Obligarea paratilor la acordarea fondului de carte de 100 de euro. Legea 315/2006 si HG 453/2007

- obligarea paratilor la calculul si plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite, in conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 si in conformitate cu Decizia nr. 3/04.04.2011 data de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
- obligarea paratilor la calcularea indemnizatiei de concediu aferenta anului scolar 2009-2010, fara aplicarea diminuarii de 25 %, prevazuta de Legea nr. 118/2010 si la plata diferentei dintre indemnizatia astfel calculata si cea efectiv incasata, actualizate in functie de coeficientul de inflatie pana la data efectiva a platii.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin Legea nr. 315/2006 s-a stabilit acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar, in vederea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice.
Desi a depus cererea in timp util a primit suma de 130 lei si nu contravaloarea a 100 euro.
Guvernul Romaniei a aprobat OG nr. 15/2008 privind cresterile salariale acordate personalului de invatamant pentru anul 2008, ordonanta care a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008 care a stabilit valoarea coeficientului de multiplicare de 1,000:400,00 lei, pentru perioada 01.10.2008-31.12.2008.
A sustinut ca are calitatea de angajat al unitatii scolare parate, si in conformitate cu Legea nr. 128/1997, beneficia de dreptul la concediu de odihna anual cu plata de 62 de zile, pentru care indemnizatia de concediu se acorda cu 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Reclamantul a mentionat ca desi a inceput efectuarea concediului de odihna anterior datei de 03.07.2010, cand a intrat in vigoare Legea nr. 118/2010 privind diminuarea salariilor cu 25%, i-a fost diminuata indemnizatia de concediu cu 25 % incepand cu luna iulie 2011.
Considera ca retinerea procentului de 25 % din indemnizatia pentru concediul de odihna este nelegala, deoarece potrivit art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei legea civila dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva.
In drept, actiunea s-a intemeiat pe dispozitiile Legea nr. 315/2006, HG nr. 453/2007, Legii nr. 221/2008, art. 150 si art. 159 alin. 3 Codul muncii si Legea nr. 324/2006 si a solicitat judecarea cauzei si in lipsa conform art. 242 alin. 2 Cod procedura civila.
In dovedirea actiunii au fost depuse la dosar, in copii de pe adeverinta nr. 1285/26.09.2011, carnet de munca, adeverintele nr. 1530/15.11.2011, nr. 1531/15.11.2011 si 1532/15.11.2011 eliberate de parata Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Slatina, precum si copie de pe statul de salarii pe luna iunie 2010.
Paratii C. L.al M.i S. si P. M. S. - I. P., legal citati au formulat intampinare prin care au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar in subsidiar respingerea actiunii ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive au sustinut ca reclamantul este angajat al S. cu clasele I-VIII nr. 3 S., iar potrivit dispozitiilor Legii nr. 84/1995, OG nr. 32/2001 si HG nr. 538/2001, calculul si plata drepturilor salariale pentru personalul didactic de predare, didactic-auxiliar si nedidactic, sunt realizate de unitatile scolare care au calitatea de ordonator de credite.
Cu privire la primul capat al actiunii in conflict de munca privind plata diferentei reprezentand ajutor financiar pentru achizitionarea de carti si programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii activitatii didactice, a sustinut ca sumele necesare sunt asigurate de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere privind plata diferentelor salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, au mentionat ca la fundamentarea bugetului de stat nu au fost prevazute sumele necesare pentru plata acestor drepturi salariale.
In ceea ce priveste al treilea capat de cerere privind restituirea procentului de 25 % reprezentand diminuarea indemnizatiei pentru concediul de odihna aferent anului 2010, au sustinut ca actiunea reclamantului este neintemeiata intrucat au fost aplicate dispozitiile Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar,m iar in baza art. 145 alin. 2 a din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
A fost anexat in copie sentinta civila nr. 1244/02.11.2010 pronuntata de Tribunalul Olt.
Aceeasi parati au depus cerere de chemare in garantie a statului prin Ministerul Finantelor Publice, invocand dispozitiile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, OUG nr. 32/2001 si HG nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar.
Reclamantul a depus raspuns la intampinarea formulata de paratii C. L. al M. S. si P.M. S. - I. P., aratand ca exceptiile invocate nu au temei legal si nu sunt admisibile, deoarece acestia sunt ordonatori de credite conform dispozitiilor OG nr. 32/2001, Legii nr. 84/1995 si Legii nr. 215/2001.
Chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice prin DGFP Olt, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie formulata de paratii C. L. al M. S. si P. M S.- I.P., ca neintemeiata, motivat de faptul ca incepand cu anul 2001, in conformitate cu OUG nr. 32/2001 si HG nr. 538/2001, finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale pe a caror raza institutiile de invatamant isi desfasoara activitatea .
Analizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii C. L. al M. S. si P. M. S. - I. P., in raport cu actele depuse la dosar dispozitiile Legii nr. 215/2001, OG nr. 32/2001, Legii nr. 84/1995 si HG nr. 2192/2004 se constata ca aceasta este neintemeiata, intrucat in baza actelor normative enuntate unitatile administrativ teritoriale asigura finantarea institutiilor de invatamant ce isi desfasoara activitatea pe raza teritoriala a acestora, din bugetele locale.
In consecinta, in baza art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, se va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii C. L.al M. S.si P. M S. - I. P..
Analizand actele si lucrarile dosarului, se constata ca actiunea in conflict de munca formulata de reclamantul N. V. este in parte intemeiata.
Astfel, cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratilor la acordarea ajutorului financiar in cuantum de 100 euro, pentru achizitionarea de programe educationale sau carti pe suport electronic, precum si carti pe suport hartie necesare imbunatatirii calitatii activitatii educative, se constata ca este nefondat.
Conform art. 1 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice, in invatamantul preuniversitar ``Se acorda un ajutor financiar cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar, in vederea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice``.
In art. 2 din aceeasi lege se prevede ``Ajutorul financiar prevazut la art. 1 se acorda anual, la solicitarea cadrelor didactice, si reprezinta echivalentul in lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data platii``.
Potrivit art. 3 alin. 1 din HG nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 ``Ajutorul financiar se acorda anual pe baza de cerere formulata de beneficiar si inregistrata pana la data de 1 noiembrie pentru anul urmator la unitatea de invatamant la care beneficiarul exercita functia de baza, iar platile se efectueaza incepand cu luna ianuarie din anul urmator``.
Potrivit art. 5 alin. 6 din HG nr. 453/2007 ``Plata ajutorului financiar se face de catre unitatile de invatamant, integral, pe baza documentelor justificative, sau in avans, intr-o singura transa, cu incadrare in cuantumul stabilit la art. 1 alin. (2). Plata se face in lei, la cursul de schimb din data efectuarii platii. Justificarea sumelor primite ca avans se realizeaza in conditiile legii, in termen de 15 zile calendaristice``.
In alin. 7 din acelasi articol se arata ``Beneficiarii ajutorului financiar prevazut la art. 1 alin. (2) au obligatia de a prezenta documentele justificative, conform reglementarilor financiar-contabile in vigoare``.
Conform art. 15 alin. 1 lit. k din Legea nr. 118/2010 De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 315/2006.
Avand in vedere dispozitiile legale enuntate mai sus, se constata ca reclamantul nu a facut dovada documentelor justificative privind achizitionarea de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice (facturi fiscale, bonuri fiscale, chitante, etc..), pana la data de 03.07.2010, cand a intrat in vigoare Legea nr. 118/2010, prin care a fost abrogata Legea nr. 315/2006.
Din interpretarea dispozitiilor art. 5 alin. 6 al HG nr. 453/2007 rezulta ca plata ajutorului financiar se face de catre unitatile de invatamant, integral, pe baza documentelor justificative, sau in avans intr-o singura transa.
Prin urmare legiuitorul a stabilit doua modalitati de plata a acestui ajutor financiar, prima pe baza documentelor justificative, iar a doua modalitate in avans .
In prezent, se constata ca reclamantul nu a prezentat documente justificative privind achizitionarea de carti ori alte programe educationale, astfel incat nu poate beneficia de acest ajutor financiar. Referitor la cea de-a doua modalitatea de plata a ajutorului financiar, respectiv in avans, se constata ca in prezent nu se mai justifica deoarece temeiul legal , respectiv Legea nr. 315/2006, a fost abrogata.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratilor la calculul si plata drepturilor salariale neacordate, in conformitate cu Legea nr. 221/2008, se constata ca actiunea sub acest aspect este in parte intemeiata.
Din adeverintele nr. 1285/26.09.2011 si nr. 1531/15.11.2011 eliberate de parata Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Slatina, rezulta ca reclamantul Nicolae Viorel functioneaza ca profesor in aceasta unitate si nu a beneficiat in perioada 01.10.2008-31.12.2009 de prevederile Legii nr. 221/2008.
Astfel, prin Legea nr. 221/2008 s-a aprobat O.G. nr. 15/2008 si s-a prevazut valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:400,00 lei pentru perioada 01 octombrie 2008 - 31 decembrie 2008, coeficient ce a reprezentat valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.
Ulterior publicarii actului normativ, prin O.U.G. nr. 136/28.10.2008 s-au adus modificari O.G. nr. 15/2008 aprobata prin Legea nr. 221/2008, in sensul reducerii majorarilor salariale. Acest act normativ, a fost declarat neconstitutional prin decizia nr. 1221/12.11.2008 a Curtii Constitutionale.
Prin O.U.G. nr. 151/10.11.2008 s-au redus majorarile salariale in sensul stabilirii coeficientului de multiplicare de 1,000 pentru suma de 299,933 lei.
Prin decizia nr. 842/02.06.2009 a Curtii Constitutionale, s-a constatat neconstitutionalitatea art. I pct. 2 si 3 din O.U.G. nr. 151/2008.
Concluzionand asupra celor prezentate mai sus, se constata ca Legea nr. 221/2008, act normativ votat de Parlamentul Romaniei, declarat constitutional prin decizia nr. 1093/15.10.2008 a Curtii Constitutionale si promulgat de Presedintele Romaniei este aplicabila, pe de o parte, in vederea respectarii vointei Parlamentului cu privire la domeniul reglementat, a principiului separatiei puterilor in stat, precum si a principiului constitutional reglementat de art. 1 alin. 5 din Constitutie potrivit caruia ``In Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie``, iar pe de alta parte, in virtutea efectului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
Avand in vedere ca institutia de invatamant parata Scoala cu clasele I-VIII nr. 3 Slatina, incepand cu 01.10.2008 a facut aplicarea ordonantelor enuntate, calculand salariul reclamantei in cauza in functie de valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:299,933 lei, in loc de 1,000:400,00 lei cum s-a prevazut in Legea nr. 221/2008, in temeiul art. 267 si art. 268 din Codul muncii, aceasta urmeaza a fi obligata la calculul si plata diferentelor dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite in conformitate cu Legea 221/2008, pe perioada 01.10.2008 -31.12.2009, actualizate in functie de coeficientul de inflatie, pana la data efectiva a platii, catre reclamanta.
Prin urmare, acest capat de cerere va fi admis in parte, motivat de faptul ca prin art. 48 alin. 1, pct. 16 din Legea nr. 330/2009, a fost abrogata Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si in anul 2009 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 330/2009, ``Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2010``.
Referitor la capatul de cerere privind obligarea paratilor la calcularea indemnizatiei de concediu aferenta anului scolar 2009-2010, fara aplicarea diminuarii de 25 % prevazuta de Legea nr. 118/2010 si la plata diferentei dintre indemnizatia astfel calculata si cea efectiv incasata, se constata ca acesta este nefondat.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 ``Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizatiilor lunare de incadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi in lei sau in valuta, stabilite in conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, se diminueaza cu 25%``.
Din interpretarea dispozitiilor legale enuntate mai sus, rezulta ca legiuitorul nu face nicio distinctie in sensul de a fi exceptate de sa diminuarea cu 25 % anumite categoriei de drepturi salariale, ci dimpotriva, legiuitorul confera normei legale un caracter extensiv prin folosirea sintagmei ``si alte drepturi salariale``.
Prin decizia nr. 20/17.10.2011 Inalta Curte de Casatie si Justitie solutionand recursurile in interesul legii a stabilit ca dispozitiile art. 1 din legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 150 (fostul art. 145) din Codul muncii, art. 103 lit. a din legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic si art. 7 din HG nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica si din unitatile bugetare Republicata, sunt incidente cererilor formulate de personalul didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar de stat ce au ca obiect acordarea indemnizatiei de concediu de odihna aferente anului scolar 2009-2010, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 118/2010, respectiv 03.07.2010.
S-a concluzionat in considerentele deciziei ca intrucat dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 118/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul brut al salariului a fost afectat de o reducere de 25 %, in acelasi mod si indemnizatia de concediu cuvenita personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar de stat pentru concediul efectuat dupa aceasta data (3.07.2010) se impune a fi diminuata proportional, ca urmare a faptului ca se calculeaza in raport cu media zilnica a veniturilor din fiecare luna in care se efectueaza concediul.
Prin urmare, cererea reclamantului privind obligarea paratilor la plata diferentei dintre indemnizatia de concediu de odihna efectiv incasata, aferenta anului scolar 2009-2010 si cea care i se cuvenea, prin calcularea fara aplicarea diminuarii cu 25% prevazuta de Legea nr. 118/2010, nu are nici un temei legal, deoarece calculul si plata efectiva a acestui drept s-a realizat cu respectarea dispozitiilor legale.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, instanta urmeaza sa admita in parte actiunea in conflict de munca .
Se va dispune obligarea paratei S.cu clasele I-VIII nr. 3 S. la calculul si plata diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite in conformitate cu Legea 221/2008, pe perioada 01.10.2008 -31.12.2009, actualizate in functie de coeficientul de inflatie, pana la data efectiva a platii, catre reclamant.
Se va dispune obligarea paratilor C. L.al M. S. si P. M. S. - I.P. sa asigure finantarea platilor sumelor mai sus mentionate.
Se va respinge in rest actiunea .