Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate procesuala desfasurata de organele de cercetare penala si de catre procuror, dupa punerea in miscare a actiunii penale daca cercetarea penala este terminata,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este activitatea prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului, care din acest moment devine inculpat.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate procesuala desfasurata de organele de cercetare penala si de catre procuror, dupa punerea in miscare a actiunii penale daca cercetarea penala este terminata,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor; este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este a treia etapa de judecata in care instanta supune hotararea atacata unei minutioase verificari sub aspectul legalitatii si al temeiniciei
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prin rechizitoriul nr. 1571/P/2002 din 3 august 2004, procurorul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei S.L. pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu prevazuta in art. 249 C. pen.
Curtea de Apel Bucuresti, sectia I penala, prin sentinta nr. 20 din 10 februarie 2006, a admis cererea formulata de inculpata S.L. si a dispus restituirea cauzei la procuror pentru prezentarea materialului de urmarire penala.
Instanta a constatat ca actul prezentarii materialului de urmarire penala este lovit de nulitate, intrucat la data efectuarii acestuia - 12 ianuarie 2004 - inculpata formulase o cerere de recuzare a procurorului, care a fost solutionata ulterior, la 14 ianuarie 2004.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti, procurorul a declarat recurs, invocand cazul de casare prevazuta in art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen. si sustinand ca aceasta a fost data cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 197, art. 202 si art. 250 si urm. C. proc. pen., intrucat cererea de recuzare a procurorului a fost formulata dupa efectuarea prezentarii materialului de urmarire penala, a fost solutionata cu respectarea dispozitiilor legale si s-a dovedit a fi nefondata, motiv pentru care nu poate atrage nulitatea actului intocmit anterior introducerii ei.
Verificand hotararea atacata atat prin prisma motivului de casare invocat, cat si din oficiu, in conformitate cu dispozitiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:
Recursul procurorului este admisibil, desi este intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., caz de casare care a fost abrogat prin Legea nr. 356/2006, intrata in vigoare la 6 septembrie 2006.
Recursul a fost declarat la 17 februarie 2006, anterior intrarii in vigoare a noilor dispozitii legale, astfel ca regimul juridic al acestuia va corespunde legii sub imperiul careia a fost exercitata calea de atac.
Doctrina si practica judiciara sunt unanime in sensul ca, in absenta unor prevederi contrare, hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea in vigoare la data pronuntarii lor.
In situatia speciala a cauzelor aflate in curs de judecata in recurs la data intrarii in vigoare a Legii nr. 356/2006, pentru care instanta de recurs a fost investita inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, raman aplicabile prevederile anterioare cu privire la toate aspectele legate de exercitarea caii de atac, inclusiv cele referitoare la cazurile de casare modificate sau abrogate. Altfel, ar insemna ca legea noua procesual penala sa se aplice retroactiv asupra unui act (exercitarea caii de atac) indeplinit anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 356/2006.
Recursul se dovedeste a fi, insa, nefondat.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca la 12 ianuarie 2004, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, inculpata S.L. a revenit la cererea initiala de administrare a unor noi probe si a declarat ca va proceda la recuzarea procurorului de caz. In aceeasi zi, inculpata a formulat cererea de recuzare a procurorului, cerere care a fost primita de procurorul de serviciu, fiind datata 12 ianuarie 2004, inregistrarea ei facandu-se de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti la 14 ianuarie 2004, sub nr. 147/VIII/1/2004.
Prin ordonanta nr. 147/VIII/1/2004 din 14 ianuarie 2004, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea de recuzare a procurorului de caz.
Din succesiunea acestor inscrisuri rezulta faptul ca recuzarea procurorului de caz s-a facut la 12 ianuarie 2004, in aceeasi zi in care procurorul urma sa prezinte materialul de urmarire penala inculpatei.
In timpul intocmirii procesului-verbal, inculpata si-a declarat intentia recuzarii procurorului, materializata prin depunerea cererii la procurorul de serviciu .
Actul procedural al prezentarii materialului de urmarire penala a fost, astfel, intrerupt, nemaifiind finalizat in forma si conditiile cerute de dispozitiile art. 250 C. proc. pen. In aceste conditii, inculpatei nu i s-a prezentat materialul de urmarire penala, astfel cum stabilesc prevederile art. 250 C. proc. pen.
Pe de alta parte, organul de urmarire penala, in absenta analizarii probelor pe care inculpata intentiona sa le solicite, nu a mai avut posibilitatea sa constate daca au fost administrate toate probele care sustin invinuirea.
Intrucat in cauza organele de urmarire penala nu au respectat dispozitiile legale privind dreptul la aparare, se constata ca inculpatei i s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului, fiind indeplinite cerintele art. 197 alin. (1) si (4) C. proc. pen. si, in consecinta, recursul a fost respins.
Interesant
