ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera

Decizia nr. 16/2019 privind solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul penal nr. XXXX/101/2018, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 879 din 01.11.2019.

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT IN MATERIE PENALA

Pe rol se afla solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul penal nr. 2.615/101/2018, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept:
"Daca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala care definesc notiunea de subiect procesual si respectiv de participant la procesul penal."
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si art. 274 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru .
Conform art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, la sedinta de judecata a participat doamna Oana-Mihaela Dinu, magistrat- asistent in cadrul Sectiei penale.
Judecator-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator Rodica Aida Popa, judecator in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Minca .
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 1.449/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
A mentionat ca, la dosar, au transmis puncte de vedere Curtile de Apel Alba Iulia, Bacau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Pitesti, Ploiesti, Oradea, Targu Mures, Iasi, Bucuresti, Suceava, Timisoara, precum si Directia Legislatie, studii si documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de Drept, Departamentul de Drept public din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca; Centrul de cercetari in Stiinte penale al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, Catedra de Drept penal din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii "Nicolae Titulescu" din Bucuresti.
De asemenea a invederat ca, la data de 19.06.2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a depus concluzii scrise.
In continuare, a aratat ca, la dosar, a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor care a fost inaintat partilor la data de 2 septembrie 2019, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, constatand ca nu sunt cereri sau exceptii de formulat, a solicitat doamnei procuror sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problema supusa dezbaterii in Dosarul nr. 1.449/1/2019.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori.
In acest sens a aratat ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 si 29 din acelasi cod. Astfel, fondul cauzei este reprezentat de un raport de drept executional, raport specific fazei de executare a procesului penal, asadar de executare a sanctiunii penale in care subiectii sunt: pe de o parte, statul, reprezentat de organele specializate in administrarea justitiei, respectiv serviciul de probatiune, prin consilierul de probatiune si, pe de alta parte, persoana condamnata.
A precizat ca problema de drept evocata de instanta de trimitere are ca scop lamurirea imprejurarii daca serviciul de probatiune face parte din categoria titularilor abilitati sa exercite calea de atac a contestatiei prevazuta de art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, respectiv daca acesta face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea se refera, in sensul art. 29 din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, asa cum aceste texte definesc sintagma de "subiect procesual".
A mai aratat ca, in enumerarea prevazuta de art. 29 din Codul de procedura penala, din categoria participantilor la procesul penal fac parte si alti subiecti procesuali, categorie explicitata la art. 34 din Codul de procedura penala. Potrivit acestui text sunt subiecti procesuali martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare.
Or, art. 32 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune prevede in sarcina consilierului de probatiune anumite atributii pe care acesta le are cu privire la evaluarea inculpatilor, a minorilor aflati in executarea unor masuri educative, respectiv a persoanelor pe durata termenului de supraveghere fixat de instanta.
In acelasi timp, art. 94 din Codul penal prevede anumite atributii in sarcina serviciului de probatiune, printre care obligativitatea sesizarii instantei in masura in care persoana supravegheata nu respecta obligatiile impuse. Or, aceste atributii sunt preluate in art. 67 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
Totodata, art. 583 din Codul de procedura penala reglementeaza institutia anularii sau revocarii suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, in conditiile art. 96 si 97 din Codul penal, sanctiune care intervine din oficiu, la cererea procurorului sau a consilierului de probatiune.

Astfel, avand in vedere sfera atributiilor si obligatiilor conferite consilierului de probatiune, a concluzionat ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali enumerata de art. 34 din Codul de procedura penala, respectiv face parte din categoria organelor prevazute de lege care au anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a retinut dosarul in pronuntare.

INALTA CURTE,
asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii
Prin Incheierea de sedinta din data de 2 mai 2019 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, in temeiul art. 475 si art. 476 alin. (1) din Codul de procedura penala s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prealabila in vederea dezlegarii de principiu a urmatoarei probleme de drept:
"Daca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala care definesc notiunea de subiect procesual si respectiv de participant la procesul penal."

II. Expunerea succinta a cauzei
La data de 29.11.2018 a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti cu nr. 2.615/101/2018 sesizarea Serviciului de Probatiune Caras-Severin, cu privire la condamnata A privind revocarea suspendarii executarii pedepsei, aplicata prin Sentinta penala nr. 175 din 29.09.2017, pronuntata de Tribunalul Mehedinti in Dosarul nr. 2.057/101/2017, definitiva prin neapelare la data de 16.10.2017.
Examinand actele si lucrarile dosarului, probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti, prima instanta a retinut:
S-a constatat ca sesizarea formulata de Serviciul de Probatiune Caras-Severin, cu privire la revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei fata de condamnata A, este justificata de nerespectarea masurilor de supraveghere stabilite in sarcina sa prin hotararea de condamnare.
Prin Sentinta penala nr. 175 din 29.09.2017, pronuntata de Tribunalul Mehedinti in Dosarul nr. 2.057/101/2017, definitiva prin neapelare la data de 26.10.2017, s-a dispus condamnarea inculpatei A la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 192 alin. (1) din Codul penal.
In baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozitiilor art. 92 din Codul penal, iar in baza art. 93 alin. (1) din Codul penal inculpata a fost obligata ca, pe durata termenului de supraveghere, sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Caras-Severin la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
De asemenea, in baza art. 93 alin. (2) din Codul penal, inculpata A a fost obligata ca, pe durata termenului de supraveghere, sa execute obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Caras-Severin sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate .
In baza art. 93 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 404 alin. (2) din Codul de procedura penala, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata A va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, in cadrul Primariei Toplet, judetul Caras-Severin, pe o perioada de 60 de zile lucratoare.
In baza art. 91 alin. (4) din Codul penal s-a atras atentia inculpatei A asupra dispozitiilor art. 96 din Codul penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, in cazul nerespectarii, cu rea-credinta, a masurilor de supraveghere, a neexecutarii obligatiilor impuse sau in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe parcursul termenului de supraveghere .
Supravegherea si controlul respectarii obligatiilor impuse de catre instanta au fost incredintate Serviciului de Probatiune Caras-Severin.
In aceste conditii a fost sesizata instanta de judecata pentru a verifica daca sunt incidente dispozitiile art. 96 alin. (1) din Codul penal cu privire la revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei si pentru a dispune in consecinta. Au fost expuse dispozitiile art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala si art. 96 din Codul penal.
S-a constatat ca persoana condamnata A s-a prezentat la data de 4 iunie 2018 in vederea punerii in executare a hotararii de condamnare, iar pentru data de 3 iulie 2018 i s-a stabilit prima intrevedere de supraveghere, fiind informata cu privire la dispozitiile hotararii judecatoresti si la modul de desfasurare a supravegherii.
Din relatiile comunicate de Serviciul de Probatiune Caras-Severin a rezultat ca A s-a prezentat la Serviciul de Probatiune Caras-Severin la data de 17.08.2018, fiind intocmit, discutat si semnat planul de supraveghere .
Dupa aceasta data persoana condamnata nu s-a mai prezentat la Serviciul de Probatiune Caras-Severin si nu a comunicat schimbarea locului de munca sau a locuintei.
Din raportul de evaluare intocmit de catre Serviciul de Probatiune Caras-Severin nr. 92 din 26.11.2018 a rezultat ca persoana condamnata, desi nu are probleme de sanatate, este o persoana labila emotional, cu bagaj informational modest si cu o insuficienta capacitate de anticipare si asumare a consecintelor propriilor fapte .
Toate demersurile efectuate de catre instanta pentru a se asigura prezenta persoanei condamnate la judecata au fost ineficiente.
Din relatiile comunicate a rezultat ca aceasta nu s-a mai prezentat la locul de munca din data de 15.11.2018 si nu i se cunoaste noua locuinta, iar la domiciliul legal nu a mai fost vazuta, existand date ca este plecata fie in Resita, fie in Germania.
In atare situatie, instanta a retinut ca nu sunt incidente dispozitiile art. 96 alin. (1) din Codul penal - rea-credinta -, motiv pentru care in baza art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala a respins sesizarea formulata de Serviciul de Probatiune Caras-Severin, cu privire la condamnata A privind revocarea suspendarii executarii pedepsei, aplicata prin Sentinta penala nr. 175 din 29.09.2017, pronuntata de Tribunalul Mehedinti in Dosarul nr. 2.057/101/2017, definitiva prin neapelare la data de 16.10.2017.
Impotriva acestei hotarari a formulat contestatie Serviciul de Probatiune Caras-Severin, sustinand ca hotararea este netemeinica, intrucat intimata nu s-a prezentat la serviciul de probatiune si nici nu a anuntat imposibilitatea prezentarii, a schimbat locul de munca si domiciliul fara a incunostinta serviciul de probatiune; reaua-credinta in respectarea acestor obligatii rezulta din materialitatea faptei, fiind invocate, in drept, dispozitiile art. 4251 si art. 583 din Codul de procedura penala.

III. Punctul de vedere al procurorului si al partii asupra chestiunii de drept sesizate
Reprezentantul Ministerului Public a sustinut ca serviciul de probatiune face parte din categoria persoanelor care pot formula contestatie, in temeiul art. 4251 alin. (1) din Codul de procedura penala, intrucat hotararea se refera la obligatiile pe care acestea le au, respectiv serviciul de probatiune are obligatia de a supraveghea modul in care sunt indeplinite obligatiile de catre persoana supusa supravegherii si a sesiza instanta in situatia in care persoana cu rea-credinta se sustrage indeplinirii acestei obligatii, apreciind ca hotararea instantei de fond vizeaza obligatiile serviciului de probatiune, fiind o persoana care se incadreaza in dispozitiile art. 4251 alin. (1) din Codul de procedura penala.
Avocatul intimatei A. a aratat ca serviciul de probatiune nu poate face parte din categoria subiectilor procesuali, iar contestatia formulata este inadmisibila.

IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
In ceea ce priveste opinia exprimata de completul de judecata al Curtii de Apel Craiova, aceasta a fost urmatoarea: Sistemul de probatiune este serviciul public ce contribuie la infaptuirea actului de justitie (art. 2 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune), prin a carui activitate se asigura participarea la realizarea interesului comunitatii, in scopul reabilitarii sociale a infractorilor, al diminuarii riscului de savarsire a unor noi infractiuni si al cresterii gradului de siguranta in comunitate [art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013].
Potrivit Codului de procedura penala, procesul penal are patru faze procesuale: faza urmaririi penale, faza camerei preliminare, faza judecatii si faza executarii hotararii. Aceasta din urma faza procesuala are doua etape procesuale, si anume: punerea in executare a hotararii penale si, daca este cazul, modificarea ce ar putea interveni in cursul executarii.
In ultima faza procesuala, serviciul de probatiune exercita atributii specifice, reglementate in dispozitiile art. 43-44 din Legea nr. 252/2013 si respectiv in dispozitiile capitolului IV sectiunea a II- a din acelasi act normativ, privind executarea obligatiilor si respectarea masurilor de supraveghere fata de persoanele in privinta carora s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, liberarea conditionata daca restul de pedeapsa ramas de neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare.
Modul concret in care serviciul de probatiune contribuie la infaptuirea actului de justitie in faza de executare a hotararii definitive este reglementat prin ansamblul sectiunii a II-a din Legea nr. 252/2013.
S-au facut referiri la dispozitiile art. 67 din Legea nr. 252/2013 si corelativ la continutul art. 583 din Codul de procedura penala.
Raportand dispozitiile art. 583 din Codul de procedura penala la prevederile art. 96 alin. (1) din Codul penal si prevederile art. 94 alin. (4) din Codul penal rezulta ca instanta care a judecat in prima instanta persoana condamnatului este competenta sa solutioneze sesizarea privind revocarea suspendarii sub supraveghere, sesizare care apartine, din punctul de vedere al legitimitatii procesuale active, subiectilor procesuali prevazuti de art. 583 din Codul de procedura penala: procuror, consilier de probatiune, din oficiu .
Conditiile substantiale care trebuie indeplinite pentru dispunerea revocarii suspendarii sub supraveghere, in ceea ce priveste domeniul masurilor de supraveghere si obligatiilor, sunt reglementate in prevederile art. 94 alin. (4) si art. 96 alin. (1) din Codul penal.
Procedura de judecata a sesizarii formulate de serviciul de probatiune privind revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, conform art. 96 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala, este cea prevazuta in dispozitiile art. 597 din Codul de procedura penala care se aplica tuturor situatiilor procesuale reglementate in titlul V al Codului penal, denumit "Executarea hotararilor penale". Prima instanta se pronunta printr-o sentinta, conform art. 597 alin. (4) din Codul de procedura penala, care este supusa caii de atac ordinare a contestatiei, conform art. 597 alin. (7) din Codul de procedura penala raportat la art. 4251 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala.
Legitimarea procesuala activa in ceea ce priveste exercitarea contestatiei impotriva hotararii pronuntate de instanta de executare in procedura prevazuta de art. 583 din Codul de procedura penala au: procurorul, persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin hotarare, precum si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera.
Conform art. 29 din Codul de procedura penala, participantii in procesul penal sunt organele judiciare, avocatul, partile, subiectii procesuali principali, precum si alti subiecti procesuali. Aceasta ultima componenta a participantilor in procesul penal este definita in prevederile art. 34 din Codul de procedura penala, conform carora in afara subiectilor procesuali principali au calitatea de subiecti procesuali urmatorii: martor, expert, interpret, agent procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale.
Din perspectiva dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura penala, serviciul de probatiune este un organ prevazut de lege avand atributii in procedurile penale ce se desfasoara in faza executionala a procesului penal.

V. Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele judecatoresti arondate
Examinand punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele arondate, precum si jurisprudenta atasata acestora ce au fost transmise instantei supreme referitoare la chestiunea de drept supusa dezlegarii, aflate in volumul I al prezentei cauze, a rezultat o practica neunitara.
Astfel, Curtea de Apel Galati, Tribunalul Braila, Tribunalul Bacau, Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramures, Tribunalul Bucuresti, Sectia I penala, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Buzau, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Dolj, Tribunalul Gorj, Tribunalul Olt, Tribunalul Arad, Tribunalul Caras-Severin, Judecatoria Braila, Judecatoria Bacau, Judecatoria Moinesti, Judecatoria Roman, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Nasaud, Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Pascani, Judecatoria Harlau, Judecatoria Husi, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, Judecatoria Lehliu-Gara, Judecatoria Fetesti, Judecatoria Urziceni, Judecatoria Slobozia, Judecatoria Rosiori de Vede, Judecatoria Videle, Judecatoria Constanta, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Macin, Judecatoria Deva, Judecatoria Vanju Mare, Judecatoria Pascani, Judecatoria Resita, Judecatoria Caransebes opineaza ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, fiind circumscris sintagmei "orice alta persoana sau organ prevazut de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile penale", in sensul 4251 alin. (2) raportat la art. 34 si art. 29 din Codul de procedura penala. Au fost anexate hotarari judecatoresti, in sensul opiniei exprimate de catre Curtea de Apel Galati, Tribunalul Braila, Tribunalul Buzau, Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Braila, Judecatoria Deva, Judecatoria Resita.
Alte instante, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Targu Mures, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Bucuresti, Sectia I penala, Tribunalul Prahova, Judecatoria Onesti, Judecatoria Sighetu Marmatiei, Judecatoria Odorheiu Secuiesc, Judecatoria Iasi, Judecatoria Raducaneni, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, Judecatoria Alexandria, Judecatoria Turnu Magurele au exprimat punctul de vedere in sensul ca serviciul de probatiune nu face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala.
Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Salaj, Tribunalul Bihor, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Mures, Tribunalul Constanta, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Timis, Judecatoria Beclean, Judecatoria Turda, Judecatoria Gherla, Judecatoria Cluj-Napoca, Judecatoria Huedin, Judecatoria Dej, Judecatoria Viseu de Sus, Judecatoria Dragomiresti, Judecatoria Targu Lapus, Judecatoria Zalau, Judecatoria Simleu Silvaniei, Judecatoria Jibou, Judecatoria Reghin, Judecatoria Mangalia, Judecatoria Medgidia, Judecatoria Targu Jiu, Judecatoria Motru, Judecatoria Novaci, Judecatoria Targu Carbunesti, Judecatoria Timisoara, Judecatoria Sannicolau Mare, Judecatoria Lugoj, Judecatoria Deta, Judecatoria Faget, Judecatoria Oravita, Judecatoria Moldova Noua nu au exprimat un punct de vedere expres, intrucat au comunicat ca nu au avut jurisprudenta.

VI. Opinia specialistilor consultati
In conditiile art. 476 alin. (10) cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala s-au solicitat puncte de vedere specialistilor cu privire la problema de drept supusa dezlegarii.
VI.1. Facultatea de Drept, Departamentul de Drept public din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, prin doamna conf. univ. dr. Daiana Maura Vesmas, in opinia exprimata a aratat ca serviciul de probatiune are dreptul de a exercita calea de atac a contestatiei, intrucat serviciile de probatiune fac parte din categoria subiectilor procesuali indicati de 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, fiind considerati participanti in procesul penal, si hotararea atacata se refera la sesizarea formulata de acest organ caruia i s-a incredintat de altfel, supravegherea condamnatei.
In consecinta, serviciile de probatiune au legitimare procesuala activa, atat in ceea ce priveste sesizarea instantei, cat si exercitarea cailor de atac prevazute de lege, datorita calitatii de subiecti procesuali, atribuita prin dispozitiile coroborate, mentionate mai sus, ale Codului de procedura penala.
S-a argumentat ca, potrivit art. 29 din Codul de procedura penala, participantii includ intre altii si doua categorii distincte de subiecti procesuali: subiecti procesuali principali (suspectul si persoana vatamata) si alti subiecti procesuali. Dispozitiile art. 34 din acelasi cod precizeaza cine sunt acesti alti subiecti procesuali, si anume: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale. Evident, serviciile de probatiune intra in aceasta categorie a altor subiecti procesuali, desemnata prin sintagma "organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale." In conformitate cu dispozitiile 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, calea de atac a contestatiei poate fi utilizata de catre procuror si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera, precum si de catre persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin aceasta.

VI.2. Facultatea de Drept, Departamentul de Drept public din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, prin directorul departamentului, domnul lector universitar dr. Daniel Nitu, a exprimat opinia ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala.
S-a sustinut ca argumente ca punerea in executare a hotararilor penale este recunoscuta ca fiind faza distincta a procesului penal, chiar daca nu are ca obiect exercitarea actiunii penale. La fel ca in cazul altor prevederi cuprinse in partea generala a Codului de procedura penala, in dispozitiile generale reglementate de art. 29-art. 34 din Codul de procedura penala, legiuitorul a acordat intaietate participantilor implicati in primele trei faze procesuale (urmarirea penala, camera preliminara si judecata), omitand sa faca referiri exprese la participantii implicati in faza de punere in executare a hotararilor penale. Cu toate acestea, reglementarea dedicata categoriei celorlalti subiecti procesuali, altii decat subiectii procesuali principali, cuprinsa in art. 34 din Codul de procedura penala nu contine o enumerare exhaustiva sau limitativa. Astfel, pe langa martor, expert, interpret, agent procedural si organele speciale de constatare, care sunt mentionati cu titlu exemplificativ, partea finala a acestei dispozitii legale prevede ca in categoria subiectilor procesuali se inscriu si "orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale."
Atributiile serviciului de probatiune in ultima faza a procesului penal sunt stabilite de Legea nr. 252/2013, care se completeaza cu dispozitiile cuprinse in titlul V din partea speciala a Codului de procedura penala.
Din continutul art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala rezulta ca serviciul de probatiune are calitate procesuala activa in procedurile de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere . Potrivit acestei dispozitii legale, sesizarea instantei se poate face atat de procuror, cat si de consilierul de probatiune.
Procedura in fata instantei competente este stabilita de art. 597 din Codul de procedura penala, iar in alin. (7) al normei mentionate, sentinta pronuntata de prima instanta asupra cererii de revocare sau de anulare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere poate fi atacata "cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare". Legea nu face nicio referire la titularii acestei cai de atac, astfel incat devin aplicabile prevederile 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, potrivit carora, printre altii, pot formula contestatie inclusiv "subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera".
Printre altele, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 252/2013, consilierul de probatiune manager de caz din cadrul serviciului de probatiune are nu doar sarcina de a intocmi un raport de evaluare, ci si atributia de a sesiza instanta in vederea revocarii, in conditiile legii. Astfel, acesta este un "organ prevazut de lege" care are o serie de atributii in aceasta procedura judiciara, in sensul art. 34 din Codul de procedura penala. Asa se face ca serviciul de probatiune devine un veritabil "subiect procesual" care participa la procesul penal in ultima faza a acestuia, in procedura de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
In conditiile in care art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala nu distinge subiectii procesuali principali (stabiliti de art. 33 din Codul de procedura penala) de ceilalti subiecti procesuali (prevazuti de art. 34 din Codul de procedura penala), fiind utilizata sintagma "subiecti procesuali la care hotararea atacata se refera", invariabil serviciul de probatiune dobandeste calitate procesuala activa de a formula contestatie impotriva sentintei pronuntate in procedura reglementata de art. 583 din Codul de procedura penala. Altfel spus, din moment ce serviciul are "puterea de a actiona in justitie" in procedura de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, cu atat mai mult are legitimitatea procesuala de a exercita calea de atac prevazuta de lege (legitimatio ad causam).
VI.3. Facultatea de Drept, Centrul de cercetari in stiinte penale din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, prin directorul acestuia, conf. univ. dr. Flaviu Ciopec, exprima punctul de vedere ca se impune respingerea sesizarii ca fiind inadmisibila.
Se arata ca, verificand sesizarea in raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedura penala, a concluzionat ca dintre cele trei conditii prevazute de acest text de lege numai prima si a treia sunt indeplinite.
Astfel, Curtea de Apel Craiova este investita cu judecarea cauzei in apel, astfel ca, raportat la dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala, conditia referitoare la solutionarea cauzei in ultima instanta este indeplinita, iar chestiunea de drept cu a carei analiza a fost sesizata instanta suprema nu a primit o rezolvare printr-o hotarare prealabila anterioara sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui asemenea instrument de unificare a practicii judiciare.
Se considera ca in cauza nu este indeplinita conditia ca sesizarea sa aiba ca obiect o veritabila problema de drept care sa prezinte o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme. Sesizarea este admisibila numai in cazul unei dificultati reale de interpretare a textelor de lege care sa fie de natura a naste o indoiala rezonabila asupra continutului acestora.1
1 Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala: "Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art. 475 din Codul de procedura penala, trebuie efectuata doar in situatia in care, in cursul solutionarii unei cauze penale, se pune problema interpretarii si aplicarii unor dispozitii legale neclare, echivoce, care ar putea da nastere mai multor solutii. Interpretarea urmareste cunoasterea intelesului exact al normei, clarificarea sensului si scopului acesteia, asa incat procedura prealabila nu poate fi folosita in cazul in care aplicarea corecta a dreptului se impune intr-un mod atat de evident, incat nu lasa loc de indoiala cu privire la modul de solutionare a intrebarii adresate."
Asupra fondului chestiunii de drept supuse dezlegarii, calitatea de titular al sesizarii instantei, conferita serviciului de probatiune, nu ii atribuie insa calitatea de persoana ale carei interese legitime sunt vatamate prin solutia instantei si nici calitatea procesuala de a formula contestatie impotriva solutiilor instantei. Or, conform art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, calea de atac a contestatiei se poate exercita doar de catre procuror si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera, precum si persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin aceasta.

VI.4. Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Nicolae Titulescu", prin decanul acesteia, domnul conf. univ. dr. Bogdan Micu, a exprimat cu titlu preliminar opinia ca sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a se pronunta asupra problemei de drept in discutie este inadmisibila prin prisma conditiilor stabilite de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala, deoarece priveste o chestiune de procedura, de care nu depinde solutionarea pe fond a cauzei in care s-a dispus sesizarea instantei supreme.
Asupra fondului problemei, in masura in care Inalta Curte va aprecia ca sesizarea este admisibila, in cadrul catedrei s-a conturat a fi majoritara opinia potrivit careia serviciul de probatiune nu face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala, care definesc notiunea de subiect procesual si, respectiv, de participant la procesul penal.
Argumentele opiniei majoritare au fost in sensul ca, pentru ca un participant in procesul penal sa aiba calitatea de subiect procesual la care o hotarare judecatoreasca se refera, trebuie sa fie indeplinite doua conditii: prima, ca respectivul participant sa faca parte din categoria subiectilor procesuali si a doua, ca hotararea judecatoreasca sa se refere la participantul in discutie.
In legatura cu prima conditie, din analiza dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura penala rezulta ca serviciul de probatiune poate fi inclus in categoria altor subiecti procesuali, fiind organ prevazut de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale.2
2 Pentru a exemplifica mentionam doar ca, potrivit art. 508 din Codul de procedura penala, serviciul de probatiune este citat in mod obligatoriu la judecata minorului, unde are dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate.
Cea de-a doua conditie pentru conferirea calitatii procesuale necesare serviciului de probatiune in vederea exercitarii caii ordinare de atac a contestatiei nu este indeplinita, deoarece hotararea de prima instanta, chiar daca este pronuntata in urma unei sesizari a serviciului de probatiune intemeiata pe dispozitiile art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala, nu se refera la acesta.
Pentru ca o hotarare judecatoreasca sa se refere la un subiect procesual este nevoie ca acea hotarare sa cuprinda dispozitii care, in mod direct, sa oblige in vreun fel acel subiect procesual, sa impuna in sarcina acestuia anumite sanctiuni ori chiar sa ii confere anumite drepturi proprii.
In cazul in care actioneaza pe temeiul art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala, in sensul sesizarii instantei in vederea anularii ori revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune nu justifica un interes propriu, ci actioneaza in interesul general al respectarii legii in faza de executare a hotararilor judecatoresti penale.
Realizarea acestui interes general este, in primul rand, asigurata de Ministerul Public, care, in cadrul procesului penal si nu numai, in acord cu dispozitiile art. 131 alin. (1) din Constitutie si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
In cadrul catedrei s-a conturat si o opinie minoritara in sensul ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala, care definesc notiunea de subiect procesual si, respectiv, de participant la procesul penal.
S-a argumentat ca, in ceea ce priveste conditia ca hotararea susceptibila a fi atacata prin intermediul caii ordinare de atac a contestatiei sa se refere la subiectul procesual care este indrituit sa exercite respectiva cale de atac, este necesar sa se stabileasca intelesul sintagmei "sa se refere".
Acest inteles ar trebui sa fie unul mai larg, fara sa fie cantonat doar la instituirea de obligatii ori la recunoasterea de drepturi subiective. Prin referire la un anumit subiect procesual ar trebui sa se inteleaga si solutia pe care instanta a pronuntat-o asupra sesizarii respectivului subiect procesual, indiferent daca acesta a efectuat sesizarea in apararea unui drept individual subiectiv ori in exercitarea unor atributii legale, asa cum este cazul sesizarii la care serviciul de probatiune este indreptatit conform art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala.
De altfel, dintr-o analiza succinta a practicii judiciare se desprinde faptul ca instantele, atunci cand se pronunta asupra revocarii sau anularii suspendarii sub supraveghere a pedepsei, o fac prin raportare la sesizarea subiectului procesual, dispozitivul respectivelor hotarari incepand cu sintagma "admite/respinge sesizarea Serviciului de probatiune . . .". Mai mult, instantele sesizate pe temeiul art. 583 alin. (1) din Codul de procedura penala citeaza serviciile de probatiune in calitate de petenti, atat in faza de judecata a primei instante, cat si in faza de judecata a contestatiei, recunoscand astfel calitatea de subiect procesual interesat in derularea procedurii in discutie nu doar in fata primei instante, ci si in fata instantei competente sa solutioneze calea de atac a contestatiei.
De altfel, un raspuns, in sensul ca serviciile de probatiune fac parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea primei instante se refera si pot, astfel, exercita calea de atac a contestatiei, ar fi in acord cu optica exprimata de legiuitor cu ocazia reformei penale din anul 2014, o expresie a acestei reforme fiind si intarirea rolului pe care serviciile de probatiune trebuie sa il aiba in materia aplicarii si, mai ales, a executarii sanctiunilor penale alternative la privarea de libertate.
Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, care stabilesc menirea institutionala a serviciilor de probatiune, se statueaza ca "prin activitatea sa, sistemul de probatiune, ca serviciu public, contribuie la infaptuirea actului de justitie", activitatea sa desfasurandu-se "in interesul comunitatii, in scopul reabilitarii sociale a infractorilor, al diminuarii riscului de savarsire a unor noi infractiuni si al cresterii gradului de siguranta in comunitate". Or, menirea institutionala a serviciilor de probatiune ar putea fi mult mai bine atinsa daca drepturile procesuale ale acestora in materia executarii sanctiunilor alternative la privarea de libertate ar fi depline.

VII. Punctul de vedere exprimat de Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii
Directia de specialitate opineaza cu privire la chestiunea de drept care formeaza obiectul sesizarii prealabile in Dosarul nr. 1.449/1/2019 ca, in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune se include in sfera "subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera", in sensul art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedura penala raportat la teza finala a art. 34 din acelasi cod, in ipoteza in care a sesizat instanta conform art. 583 din Codul de procedura penala.
In sustinerea opiniei exprimate au fost expuse urmatoarele argumente:
a) In conformitate cu dispozitiile art. 29 din Codul de procedura penala, participantii in procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, partile, subiectii procesuali principali, precum si alti subiecti procesuali.
Referindu-se la aceasta din urma categorie de subiecti procesuali, art. 34 din acelasi cod prevede ca, in afara participantilor prevazuti la art. 33 (subiectii procesuali principali - suspectul si persoana vatamata), sunt subiecti procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale.
In cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, reglementata in art. 583 din Codul de procedura penala coroborat cu art. 597 raportat la art. 4251 din acelasi cod - ca procedura judiciara penala -, serviciul de probatiune constituie un organ prevazut de lege avand drepturi, obligatii sau atributii, in acceptiunea tezei finale a art. 34 din Codul de procedura penala. In consecinta, serviciul de probatiune are calitatea de subiect procesual in cadrul procedurii judiciare penale mentionate.
Calitatea de organ prevazut de lege avand drepturi, obligatii sau atributii in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si, deci, calitatea de subiect procesual a serviciului de probatiune in cadrul acestei proceduri judiciare penale rezulta din dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala, ale Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si ale Legii nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
In acest sens sunt: dispozitiile art. 94 alin. (4) din Codul penal; dispozitiile art. 583 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala reglementeaza atributia consilierului de probatiune de a sesiza instanta in vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, prevazuta in art. 96 din Codul penal; Legea nr. 253/2013 prevede, in art. 57 alin. (2) raportat la art. 56 alin. (1), atributia consilierului de probatiune de a verifica motivele care au determinat nerespectarea masurilor de supraveghere sau a obligatiilor stabilite de instanta pe durata termenului de supraveghere a suspendarii executarii pedepsei, in cazul in care constata aceasta nerespectare, precum si obligatia consilierului de probatiune de a sesiza instanta in vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, daca apreciaza ca nerespectarea s-a facut cu rea-credinta; in dispozitiile art. 43 lit. b) din Legea nr. 252/2013 se prevede atributia de a evalua persoana aflata in supravegherea serviciului de probatiune, la solicitarea instantei de judecata sau a judecatorului delegat cu executarea sau, dupa caz, la initiativa consilierului de probatiune manager de caz, daca, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin; dispozitiile art. 67 din Legea nr. 252/2013.
Ansamblul dispozitiilor legale invocate contureaza, cu claritate, pozitia serviciului de probatiune, de organ prevazut de lege, cu drepturi, obligatii si atributii in procedura de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, si, pe cale de consecinta, calitatea serviciului de probatiune de subiect procesual in cadrul acestei proceduri.
b) In conformitate cu prevederile art. 597 alin. (5) din Codul de procedura penala, incidente in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului capitol se aplica in mod corespunzator.
Dispozitiile art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedura penala, referitoare la calea de atac a contestatiei, sunt cuprinse in titlul III al partii speciale si nu sunt contrare prevederilor cuprinse in capitolul IV din titlul V al partii speciale, devenind aplicabile in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Potrivit dispozitiilor art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedura penala, pot face contestatie procurorul si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera.
In cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune are, asa cum s-a aratat, calitatea de subiect procesual si, in conditiile in care acest subiect procesual a sesizat instanta in vederea revocarii suspendarii, serviciul de probatiune se include in sfera "subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera", in acceptiunea dispozitiilor art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedura penala.
Calitatea serviciului de probatiune de "subiect procesual la care hotararea atacata se refera", in ipoteza in care acest subiect procesual a sesizat instanta in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, decurge din faptul ca, in ipoteza mentionata, instanta se pronunta, prin hotararea atacata, asupra sesizarii serviciului de probatiune.
Hotararea prin care instanta admite sau respinge sesizarea serviciului de probatiune privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie o hotarare care "se refera", atat prin dispozitiv, cat si prin considerente, la acest subiect procesual.
In consecinta, in ipoteza in care a sesizat instanta in vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este titular al caii de atac a contestatiei impotriva hotararii prin care instanta se pronunta asupra revocarii suspendarii si este inclus in sfera "subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera".
Aceasta solutie, care decurge din aplicarea corelata a art. 583 din Codul de procedura penala si a art. 597 alin. (5) raportat la art. 4251 alin. (2) teza I din acelasi cod, reflecta solutia de principiu potrivit careia titularul sesizarii instantei este si titular al caii de atac prevazute de lege impotriva hotararii prin care se solutioneaza sesizarea .

VIII. Opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 1.197/C/1.468/III-5/2019 din data de 20 iunie 2019 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in urma analizei de admisibilitate a sesizarii, efectuata in temeiul art. 475 din Codul de procedura penala, a rezultat ca instanta care a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie este Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori, investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, cauza se afla in cursul judecatii, problema de drept a carei dezlegare se solicita nu a mai fost supusa examenului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nestatuandu-se asupra ei printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii in curs de solutionare. Totodata, de lamurirea respectarii chestiunii de drept depinde trecerea la etapa solutionarii pe fond a cauzei in care a fost invocata.
In consecinta, se constata indeplinirea conditiilor formale de admisibilitate a sesizarii.
Asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii se opineaza ca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 cu aplicarea art. 29 din acelasi cod.

IX. Dispozitii legale incidente
Art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala - Declararea si solutionarea contestatiei
"Pot face contestatie procurorul si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera, precum si persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin aceasta, in termen de 3 zile, care curge de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozitiile art. 411 alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator."
Art. 29 din Codul de procedura penala - Participantii in procesul penal
"Participantii in procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, partile, subiectii procesuali principali, precum si alti subiecti procesuali."
Art. 34 din Codul de procedura penala - Alti subiecti procesuali
"In afara participantilor prevazuti la art. 33, sunt subiecti procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale."
Art. 583 din Codul de procedura penala - Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
"(1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute la art. 96 sau 97 din Codul penal se pronunta, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
(2) Daca, pana la expirarea termenului prevazut la art. 93 alin. (5) din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror, de consilierul de probatiune sau de partea interesata, pana la expirarea termenului de supraveghere ."
Art. 597 alin. (5) si (7) din Codul de procedura penala - Procedura la instanta de executare
"(5) Dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului capitol se aplica in mod corespunzator.
(...)
(7) Hotararile pronuntate in prima instanta in materia executarii potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare ."
Art. 94 alin. (4) din Codul penal - Supravegherea condamnatului
"(4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta, daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatii care ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termenului de supraveghere ."
Art. 2 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare
"(1) Prin activitatea sa, sistemul de probatiune, ca serviciu public, contribuie la infaptuirea actului de justitie.
(2) Activitatea sistemului de probatiune se desfasoara in interesul comunitatii, in scopul reabilitarii sociale a infractorilor, al diminuarii riscului de savarsire a unor noi infractiuni si al cresterii gradului de siguranta in comunitate .
(3) Promovarea sanctiunilor si masurilor comunitare urmareste reducerea costurilor sociale ale executarii sanctiunilor si masurilor penale prin diminuarea populatiei din unitatile penitenciare, valorificarea potentialului socioeconomic al infractorilor si mentinerea sigurantei comunitatii."
Art. 16 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare
"(1) Se infiinteaza Directia Nationala de Probatiune, denumita in continuare Directia, ca structura cu personalitate juridica, in cadrul Ministerului Justitiei, prin reorganizarea Directiei de probatiune din Ministerul Justitiei.
(2) Directia are sediul in municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Activitatea Directiei este coordonata direct de catre ministrul justitiei."
Art. 43 lit. b) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare
"Evaluarea persoanelor aflate in supravegherea serviciului de probatiune se realizeaza la solicitarea instantei de judecata sau a judecatorului delegat cu executarea sau, dupa caz, la initiativa consilierului de probatiune manager de caz, in urmatoarele situatii:
(...)
b) daca, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin."
Art. 57 raportat la art. 56 alin. (1) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 57. -
In exercitarea controlului respectarii masurilor de supraveghere, consilierul stabileste si deruleaza intrevederi cu persoana supravegheata la sediul serviciului de probatiune, efectueaza vizite anuntate sau inopinate la locuinta persoanei sau in alte locuri, in functie de specificul situatiei, solicita documente privind structura familiei, a persoanelor care se afla in intretinerea sa sau in a caror intretinere se afla, documente privind situatia locativa, a locului de munca si a mijloacelor de existenta, verifica periodic datele furnizate de persoana supravegheata si indeplineste orice alte masuri de control adaptate cazului."
Art. 56 alin. (1) -
"Consilierul de probatiune manager de caz controleaza nemijlocit respectarea de catre persoana supravegheata a masurilor de supraveghere prevazute la art. 85 alin. (1), respectiv art. 93 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pe toata durata termenului de supraveghere ."
Art. 67 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare
"(1) In situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz constata ca persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin, verifica motivele care au determinat aceasta nerespectare si, daca apreciaza ca nerespectarea s-a facut cu rea-credinta, intocmeste un raport de evaluare conform art. 44 si sesizeaza instanta in vederea revocarii sanctiunii.
(2) In situatia neindeplinirii integrale a obligatiilor civile de catre persoana supravegheata cel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz intocmeste un raport de evaluare conform art. 44, in care consemneaza motivele neindeplinirii, si sesizeaza instanta.
(3) Pentru incalcari minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse masurile de supraveghere sau obligatiile persoanei supravegheate, consilierul de probatiune manager de caz poate emite avertismente. Conditiile de emitere si modalitatile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi."

X. Opinia judecatorului-raportor
X.1. Sub aspectul admisibilitatii sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Legiuitorul roman a prevazut in Codul de procedura penala in vigoare un nou instrument de unificare a practicii judiciare neunitare, respectiv sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
In continutul dispozitiilor art. 475 din cod sunt statuate conditiile de sesizare a instantei supreme pe care trebuie sa le indeplineasca instanta care uzeaza de aceasta institutie procesual penala.
Astfel, sunt reglementate mai multe conditii cumulative, si anume acelea referitoare la faza procesuala a cauzei in care se iveste chestiunea de drept, felul instantei care poate sesiza si stadiul procesual al cauzei, natura juridica a chestiunii de drept, precum si aceea prin care sa nu fi facut obiectul vreunuia din instrumentele juridice de rezolvare a problemei respective.
Altfel spus, este necesar ca acea cauza in care exista o chestiune de drept ce urmeaza sa fie supusa dezlegarii sa se afle "in cursul judecatii", respectiv instanta sa fi fost sesizata, iar procesul se afla in curs de desfasurare; instantele pe rolul carora se afla o asemenea cauza sa fie din cele expres si limitativ prevazute de legiuitor, iar cauza respectiva sa se gaseasca in ultima cale de atac la Inalta Curte de Casatie si Justitie, curte de apel sau tribunal, investite cu solutionarea cauzei in ultima instanta; chestiunea de drept supusa dezlegarii sa conduca la solutionarea pe fond a cauzei respective; conditia negativa, in sensul ca instanta suprema nu s-a pronuntat asupra problemei de drept printr-o hotarare prealabila sau prin recurs in interesul legii.
In contextul prezentei sesizari consideram ca aceasta intruneste conditiile de admisibilitate prevazute in art. 475 din Codul de procedura penala, si anume Dosarul nr. 2.615/101/2018 se afla pe rolul Curtii de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, in faza de judecata a contestatiei formulate de contestator Serviciul de Probatiune Caras-Severin, curtea de apel fiind una dintre instantele enumerata expres si limitativ de catre legiuitor ce poate judeca calea de atac exercitata, aceasta avand caracter exclusiv si intrand in sfera acceptiunii de "in ultima instanta".
De asemenea, chestiunea de drept supusa dezlegarii, si anume "daca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala, care definesc notiunea de subiect procesual si, respectiv, de participant la procesul penal", se circumscrie unei chestiuni de drept a carei dezlegare este necesar a fi facuta, intrucat de lamurirea acesteia depinde solutionarea pe fond a cauzei.
Asa cum rezulta din incheierea curtii de apel de sesizare, obiectul cauzei in care s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile art. 476 cu referire la art. 475 din Codul de procedura penala, il constituie contestatia declarata de serviciul de probatiune impotriva hotararii prin care a fost respinsa sesizarea formulata de serviciul de probatiune cu privire la condamnata referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei, acesta fiind circumscris fazei de executare a procesului penal.
Asadar, fondul cauzei priveste raporturile juridice de drept executional, specifice fazei de executare a procesului penal in care subiectii acestuia sunt statul, reprezentat prin organul specializat in administrarea justitiei, respectiv serviciul de probatiune, prin consilierul de probatiune, si condamnata fata de care s-a dispus o pedeapsa de 1 an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere in conditiile art. 91 din Codul penal, pe un termen de supraveghere de 2 ani stabilit conform art. 92 din Codul penal, fiind obligata la masurile de supraveghere prevazute de art. 93 alin. (1) din Codul penal, iar in baza art. 93 alin. (2) din Codul penal a fost obligata ca pe durata termenului de supraveghere sa execute obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate, precum si la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, in institutiile indicate, in conditiile art. 93 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 404 alin. (2) din Codul de procedura penala, fiindu-i atrasa atentia asupra dispozitiilor art. 96 din Codul penal, iar in urma raportului de evaluare intocmit de catre serviciul de probatiune si a relatiilor solicitate au fost evidentiate aspecte privind situatia acesteia, pe baza carora a fost dispusa solutia primei instante.
In doctrina1 s-a aratat ca raportul juridic de drept executional incepe odata cu stabilirea sanctiunii pentru persoana condamnata si se deruleaza pe parcursul executarii continutului sanctiunii penale, pana la epuizarea acesteia ori pana cand aceasta se considera executata in conditiile stabilite de lege.
1 Ioan Chis, Alexandru Bogdan Chis, Executarea sanctiunilor penale, Universul Juridic, Bucuresti, p. 135.
Momentul nasterii raportului de drept executional penal in situatia sanctiunilor fara privare de libertate incepe cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar durata acestuia depinde de modul in care persoana condamnata intelege sa execute voluntar masurile si obligatiile stabilite pe termenul de supraveghere . In situatia in care pe parcursul executarii pedepsei se produc situatii care il pun pe condamnat in situatia de a nu putea executa hotararea instantei de judecata, judecatorul delegat sau consilierul de probatiune va interveni sesizand instanta si pronuntand, dupa caz, schimbarea continutului masurilor si obligatiilor, stabilirea executarii pedepsei prin munca in folosul comunitatii, revocarea sau anularea masurii, astfel incat raportul juridic de drept executional penal se va schimba in continut si durata .2
2 Ibidem, p. 137.
Exista particularitati ale raportului de drept executional, fata de raportul juridic de drept penal si raportul juridic procesual penal.
Astfel, in doctrina3 s-a aratat ca in timp ce raportul juridic penal ia nastere in momentul intrarii in vigoare a legii penale, toti destinatarii acesteia fiind obligati sa respecte normele de drept penal, statul fiind instrumentul prin care se vegheaza la realizarea intocmai a continutului normei penale, fiind un subiect precis determinat prin organele sale infiintate in acest scop, pe cand ceilalti subiecti sunt determinabili doar in masura in care devin destinatari concreti ai normelor de drept penal prin comiterea unei fapte penale, raportul de drept executional penal ia nastere in momentul in care hotararea judecatoreasca devine definitiva si persoana condamnata este responsabila de executarea continutului pedepsei, statul prin organele sale fiind obligat sa asigure toate conditiile legale si umanitare pentru executarea continutului sanctiunii penale.
3 Ibidem, p. 142.
Obiectul ambelor raporturi juridice il constituie sanctiunea penala tipica, sanctiune care nu este negociabila, discutabila, facultativa ori care poate fi eludata prin diverse alte comportamente. Statul, prin organele sale, trebuie sa vegheze ca persoanele ce executa sanctiuni penale sa nu se poata sustrage de la executare, sa parcurga regimurile progresive de resocializare, sa isi indeplineasca obligatiile civile, sa isi corijeze conduita pentru a deveni cetateni ce respecta legile .
Raportul juridic procesual penal se diferentiaza de raportul de drept executional penal pentru ca acesta se realizeaza intre stat, prin alte organe specializate, si participanti la procesul penal (organele statului fiind instanta de judecata, procurorul, organele de cercetare penala, iar partile fiind inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente), dar chiar si subiecti procesuali, care pot inlocui partile in procesul penal. Raportul juridic de drept executional se realizeaza intre organele statului, reprezentate prin instante de judecata, judecatorul pentru executarea pedepselor, directorul penitenciarului, consilierul de probatiune, precum si numai persoana sanctionata penal.
Continutul raportului de drept procesual penal consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor participantilor la procesul penal, avand ca obiect stabilirea existentei sau inexistentei raportului de conflict in dreptul substantial, raport ce urmeaza a fi solutionat prin hotararea instantei de judecata . Continutul raportului de drept executional penal se refera la totalitatea drepturilor, interdictiilor, obligatiilor si facilitatilor impuse, aplicate sau acordate prin lege organelor de stat, dar si persoanei sanctionate penal, pentru a indeplini obiectul raportului constituit prin continutul sanctiunii - masura educativa ori pedeapsa - privativa de libertate sau nu, cu o natura si durata stabilite in conformitate cu prevederile Codului penal sau ale legilor penale speciale.
Or, chestiunea de drept supusa dezlegarii, in contextul obiectului cauzei mai sus aratate, are o directa legatura asupra modului de rezolvare a continutului raportului executional penal, specific fazei executarii procesului penal si se circumscrie conditiei impuse de art. 475 alin. (1) din Codul de procedura penala referitoare la "chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective".
Legiuitorul, asa cum a reglementat conditia prevazuta in norma mai sus aratata, nu a facut nicio distinctie asupra fondului cauzei, ceea ce conduce la concluzia ca si modul de rezolvare a continutului raportului de drept executional se include fondului cauzei, potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus ("unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem"), iar chestiunea de drept supusa dezlegarii "daca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala" are o legatura directa asupra modului de rezolvare a raportului de drept executional penal, asa incat de lamurirea acesteia depinde solutionarea pe fond a cauzei respective.
Jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a definit in mai multe decizii, pe cale de interpretare, sintagma "chestiuni de drept", numai sub aspectul raportului juridic, fie de drept material, fie de drept procesual (Decizia nr. 11/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, Decizia nr. 24/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 823 din 11 noiembrie 2014, Decizia nr. 5/2016 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, Decizia nr. 16/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015, Decizia nr. 22/2016 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.057 din 28 decembrie 2016, Decizia nr. 17/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 29 iunie 2017, decizii de respingere ca inadmisibile a sesizarilor, pe dispozitii legale diferite, cu argumente diferite), insa nu s-a pronuntat pana la acest moment si asupra modului de rezolvare a unui raport de drept executional, din perspectiva chestiunii de drept supuse dezlegarii.
Totodata, chestiunea de drept supusa dezlegarii din perspectiva prevederilor invocate nu a mai facut, pana la momentul sesizarii, obiectul niciunei alte hotarari prealabile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici al vreunui recurs in interesul legii solutionat de aceeasi instanta.
Chestiunea de drept supusa dezlegarii, desi este invocata pentru prima data pe calea unuia din instrumentele de unificare, nu poate fi considerata o chestiune noua, intrucat conditia noutatii se circumscrie numai sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila.
In consecinta, sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii este admisibila, prin prisma dispozitiilor art. 475 alin. (1) din Codul de procedura penala.

X.2. Chestiunea de drept supusa dezlegarii
Legiuitorul in procesul de reforma judiciara a conferit un rol semnificativ in cadrul raporturilor de drept executional sistemului de probatiune, in mod concret cu obligatii serviciilor de probatiune si atributii consilierilor de probatiune prin dispozitii exprese, atat in continutul Codului penal, cat si al Codului de procedura penala, precum si intr-o reglementare distincta ce face obiectul Legii nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare.
In dispozitiile Codului penal in continutul mai multor institutii sunt prevazute obligatii exprese ale serviciului de probatiune, si anume la amanarea aplicarii pedepsei (art. 86 din Codul penal), la suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere (art. 94 din Codul penal), la liberarea conditionata (art. 102 din Codul penal), in cazul masurilor educative aplicabile minorilor (art. 122 din Codul penal).
In prevederile Codului de procedura penala sunt reglementate in continutul mai multor institutii juridice atributiile consilierului de probatiune, precum si obligatiile serviciului de probatiune, respectiv la revocarea sau anularea amanarii aplicarii pedepsei (art. 582 din Codul de procedura penala), revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 583 din Codul de procedura penala), anularea si revocarea liberarii conditionate (art. 588 din Codul de procedura penala).
In contextul sesizarii, in raport cu obiectul acesteia, dispozitiile art. 94 alin. (4) din Codul penal instituie obligatia serviciului de probatiune de a sesiza instanta, daca: "a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea; b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin; c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termenului de supraveghere".
Legiuitorul a reglementat in continutul alin. (1) al art. 583 din Codul de procedura penala referitor la revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere o atributie alternativa de sesizare a instantei competente, fie de procuror, fie de consilierul de probatiune ("asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute la art. 96 sau 97 din Codul penal se pronunta, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea").
In alin. (2) al art. 583 din Codul de procedura penala, legiuitorul instituie in ipoteza aratata o obligatie exclusiva, cu caracter imperativ, serviciului de probatiune competent, dar si o obligatie cu caracter facultativ procurorului si partii interesate si o atributie cu caracter facultativ consilierului de probatiune ("daca, pana la expirarea termenului prevazut la art. 93 alin. (5) din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror, de consilierul de probatiune sau de partea interesata, pana la expirarea termenului de supraveghere").
In continutul Legii nr. 252/2013 din 19 iulie 2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede expres in art. 2 alin. (1) ca, "prin activitatea sa, sistemul de probatiune, ca serviciu public, contribuie la infaptuirea actului de justitie", aceasta obligatie fiind detaliata prin atributii concrete conferite serviciului de probatiune, dar si consilierului de probatiune, ca organe specializate in realizarea raportului juridic de drept executional penal, in dispozitiile art. 43 lit. b), art. 57 raportat la art. 56 alin. (1), art. 67.
Astfel, "evaluarea persoanelor aflate in supravegherea serviciului de probatiune se realizeaza la solicitarea instantei de judecata sau a judecatorului delegat cu executarea sau, dupa caz, la initiativa consilierului de probatiune manager de caz, daca, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin." [art. 43 lit. b)]
In dispozitiile art. 57 se prevede ca "In exercitarea controlului respectarii masurilor de supraveghere, consilierul stabileste si deruleaza intrevederi cu persoana supravegheata la sediul serviciului de probatiune, efectueaza vizite anuntate sau inopinate la locuinta persoanei sau in alte locuri, in functie de specificul situatiei, solicita documente privind structura familiei, a persoanelor care se afla in intretinerea sa sau in a caror intretinere se afla, documente privind situatia locativa, a locului de munca si a mijloacelor de existenta, verifica periodic datele furnizate de persoana supravegheata si indeplineste orice alte masuri de control adaptate cazului", iar in art. 56 alin. (1) "Consilierul de probatiune manager de caz controleaza nemijlocit respectarea de catre persoana supravegheata a masurilor de supraveghere prevazute la art. 85 alin. (1), respectiv art. 93 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pe toata durata termenului de supraveghere".
Potrivit art. 67 din actul normativ mentionat, se statueaza ca "(1) In situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz constata ca persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin, verifica motivele care au determinat aceasta nerespectare si, daca apreciaza ca nerespectarea s-a facut cu rea-credinta, intocmeste un raport de evaluare conform art. 44 si sesizeaza instanta in vederea revocarii sanctiunii. (2) In situatia neindeplinirii integrale a obligatiilor civile de catre persoana supravegheata cel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz intocmeste un raport de evaluare conform art. 44, in care consemneaza motivele neindeplinirii, si sesizeaza instanta. (3) Pentru incalcari minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse masurile de supraveghere sau obligatiile persoanei supravegheate, consilierul de probatiune manager de caz poate emite avertismente. Conditiile de emitere si modalitatile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi".
Din examinarea dispozitiilor de drept penal material, de drept procesual penal, precum si a Legii nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca serviciul de probatiune, ca organ prevazut de lege, in cadrul raporturilor de drept executional penal are un complex de competente, prin drepturi, obligatii (sesizeaza instanta competenta, initiaza evaluarea, verifica motivele de neindeplinire) si atributii (prin consilierul de probatiune stabileste si deruleaza intrevederi cu persoana supravegheata la sediul serviciului de probatiune, efectueaza vizite anuntate sau inopinate la locuinta persoanei sau in alte locuri, solicita documente privind structura familiei, a persoanelor care se afla in intretinerea sa sau in a caror intretinere se afla, controleaza nemijlocit respectarea de catre persoana supravegheata a masurilor de supraveghere) in procedura de revocare sau anularea suspendarii pedepsei sub supraveghere, ceea ce ii confera calitatea de subiect procesul in cadrul acestei proceduri.
Potrivit art. 34 din Codul de procedura penala referitor la alti subiecti procesuali se stipuleaza ca "In afara participantilor prevazuti la art. 33, sunt subiecti procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale".
Asadar, serviciul de probatiune ca organ prevazut de lege cu drepturi, obligatii, atributii in procedura revocarii suspendarii pedepsei sub supraveghere este un subiect procesual ce se circumscrie in acceptiunea tezei finale a dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura penala.
Potrivit art. 597 alin. (5) din Codul de procedura penala referitor la procedura la instanta de executare, "dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului capitol se aplica in mod corespunzator", iar in alin. (7) al aceleiasi norme se prevede ca "hotararile pronuntate in prima instanta in materia executarii potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare".
Dispozitiile art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala referitoare la calea de atac a contestatiei fac parte din titlul III al Partii speciale si nu sunt contrare prevederilor cuprinse in capitolul IV din titlul V al Partii speciale, ci mai mult aduc precizari cu privire la titularii contestatiei, asa incat sunt incidente in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Dispozitiile art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala prevad ca "Pot face contestatie procurorul si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera, precum si persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin aceasta, in termen de 3 zile, care curge de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozitiile art. 411 alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator."
Asadar, legiuitorul a reglementat in continutul normei mai sus mentionate titularii contestatiei, respectiv procurorul, subiectii procesuali, fara a face vreo distinctie cu privire la acestia, in conditiile in care in art. 29 din Codul de procedura penala referitor la participantii in procesul penal sunt evidentiati subiectii procesuali principali si alti subiecti procesuali (subiectii procesuali principali, stabiliti in art. 33 din Codul de procedura penala, sunt suspectul si persoana vatamata, iar ceilalti subiecti procesuali prevazuti in art. 34 din acelasi cod: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale) si persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate, termenul si momentul de la care curge.
Astfel, serviciul de probatiune este un organ prevazut de lege ce are drepturi, obligatii si atributii in procedura de revocare sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, care a si sesizat instanta competenta pentru a dispune, reprezentand un subiect procesual in acceptiunea dispozitiilor art. 34 teza finala din Codul de procedura penala ce dobandeste si calitate procesuala activa de a formula contestatie impotriva sentintei pronuntate in procedura reglementata de art. 583 din Codul de procedura penala.
Serviciul de probatiune are "puterea de a actiona in justitie" in procedura de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, cu atat mai mult are legitimitatea procesuala de a exercita calea de atac prevazuta de lege (legitimatio ad causam).
Calitatea serviciului de probatiune de "subiect procesual la care hotararea atacata se refera", in ipoteza in care ca subiect procesual a sesizat instanta in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, decurge din faptul ca, in ipoteza mentionata, instanta se pronunta, prin hotararea atacata, asupra sesizarii serviciului de probatiune.
Hotararea prin care instanta admite sau respinge sesizarea serviciului de probatiune privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie o hotarare care "se refera" atat prin dispozitiv, cat si prin considerente la acest subiect procesual.
In consecinta, in ipoteza in care a sesizat instanta in vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este titular al caii de atac a contestatiei impotriva hotararii prin care instanta se pronunta asupra revocarii suspendarii si este inclus in sfera "subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera".
In raport cu cele aratate se va admite sesizarea formulata in cauza, ca urmare a interpretarii sistematice a dispozitiilor generale si speciale din Codul de procedura penala, prin corelare a art. 583 din Codul de procedura penala cu art. 29, art. 34 si a art. 597 alin. (5) raportat la art. 4251 alin. (2) din Codul de procedura penala, precum si cu dispozitiile mentionate din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, asa incat in procedura revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere serviciul de probatiune ca titular al sesizarii este si titular al caii de atac prevazute de lege, in calitate de subiect procesual, impotriva hotararii prin care se solutioneaza sesizarea .

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:

Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, in Dosarul nr. XXXX/101/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "Daca serviciul de probatiune face parte din categoria subiectilor procesuali la care hotararea atacata se refera, in sensul art. 425¹ alin. (2) din Codul de procedura penala raportat la art. 34 din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedura penala care definesc notiunea de subiect procesual si respectiv de participant la procesul penal."

Stabileste ca in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, prevazuta de art. 583 din Codul de procedura penala, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera, in acceptiunea art. 425¹ alin. (2) teza I din Codul de procedura penala raportat la art. 34 teza finala din acelasi cod.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 septembrie 2019.