Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Uneltire contra ordinii sociale. Condamnari cu caracter politic. Acordare despagubiri civile

Uneltire contra ordinii sociale. Condamnari cu caracter politic. Acordare despagubiri civile

  Publicat: 17 Sep 2012       2872 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Prin cererea inregistrata sub nr.4552/104/2011 pe rolul Tribunalului Olt – Sectia I Civila, reclamantul I. V. A. a chemat in judecata pe paratul S. R. prin M. F. P. B. – DGFP Olt, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se constate caracterul politic al condamnarilor penale suferite de tatal sau, I. V., prin procesul verbal nr. 149 din 27 ianuarie 1949 incheiat de Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a I-a, in dosar nr.4715/1948, precum si prin sentinta nr.136 din 29.03.1960 pronuntata in dosar nr.2/1960 de Tribunalul Militar Bucuresti; sa fie obligat S. R. prin M. F. la plata de despagubiri catre reclamant in suma de 1.800.000 euro sau echivalent in lei la curs BNR din ziua platii, pentru prejudiciul moral suferit prin cele doua condamnari cu caracter politic ale tatalui sau, I. V. astfel;

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Denumire data monedei unice europene.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

- pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea si executarea in intregime de catre tatal sau a pedepsei de 3 ani temnita grea si 1 an de inchisoare corectionala, pronuntata prin procesul verbal nr. 149 din 27.01.1949 de Tribunalul Militar Bucuresti si pentru inca 3 ani de inchisoare in care a fost mentinut in continuare, asa cum reiese din fisele matricole penale, solicita obligarea Statului Roman la plata sumei de 1.000.000 euro sau echivalentul in lei din ziua platii stabilit de BNR;
- pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea si executarea de catre tatal sau I. V. la 10 ani inchisoare corectionala si 5 ani de interdictie corectionala pronuntata de Tribunalul Militar Bucuresti prin sentinta nr.136 din 29.03.1960 in dosar nr.2/1960, solicita obligarea Statului Roman la plata sumei de 800.000 euro sau echivalentul in lei din ziua platii stabilit de BNR, cu cheltuieli de judecata .
In motivare, reclamantul a aratat ca are calitatea de descendent de gradul I al numitului I.V., nascut la data de 01.02.1919 si decedat la data de 07.07.1991.
In fapt, autorul I. V. a suferit mai multe condamnari politice in timpul regimului comunist care i-au afectat integritatea fizica si psihica.
Astfel, tatal sau a fost initial condamnat politic de regimul comunist la pedeapsa de 3 ani temnita grea si 1 an inchisoare corectionala, pronuntata prin procesul verbal nr.149 din 27.01.1949 de Tribunalul Militar Bucuresti.
S-a retinut prin actul de condamnare ca fapta era prevazuta si pedepsita de art. 209 p.III din codul penal si consta in organizarea si participarea la o organizatie de tip fascist, politic si paramilitar, iar delictul era prevazut si pedepsit de art. 328 al.II cod penal.
Precizeaza reclamantul ca tatal sau a fost mentinut in inchisoare inca 3 ani dupa executarea celor 4 ani de condamnare prin procesul verbal nr. 149 din 27.01.1949 al Tribunalului Militar Bucuresti, asa cum rezulta din fisele penale, desi pentru aceasta perioada nu a intrat in posesia hotararii judecatoresti.
Solicita reclamantul ca in temeiul art.2 al.1 pct.a) din Legea 221/2009 sa se constate ca faptele prevazute in textele de lege indicate prin hotararea penala de condamnare, respectiv art. 209 si art. 328 cod penal, constituie de drept, condamnari cu caracter politic, situatie in care nu mai este necesara administrarea de probatorii pentru a dovedi cele sustinute.
Mentioneaza reclamantul ca, asa cum rezulta din continutul actului de condamnare, respectiv sentinta penala nr.136 din 29.3.1960, tatal sau a executat in intregime pedeapsa de 3 ani de temnita grea si 1 an inchisoare corectionala, perioada in care a fost dezumanizat de catre gardieni, infometat si umilit.
Ulterior, la putin timp dupa executarea celor 7 ani de inchisoare, I. V. a fost din nou incarcerat si apoi condamnat politic de acelasi regim comunist prin sentinta nr. 136 din 29.03.1960 pronuntata in dosarul nr.2/1960 de Tribunalul Militar Bucuresti la pedeapsa de 10 ani inchisoare corectionala si 5 ani interdictie corectionala.
Temeiul juridic al condamnarii a fost acelasi ca si la prima condamnare, respectiv art. 209 pct.2 lit.a) cod penal pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale, iar din aceasta pedeapsa de 10 ani inchisoare, tatal sau a executat aproape 5 ani de detentie, fiind gratiat prin Decretul 310/16.06.1965 al Consiliului de Stat, in total acesta a executat 8 ani inchisoare, din care 3 ani de temnita grea.
Considera reclamantul ca, prin atrocitatile comise de regimul comunist impotriva tatalui sau , s-a urmarit distrugerea fizica totala a acestuia si ca toate aceste suferinte au afectat intreaga familie .
In drept, au fost invocate prevederile art.1 alin.2 lit.a) coroborate cu art. 4 si 5 din Legea nr.221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora.
Au fost depuse la dosar, in copie, sentinta penala nr.136 din 29 martie 1960 pronuntata de Tribunalul Militar Bucuresti, proces verbal nr. 149 din 27 ianuarie 1949, certificat de deces, certificat de nastere, fisa matricola penala, copie CI reclamant.
D. G. a F. P. pentru M. F. P. in numele Statului Roman a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii reclamantului, ca neintemeiata.
Referitor la capatul de cerere prin care se solicita despagubiri pentru prejudiciul moral suferit de autorul reclamantului, paratul a aratat ca atat prin decizia
nr.1358/21.10.2010 cat si prin decizia nr.1360/21.10.2010, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.5 al.1 lit.a) teza intai, privind acordarea unor despagubiri morale din legea nr.221/2009 sunt neconstitutionale.
La termenul din data de 11 aprilie 2012 instanta a invocat si a pus in discutia contradictoie a partilor exceptia lipsei de interes a reclamantului in promovarea primului capat de cerere, privind constatarea caracterului abuziv al condamnarilor penale suferite de tatal sau, retinand acest petit in pronuntare pe exceptie .
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, s-a administrat in cauza proba cu inscrisurile depuse la dosar.
Analizand in conditiile art.137 al.1 C.pr.civ. exceptia invocata, instanta constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 1 al.(2) din Legea nr.221/2009 ,, Constituie de drept condamnari cu caracter politic condamnarile pronuntate pentru faptele prevazute in: a) art. 185 - 187, 190, 191, 1931, 194, 1941 - 1944, 1961, 197, 207 - 209aa‚¬A¦din Codul penal din 1936aa‚¬A¦``(subl.n.).
Legea nr.221/2009 enumera in alin.(3) al art.1 si alte condamnari pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru fapte prevazute de legea penala, care pot constitui condamnari cu caracter politic, daca prin savarsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art.2 alin.(1) din OUG nr.214/1999.
Potrivit art.1 alin.(4) din legea nr.221/2009 caracterul politic al condamnarilor prevazute la alin.(3), se constata de instanta judecatoreasca, in conditiile prevazute la art.4.
Art.4 alin.1 din legea nr.221/2009 statueaza ca ,,Persoanele condamnate penal in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decat cele prevazute la art. 1 alin. (2) pot solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarii lor, potrivit art. 1 alin. (3).``(subl.n.).
In cauza reclamantul nu justifica interesul sesizarii instantei de judecata, deoarece caracterul politic al condamnarii suferite de autorul sau este stabilit de drept, in temeiul dispozitiilor art.1 al.(2) din legea nr.221/2009, cata vreme condamnarile au fost dispuse in temeiul art.209 Cod penal din 1936.
Sesizarea instantei de judecata se justifica numai in situatia reglementata de art. 1 alin.(3) din lege, aspect ce rezulta din prevederile art.4.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei de interes, invocata din oficiu si va respinge cererea reclamantului I. V. A., formulata in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin M. F. P. B. - DGFP Olt, privind constatarea caracterului politic al condamnarilor penale suferite de autorul sau, I. V., ca lipsita de interes .
Relativ la cel de-al doilea capat de cerere, prin care reclamantul solicita despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea si executarea de catre tatal sau a pedepselor stabilite prin procesul verbal nr. 149 din 27 ianuarie 1949 incheiat de Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a I, in dosar nr.4715/1948, precum si prin sentinta nr.136 din 29.03.1960 pronuntata in dosar nr.2/1960 de Tribunalul Militar Bucuresti, instanta constata urmatoarele:
Prin Decizia 1358 din 21 octombrie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial din 15 noiembrie 2010, dispoz. art.5 alin.1 din legea nr.221/2009 care stabileau un drept la despagubiri pentru persoanele condamnate si mostenitorii acestora, si pe care reclamantul si-a intemeiat cererea de chemare in judecata, au fost declarate neconstitutionale, astfel ca instanta trebuie sa aiba in vedere art. 31 alin. 1 din Legea 47/1992 si dispozitiile art. 147 din Constitutie potrivit carora, decizia prin care o norma de drept a fost declarata neconstitutionala isi inceteaza efectele dupa 45 zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial, iar pe durata acestui termen dispozitiile sunt suspendate de drept . La data solutionarii cererii de fata termenul de 45 zile prevazut de textul constitutional a expirat, astfel ca cererea este lipsita de temei juridic.
In conditiile stabilite de art. 31 alin.1 si 3 din Legea 47/1992 si art.147 alin.4 din Constitutie, decizia care a declarat neconstitutionala o dispozitie legala este definitiva si obligatorie, efectele sale se rasfrang si in alte cauze, nu numai in cauza in care a fost invocata exceptia . Decizia este general obligatorie, opozabila erga omnes, inclusiv pentru instantele judecatoresti si are putere numai pentru viitor, ceea ce inseamna ca, dupa publicare, ea are efect asupra cauzelor aflate in curs de solutionare sau care se vor solutiona in viitor.
Caracterul obligatoriu opozabil tuturor al deciziilor Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, implica antrenarea raspunderii juridice in cazul nerespectarii acestor decizii, raspundere similara cu aceea a nerespectarii unei legi adoptate de catre Parlament sau a unei ordonante emise de Guvern, care decurge din caracterul imperativ al dispozitiilor art.1 alin.(3) din Constitutie, potrivit cu care Romania este stat de drept . Concluzia care se impune este aceea ca dispozitia din lege declarata neconstitutionala nu se mai poate aplica, instanta investita cu solutionarea unei actiuni careia i se aplica norma declarata neconstitutionala avand obligatia sa nu aplice in acea cauza dispozitiile legale a caror neconstitutionalitate a fost constatata prin decizia Curtii Constitutionale.
De altfel prin Decizia in interesul legii nr.12/19.09.2011 pronuntata de ICCJ, s-a statuat ca declararea neconstitutionalitatii dispozitiilor art.5 alin. (1) lit.a) teza I din Legea nr.221/2009 a avut drept consecinta atat incetarea efectelor juridice ale acestora, cat si imposibilitatea de a le invoca drept temei juridic in cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziilor instantei de contencios constitutional in Monitorul Oficial.
Constatand aceasta situatie de fapt, tribunalul apreciaza ca actiunea reclamantului nascuta din dispozitiile normei invocate mai sus nu poate fi primita, atata timp cat legiuitorul nu a modificat sau completat dispozitiile art. 5 ce a fost declarat neconstitutional, situatie ce impune respingerea si a celui de-al doilea capat de cerere, ca neintemeiat.
In temeiul dispoz. art.274 C.pr.civ., cum reclamantul este cel care a cazut in pretentii, se va respinge ca neintemeiata, cererea acestuia privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .




Pronuntata de: Tribunalul Olt - Sentinta civila nr. 658 din data 11.04.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Olt    Tribunalul Militar Bucuresti    Prejudiciu moral    Legea 47/1992    Inalta Curte de Casatie si Justitie    OUG 214/1999    Despagubiri morale    Exceptia lipsei de interes    Despagubiri civile    Curtea Constitutionala    Exceptia de neconstitutionalitate    Decretul 310/1965    Uneltire contra ordinii sociale    Legea 221/2009    Condamnari politice    Regim comunist    Inchisoare corectionala    Interdictie corectionala    Descendent
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 72/2018

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Non bis in idem. Autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 162 din 23 ianuarie 2012

Terenuri afectate de capacitatea energetica. Despagubire.
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina, Sentinta civila 5213 (14.11.2006)

Dispozitiile art.31 alin. 3 si 4 din Legea nr.359/2004 referitoare la numirea lichidatorului societatii comerciale dizolvate.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia Comerciala Decizie 7 (09.01.2006)

UCIDERE DIN CULPA. IMPREJURARI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 720 (01.04.2005)



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati