In cauzele cu infractori minori, participarea procurorului este obligatorie.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Astfel, potrivit art. 315 alin. (1) C.proc.pen., procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, printre altele, si in situatiile prevazute de art. 171 alin. (2) C.proc.pen. Dispozitiile la care se face trimitere prevad, intre alte cazuri in care
asistenta juridica este obligatorie, si
ipoteza in care
invinuitul sau inculpatul este
minor.
Prin urmare, la solutionarea cauzelor cu infractori minori participarea procurorului este obligatorie, nerespectarea acestei obligatii fiind sanctionata cu nulitatea absoluta prevazuta de art. 197 alin. (2) C.proc.pen.
La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile [art. 315 alin. (2) C.proc.pen.].
Practic, procurorul participa la sedintele de judecata intr-o dubla calitate , si anume aceea de a sustine inculparea in cursul judecatii, actiunea penala, iar pe de alta parte, de a manifesta rol activ in vederea aflarii adevarului si respectarii dispozitiilor legale in faza de
judecata .
Participarea procurorului se impune mai ales ca o
garantie a respectarii drepturilor minorului, care, datorita starii sale psiho-fizice, nu este capabil sa-si faca singur o aparare corespunzatoare.
Sub aspectul intinderii participarii procurorului, trebuie remarcat ca aceasta este definita chiar in
lege . Astfel, in cuprinsul art. 315 C.proc.pen. se arata ca procurorul participa „la sedintele de judecata ale judecatoriilor”. Prin urmare, procurorul participa pe tot parcursul judecatii, cu asigurarea prezentei inculpatului si a celorlalte parti in proces, cu un complet legal constituit, cu respectarea principiilor oralitatii si conlradictorialitatii.
Avand in vedere ca toate activitatile procesuale ce se desfasoara in fata instantei au loc in sedinta de judecata, inseamna ca procurorul, obligat sa participe la aceste sedinte, ia cunostinta de toate activitatile procesuale.
Fata de aceasta situatie, ii revine
obligatia sa manifeste rol activ pentru respectarea dispozitiilor legale privitoare la judecarea cauzelor cu minori, avand la
dispozitie mijloace procesuale pentru realizarea acestui scop (poate ridica exceptii, pune intrebari inculpatului, cere administrarea de noi probe, lua cuvantul la dezbaterea fondului, exercita si sustine, acolo unde legea prevede, caile ordinare si extraordinare de atac etc.).
Interesant
