de bani corespunzatoare unei zile-amenda ce se determina tinand seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale acestuia fata de persoanele aflate in grija sa.

Odata stabilite, numarul zilelor-amenda se inmulteste cu valoarea unei zile-amenda iar rezultatul obtinut reprezinta suma pe care condamnatul a fost obligat sa o plateasca cu titlul de amenda.

Acest sistem de aplicare a pedepsei amenzii este intalnit in codurile penale din Germania ( 40), Spania (art. 50), Franta (art. 131-5), Portugalia (art. 47), Elvetia (art. 34, in vigoare de la 1 ianuarie 2007), Suedia (cap. 25, sectiunea 1), Finlanda (cap. 2 sectiunea 4) si a fost preluat si de Legea nr. 301/2004.

Noul Cod Penal stabileste limitele generale ale numarului zilelor-amenda intre 15 zile si 400 de zile iar cele ale valorii unei zile-amenda intre 10 lei si 500 lei. In privinta limitelor speciale, variabile progresiv sunt doar limitele numarului zilelor-amenda care, ca si in actualul cod penal, se determina in raport de modul in care norma de incriminare prevede amenda ca pedeapsa unica ori alternativ cu pedeapsa inchisorii de o anumita durata .

Al doilea element de noutate consta in posibilitatea fie de a majora limitele speciale ale pedepsei amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inchisorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial. Ratiunea introducerii acestei reglementari este explicata de necesitatea de a consacra mijloace de constrangere penala eficiente care sa nu presupuna majorarea duratei pedepsei inchisorii.

In ultimul deceniu si jumatate fenomenul infractional s-a amplificat ca urmare a cresterii considerabile a numarului infractiunilor contra patrimoniului ori a celor susceptibile de a aduce beneficii patrimoniale infractorilor iar in fata acestei realitati pana acum, in planul politicii penale, s-a considerat ca fiind oportuna si suficienta majorarea semnificativa a pedepsei inchisorii pentru aceste infractiuni efectul nefiind nici pe departe cel scontat. Reversul unei asemenea abordari a dus la aparitia unor pedepse cu inchisoarea disproportionate in raport cu importanta valorii sociale protejate de legea penala si locul acesteia in cadrul ierarhiei valorilor ocrotite penal, ajungandu-se astfel la cazuri in care pedeapsa pentru anumite infractiuni contra patrimoniului sa fie egala cu cea prevazuta pentru unele infractiuni contra vietii.
Pentru a asigura mijloacele juridice necesare si eficiente in prevenirea si sanctionarea acestei categorii de infractiuni prin care s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe fondul diminuarii semnificative a duratei pedepsei cu inchisoarea asa cum se observa in partea speciala a proiectului, s-a optat pentru solutia introducerii posibilitatii aplicarii si a unei constrangeri de ordin patrimonial, atunci cand instanta apreciaza ca o asemenea sanctiune este necesara si contribuie la o mai buna individualizare a pedepsei. Astfel, in cazul in care pentru infractiunea savarsita, prin care s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, legea prevede numai pedeapsa amenzii, sau pedeapsa amenzii este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii dar instanta opteaza pentru aplicarea amenzii, limitele speciale ale acesteia se pot majora cu o treime.

Daca in schimb legea prevede pentru infractiunea comisa numai pedeapsa cu inchisoarea, sau pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii dar instanta opteaza pentru aplicarea pedepsei cu inchisoarea, instanta va putea aplica pe langa pedeapsa inchisorii, atunci cand va considera necesar, si pedeapsa amenzii care va insoti astfel pedeapsa inchisorii. Durata pedepsei inchisorii si cuantumul pedepsei amenzii vor fi stabilite pe baza criteriilor de individualizare a celor doua pedepse intre limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunea savarsita.

Posibilitatea aplicarii unei amenzi alaturi de pedeapsa inchisorii pentru aceeasi fapta nu reprezinta o premiera pentru legislatia noastra penala, fiind intalnita in Codul penal din 1936 [art. 25 pct.5 si art. 52 alin.(1)] iar in prezent este consacrata si in dreptul francez (art. 131-2, 131-5 C. pen.), olandez [art. 9 alin.(3) C. pen.], italian [art. 24 alin.(2)], elvetian (art. 50), german ( 41), reglementarea propusa fiind inspirata de prevederile codului german.

Un alt element de noutate apare in reglementarea inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii ori a executarii pedepsei amenzii prin prestarea unei munci in folosul comunitatii. Reglementarea veche prevedea ca sustragerea cu rea-credinta a condamnatului de la plata amenzii conduce la inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, dar acest lucru este posibil numai daca infractiunea pentru care s-a pronuntat condamnarea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii.

In cazul in care infractiunea savarsita este sanctionata numai cu amenda sau nu se face dovada sustragerii cu rea-credinta de la plata amenzii la care a fost condamnat, institutia inlocuirii amenzii devine inoperabila. De asemenea, daca cel condamnat, desi de buna-credinta, nu poate executa pedeapsa amenzii si nici nu are bunuri care sa poata fi executate silit nu va suporta in final nici un fel de constrangere ca efect al infractiunii comise.

Pentru a inlatura aceste neajunsuri ale reglementarii actuale, in cazul neexecutarii amenzii cu rea-credinta, se trece mai intai la executarea silita a condamnatului si daca nici in acest fel nu se poate obtine contravaloarea amenzii, din cauza relei credinte a condamnatului, care si-a diminuat ori instrainat bunurile care puteau fi executate silit, instanta procedeaza la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii prin transformarea zilelor de amenda stabilite prin hotararea initiala de condamnare in zile de inchisoare. In acest fel dispare inconvenientul din vechea reglementare care permitea inlocuirea amenzii cu inchisoarea numai daca aceasta din urma era prevazuta de norma de incriminare. O dispozitie similara regasim, spre exemplu, in art. 36 alin.(1) C. pen. elvetian (forma in vigoare de la 1 ianuarie 2007) sau art. 49 C. pen. portughez.

In ipoteza in care condamnatul este de buna credinta insa se afla in imposibilitatea de a executa in tot sau in parte pedeapsa amenzii si nici nu poate fi executat silit din motive neimputabile, instanta, cu consimtamantul prealabil al condamnatului, inlocuieste zilele de amenda cu un numar corespunzator de zile de munca in folosul comunitatii. Reglementata in acest fel munca in folosul comunitatii apare, sub aspectul naturii juridice, ca o forma substitutiva de executare a pedepsei amenzii in cazul persoanelor de buna credinta insolvabile care consimt la executarea pedepsei amenzii in aceasta modalitate. Pana la executarea integrala a obligatiei de munca in folosul comunitatii aceasta poate inceta, daca persoana condamnata achita suma de bani corespunzatoare zilelor de amenda ramase neexecutate, ori poate fi transformata in privare de libertate prin inlocuirea zilelor de amenda neexecutate in zile de inchisoare, daca persoana condamnata fie nu executa munca in folosul comunitatii in conditiile stabilite de instanta fie savarseste o noua infractiune . Dispozitii similare contin art. 36 alin.(3) lit. c) C. pen. elvetian, art. 53 C. pen. spaniol, art. 48 C. pen. portughez.



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Pedeapsa Amenzii in Noul Cod Penal (art. 61 - 64)
Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO



Ştiri Juridice
Legislaţie

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...

OUG 55/2017, privind indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
OUG nr. 55/2017 - modificarea si completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia luna ...

OUG 53/2017, privind modificarea si completarea Codului muncii
OUG nr. 53/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii Publicata in Monito ...