Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Dezlegare in drept in primul ciclu procesual. Incidenta art. 315 din Codul de procedura civila

Dezlegare in drept in primul ciclu procesual. Incidenta art. 315 din Codul de procedura civila

  Publicat: 18 Apr 2013       4382 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Faptul ca deciziile pronuntate in primul ciclu procesual solutionand exceptia prescriptiei au stabilit irevocabil ca prin recunoasterile paratei-recurente s-a intrerupt cursul prescriptiei, statuand astfel asupra realitatii obligatiei de plata si izvorului acesteia, reprezinta dezlegari in drept de care instantele, in cel de-al doilea ciclu procesual, sunt tinute in baza art. 315 C. proc. civ.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Nota: In prezenta decizie au fost avute in vedere dispozitiile din vechiul Cod civil si din vechiul Cod de procedura civila

In al doilea ciclu procesual, dupa desfiintarea primei sentinte nr. 11071 din 8 octombrie 2007 prin decizia Curtii de Apel Bucuresti nr. 23 din 11 ianuarie 2008, irevocabila prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 116 din 22 ianuarie 2009, recursul paratei fiind respins, Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta nr. 13261 din 21 decembrie 2010 prin care a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta SC FFEE Electrica Furnizare Muntenia Nord SA si a obligat-o pe parata SC M. SA la plata sumei de 18.925.193,15 lei, cu titlu de pret al energiei electrice furnizata si neachitata, subsecvent respingerii exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si calitatii procesual pasive ca neintemeiate. rezultand raporturi juridice directe intre reclamanta si parata

Instanta de fond a facut aplicarea art. 315 C. proc. civ. cu privire la constatarile deciziei din apel, irevocabila din primul ciclu procesual, in sensul recunoasterii debitului de catre parata, ceea ce prezuma executarea prestatiilor de catre S., din continutul protocolului, al minutei si al procesului-verbal de conciliere rezultand raporturi juridice directe intre reclamanta si parata, exceptiile lipsei calitatii procesuale active si pasive nefiind intemeiate.

S-au apreciat ca neintemeiate si sustinerile paratei cu privire la lipsa de obiect, din continutul acelorasi inscrisuri, a contractului de credit si a contractului escrow rezultand ca pretul energiei de 8 mil. USD nu a fost platit, beneficiarul neincasandu-l, precum si sustinerile cu privire la lipsa de interes, obligatia de transfer a pretului in contul energiei electrice fiind asumata fata de reclamanta, nu fata de T.

Apelul declarat de parata SC M. SA impotriva acestei sentinte a fost respins de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia nr. 581 din 21 decembrie 2011 ca nefondat.

Criticile apelantei prin care aceasta invoca neconcordanta dintre temeiul contractual al actiunii si obligarea sa la plata catre reclamanta cu care nu a avut incheiat un contract, in contractul evocat de sentinta nefiind parte, gresita stabilire a situatiei de fapt prin sentinta, deoarece S. SA nu a facut catre parata livrarile de produse siderurgice la care se obligase viciind astfel lantul livrarilor pe care la randul sau parata urma sa le efectueze si critica interpretarii gresite prin sentinta a minutei semnate la 7 iunie 2001 ca reprezentand o recunoastere a datoriei, precum si criticile relativ la prescriptia dreptului la actiune si recunoasterea sa de datorie au fost inlaturate de instanta de apel care si-a intemeiat solutia pe considerentele care urmeaza:

Prima instanta s-a pronuntat in limita obiectului cu care a fost investita, reclamanta prin actiunea sa nesustinand ca energia al carui pret il solicita ar fi fost livrata paratei.

Actiunea reclamantei isi sustine pretentia pe recunoasterea debitului de catre parata si are in vedere platile partiale efectuate de parata pana la data formularii cererii de chemare in judecata, nefiind incalcat art. 129 alin. (6) C. proc. civ.

Sustinerile paratei cu privire la lipsa de obiect a actiunii si lipsa interesului au fost analizate de instanta de fond ca aparari de fond, actiunea nefiind respinsa pe lipsa de interes sau de obiect, apreciindu-se ca ele exista. In ce priveste exceptia prescriptiei sustinuta in fata instantei de fond la 22 noiembrie 2010 si in fata instantei de apel, instanta de apel a retinut ca asupra acestui aspect s-au pronuntat instantele in primul ciclu procesual.

Facand un istoric al succesiunii inscrisurilor in timp, instanta de apel a retinut ca la data de 9 noiembrie 2000 a fost intocmit Protocolul prin care parata s-a angajat asupra transferului contravalorii produselor laminate direct in contul reclamantei E. SA pentru plata energiei livrata de aceasta cocontractantei S. SA.

Pe baza protocolului, parata a semnat minuta din 7 iunie 2000, prin care si-a asumat angajamentul de plata catre SC E. SA in termen de 10 zile a contravalorii facturilor de energie electrica aferente consumului S. SA in perioada decembrie 2000 - martie 2001 si bonificatia de 20%. La 31 octombrie 2001, partile au incheiat procesul-verbal de conciliere prin care s-a operat o desocotire a pretului, iar la 31 octombrie 2002 a fost emis extrasul de cont pentru 200 mld. lei, in baza Protocolului din 9 noiembrie 2000 si a procesului-verbal de conciliere din 31 octombrie 2001.

Cum inscrisurile refera la aceeasi datorie, iar prin hotarare irevocabila s-a retinut recunoasterea acesteia de catre parata, in speta nu se mai pune problema calcularii unui alt termen de prescriptie in raport de minuta de la 7 iunie 2001.

Cu privire la sustinerile paratei-apelante relative la nerespectarea de catre S. SA a angajamentelor contractuale, instanta de apel a retinut irelevanta lor fata de cadrul procesului fixat de reclamanta.

In contra acestei decizii a declarat recurs parata SC M. SA pentru motivele de nelegalitate intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., art. 304 pct. 9, art. 304 pct. 7 si art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Recurenta-parata face un amplu istoric al raporturilor obligationale si a probelor administrate in cauza, in concret criticile fiind astfel structurate:

1. Motivul intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

A. Gresit instanta de apel rupe raporturile obligationale sub motiv ca SC S. nu a fost parte in proces, desi reclamanta si-a intemeiat pretentiile pe Protocolul din 9 noiembrie 2000 si minuta din 7 iunie 2001, coroborat cu art. 969 C. civ.

B. Instanta de apel a substituit raportul obligational tripartit cu un raport obligational bilateral in conditiile in care intre reclamanta si parata nu s-a stabilit nicio obligatie directa . Daca minuta din 7 iunie 2001 ar fi stabilit un raport obligational direct intre reclamanta si parata, SC S. nu ar fi semnat acea minuta.

2.Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Instanta de apel a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., deoarece a intervenit asupra motivarii primei instante aducand alte argumente pentru mentinerea acesteia. Conform art. 295 C. proc. civ., instanta de apel era limitata in solutionarea apelului la motivarea hotararii primei instante in fapt si in drept, in caz de respingere a apelului.

3.Motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

A sustinut reclamanta ca hotararea atacata cuprinde motive contradictorii in masura in care a dat relevanta obligationala exclusiv minutei din 7 iunie 2001, iar in solutionarea exceptiei prescriptiei a avut in vedere minuta din 7 iunie 2001.

Totodata, instanta de apel a solutionat gresit motivul de apel intemeiat pe dispozitiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. in conditiile in care parata a fost obligata la plata energiei electrice livrata de reclamanta catre SC S. fara a fi existat vreo modificare de actiune in baza art. 132 C. proc. civ., avand in vedere raspunsul la interogatoriu al reclamantei.

Instanta de apel a solutionat gresit motivul de apel relativ la nepronuntarea instantei de fond asupra exceptiilor lipsei de interes si de obiect a actiunii avand in vedere prevederile art. 137 C. proc. civ. si dezlegarea in drept a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin decizia nr. 116 din 22 ianuarie 2009, fata de dispozitiile art. 315 C. proc. civ.

A mai invocat recurenta ca instanta de apel nu a intrat in cercetarea motivelor de apel 3-10 asupra carora nu s-a pronuntat si pe care le reproduce in extenso cu p. 16 -20 in recurs.

Concluzionand, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii atacate in baza art. 312 alin. (5) C. proc. civ. si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel pentru a se pronunta asupra tuturor motivelor de apel si in considerarea temeiurilor de drept si de fapt retinute de instanta.

Recursul nu este fondat.

1. Prealabil examinarii recursului declarat se impune precizarea ca instanta de recurs exercita, potrivit art. 304 C. proc. civ., controlul de legalitate a hotararii atacate pentru motivele limitativ prevazute de acest text de lege in temeiul carora se poate cere modificarea sau casarea hotararii atacate cu recurs.

2. Prezentul recurs, desi a debutat cu o enumerare a motivelor de nelegalitate in drept, si anume, situatiile reglementate de art. 304 pct. 5, 7, 8 si 9 C. proc. civ., dezvoltarea recursului nu pastreaza o sistematizare a lor care sa permita o examinare, de asemenea, sistematica ci, de o maniera chiar confuza, dezvoltarea criticilor nu cuprinde o raportare la toate motivele de drept enuntate, ca de pilda art. 304 pct. 9, dar se solicita casarea pentru nepronuntarea instantei de apel asupra tuturor motivelor de apel desi enuntarea in drept a motivelor nu cuprinde si art. 304 pct. 6 C. proc. civ.

3. Dezvoltarea recursului astfel prezentat refera sub toate motivele la aceleasi critici privind temeiul contractual al pretentiilor in baza caruia a fost obligata recurenta-parata, cu ignorarea de catre aceasta a stadiului procesual, al doilea ciclu procesual, cat si a faptului ca dupa parcurgerea in rejudecare a doua grade de jurisdictie instanta de recurs are de solutionat o cale extraordinara de atac in care, potrivit legii, nu are a examina decat motivele de nelegalitate ale hotararii atacate in ipotezele prevazute de situatiile enumerate la art. 304 pct. 1 -9 C. proc. civ.

4. Cu privire la motivul de nelegalitate intemeiat pe art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Inalta Curte nu poate primi critica privind incalcarea de catre instanta de apel a prevederilor art. 295 C. proc. civ., sub motivul ca motivarea deciziei de apel aduce alte argumente decat sentinta, deoarece, pe de o parte, limitele prevazute de art. 295 se refera la motivele de apel prin prisma carora instanta de apel va verifica stabilirea situatiei de fapt si de drept de catre prima instanta, iar, pe de alta parte, prin motivarea sa decizia atacata a confirmat si consolidat motivarea primei instante, oferind, ca si aceasta, un istoric al inscrisurilor si documentelor in recunoasterea de catre parata a debitului de plata, cu retinerea art. 315 C. proc. civ.

5. Sub acest motiv de nelegalitate se incadreaza si critica rezolvarii motivului de apel relativ la solutionarea exceptiilor lipsei de obiect si interes de catre prima instanta raportat, sustine recurenta, la art. 315 C. proc. civ.

6. Sustinerile recurentei nu pot fi primite, in primul rand, acestea nu corespund realitatii, instanta de apel rezolvand corect aceasta critica, ca de altfel si prima instanta, in raport de cererile cu care a fost sesizata.

7. In primul ciclu procesual, parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptiile de necompetenta teritoriala, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si pasive a paratei si exceptia prescriptiei dreptului la actiune .

Recurenta-parata si-a completat aceasta intampinare si, in raport de situatia de fapt relevata, arata in cuprinsul ei ca actiunea reclamantei este lipsita de obiect, deoarece pretul a fost platit prin ordin de plata si contul escrow si ca este lipsita de interes, deoarece beneficiarul final, T., nu a reclamant vreo paguba si anume neplata pretului.

Ca atare, in mod corect instanta de apel a retinut ca parata nu a invocat decat ca aparari lipsa de obiect si de interes, iar nu ca exceptii .

8. Sub acest aspect nu poate fi primita ca intemeiata nici critica incalcarii art. 315 relativ la decizia nr. 116 din 22 ianuarie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie deoarece prin sentinta, in rejudecare, instanta de fond s-a pronuntat asupra exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si pasive, iar prin incheierea din 10 aprilie 2006, in primul ciclu procesual, s-a respins exceptia necompetentei teritoriale, numai aceste cereri intrunind o atare calificare, de exceptii, din perspectiva art. 137 C. proc. civ.

9. Subsumata acestui motiv de nelegalitate, dar si art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este si critica cu privire la depasirea obiectului cererii de chemare in judecata prin care se invoca un temei contractual, art. 129 alin. (6) C. proc. civ., dar si ca intre reclamanta si parata nu exista o conventie, in temeiul art.969 Cod civil.

Si aceasta critica este neintemeiata, atat instanta de fond cat si instanta de apel, relativ la motivul de apel avand ca obiect o atare critica, au solutionat cererile cu respectarea art. 129 alin. (6) C. proc. civ., actiunea facand referire la aceleasi inscrisuri obligationale pe care si recurenta le invoca si care se afla sub incidenta art. 969 C. civ., conventiile tripartite avand caracter contractual ca si o conventie bipartita, temeiul de drept invocat in hotarare fiind in acord cu situatia de fapt retinuta prin actiune .

10. Cu privire la motivarea deciziei, art. 304 pct. 7 C. proc. civ., critica astfel cum a fost invocata, desi refera la motive contradictorii, se constata ca, in realitate, ceea ce recurenta califica astfel sunt argumente concordante in sustinerea solutiei, cu observatia ca in ce priveste exceptia prescriptiei, aceasta a format obiectul primului ciclu procesual si asupra acesteia instanta nu poate reveni intrucat ar incalca prevederile art. 315 C. proc. civ.

11. Cu privire la motivul de nelegalitate intemeiat pe art. 304 pct. 8 C. proc. civ. se impune mai intai observatia ca dezvoltarea criticii pe acest temei nu intruneste ipoteza avuta in vedere de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., prin interpretarea sa instanta sa fi schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al actului juridic dedus judecatii.

12. In al doilea rand, ambele instante au avut in vedere o conventie tripartita, nu una bipartita, dar prin care parata si-a asumat obligatia fata de reclamanta de a plati o suma determinata de bani si aceasta conventie a fost temeiul chemarii in judecata, iar recunoasterile paratei concretizate in documentele la care toate partile au facut referire se raporteaza la angajamentul de plata al paratei asumat prin respectiva conventie tripartita.

13. Faptul ca instanta de apel a facut afirmatia ca SC S. SA nu a fost chemata in judecata si pe care o completam: nici macar in garantie de catre parata, nu constituie un temei pentru critica recurentei in baza textului de lege enuntat.

14. Ceea ce este important este faptul ca prin deciziile pronuntate in primul ciclu procesual, prin decizia din apel confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin respingerea recursului paratei, hotarari mai sus enuntate, s-a stabilit irevocabil, odata cu solutionarea exceptiei prescriptiei, ca prin recunoasterile paratei-recurente, exprimate si concretizate in inscrisurile pe care si decizia atacata le mentioneaza si le enumera, s-a intrerupt cursul prescriptiei, statuandu-se astfel asupra realitatii obligatiei de plata si izvorului acesteia, instantele fiind tinute in cel de-al doilea ciclu procesual de respectarea dezlegarilor in drept in baza art. 315 C. proc. civ.

15. In ce priveste ``nepronuntarea`` asupra unora din motivele de apel, la care s-a facut deja referire, se constata ca instanta de apel prin decizia sa a luat in examinare toate criticile relevante ale apelantei cu privire la sentinta atacata, modalitatea de exprimare repetitiva si distorsionata neconstituind, in sine, motive de apel.

Asa fiind, fata de cele ce preced, Inalta Curte a respins recursul ca nefondat, mentinand ca legala decizia atacata.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 729 din 26 februarie 2013


Citeşte mai multe despre:    Conventie tripartita    Intreruperea prescriptiei    Prescriptie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Actiune in pretentii. Intreruperea cursului prescriptiei prin recunoasterea datoriei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 404 din 5 februarie 2013

Contract de imprumut. Intreruperea prescriptiei achizitive
Pronuntaţă de: Judecatoria Focsani - Sentinta civila nr. 3087 din data 18.06.2008

Executare cu intarziere a obligatiei de plata a pretului. Probarea existentei faptei ilicite si a culpei
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI a Comerciala, Sentinta comerciala Nr. 524 din 25.02.2009



Articole Juridice

Noul Cod Civil: Prescriptia extinctiva (Art. 2.500-2.544)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Cazurile de intrerupere a prescriptiei
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligatiile divizibile si obligatiile indivizibile (Art. 1.421 - 1.433 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligatiile solidare intre creditori (Art. 1.434 - 1.442 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligatiile solidare intre debitori (Art. 1.443 - 1.460 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Prescriptia extinctiva. Dispozitii generale (Art. 2.500 - 2.516 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Intreruperea prescriptiei extinctive (Art. 2.537 - 2.543 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro