Cererea reconventionala in procesul de divort

Cererea reconventionala este actiunea care poate fi promovata de parat in cursul unui proces civil si prin care formuleaza pretentii impotriva reclamantului, in legatura cu cererea sau mijloacele de aparare ale acestuia.

Plecand de la aceasta definitie si avand in vedere materia divortului, putem retine ca sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort in conditiile stabilite de art.608-610 CODUL DE PROCEDURA CIVILA pentru ca acesta sa se pronunte din vina reclamantului.

Din imprejurarea ca taxele vorbesc de cerere, in practica instantelor existenta unei cereri reconventionale in materia divortului este pusa uneori sub semnul intrebarii, in schimb, doctrina vorbeste, in mod constant, de cerere reconventionala, subliniindu-se ca, in judecata, sotul parat nu mai are posibilitatea de a alege intre actiunea directa si cererea reconventionala fiind obligat sa foloseasca ultima cale, daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina sotului reclamant. Pana la urma,aceasta disputa este mai mult de ordin teoretic, deoarece daca s-ar accepta ca intr-un proces inceput de divort, sotul parat ar putea face o cerere principala, care sa constituie obiectul altui dosar, art.608 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA impune unele exigente ( cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului ) care conduc la acelasi rezultat. Numai daca cererea reclamantului a fost respinsa, sotul parat va putea cere desfacerea casatoriei prin cerere separata, dar pentru motive de divort ivite ulterior ( art.610 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).

Conform art.119 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata .

Cererea reconventionala in materia divortului prezinta insa aspecte derogatorii fata de cererea similara din dreptul comun. Astfel, potrivit art.608 al.l, paratul poate, face cerere reconventionala pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute pana la aceasta data . Pentru faptele savarsite de reclamant dupa aceasta data, sotul parat poate face cerere reconventionala, pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

In cazul in care motivele s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului ( 609 CODUL DE PROCEDURA CIVILA - aceasta dispozitie constituie o derogare de la prevederile art.294 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA care interzic cereri noi de apel).

Cererea reconventionala se judeca impreuna cu cererea reclamantului, operand prerogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea ultimei din aceste doua cereri. Prin derogare de la dreptul comun, cererea reconventionala nu poate fi disjunsa de actiunea de divort. In acest sens, art.608 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA este formulat in termeni imperativi: cererea paratului se va judeca impreun cu cererea reclamantului. Aceste masuri s-au impus pentru a pune capat unei practici de taraganare, care consta in a introduce o cerere reconventionala de catre parat, in ultimul moment, pentru ca altfel, judecarea actiunii reclamantului sa se suspende, pana cand cererea paratului ajunge in aceasta faza de judecata .
Nerespectarea termenelor aratate privind introducerea cererii reconventionale atrage sanctiunea decaderii, sotul parat nemaiputand cerc divortul pentru motivele proprii avute pana atunci, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa, iar motivele divortului s-au ivit dupa aceea (art.610 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).

Cererea reconventionala nu este, in principiu, obligatorie deoarece instanta judecatoreasca poate pronunta desfacerea casatoriei prin divort, chiar daca sotul parat nu a facut cerere reconventionala, cu conditia insa, ca din administrarea dovezilor, sa reiasa vina ambilor soti ( art.617 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). Si practica judiciara s-a pronuntat in acelasi sens, o decizie a Tribunalului Suprem stipuland ca, intr-o asemenea ipoteza, se poate pronunta divortul din vina ambilor soti numai daca instanta constata si in sarcina reclamantului o culpa atat de grava incat ea singura ar fi putut duce la desfacerea casatoriei, in eventualitatea ca paratul ar fi iacut cerere reconventionala.
In lipsa cererii reconventionale, daca se constata netemeinicia motivelor de divort invocate de reclamant, casatoria nu se va putea desface, chiar daca din dezbateri rezulta vina exclusiva a sotului reclamant-1 ; se face deci aplicarea, in materie de divort, a principiului " memo auditur propriam turpitudinem " ( nimeni nu poate lega propria turpitudine ).
Daca se face o cerere privind pensia de intretinere, va opera prerogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea actiunii de divort, chiar daca, intre timp, s-au ivit schimbari referitoare la domiciliul partilor ( art.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).