Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Familiei » Stabilirea domiciliului minorilor la locuinta mamei. Obligarea tatalui la plata pensiei de intretinere

Stabilirea domiciliului minorilor la locuinta mamei. Obligarea tatalui la plata pensiei de intretinere

  Publicat: 29 May 2013       6410 citiri        Secţiunea: Dreptul Familiei  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Strehaia la data de 21.02.2012, sub nr. 335/313/2012, reclamantul L.C., a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, in contradictoriu cu parata L.A., sa dispuna desfacerea casatoriei incheiata la data de 18.12.1993, revenirea paratei la numele purtat anterior casatoriei acela de C., exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti, stabilirea locuintei minorilor L.D.C. si L.I.M. la domiciliul paratei.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Situatia in care autorul unei infractiuni este aparat de pedeapsa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In motivare, reclamantul a aratat ca s-a casatorit cu parata la data de 18.12.1993, casatorie inregistrata la Primaria Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinti. Reclamantul a mai aratat ca datorita comportamentului paratei si a lipsei de interes manifestata de parata fata de viata de familie, raporturile dintre ei sunt grav si iremediabil vatamate incat continuarea casatoriei este vadit imposibila.
A mai sustinut reclamantul ca in timpul casatoriei au existat in permanenta neintelegeri, iar in septembrie 2011 parata a plecat in Franta si nu a mai interesat-o de familie .
In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art. 373 lit.b, art. 383 alin.3, art. 397 si art. 400 C.civ.
La cerere s-au anexat urmatoarele inscrisuri: copia CI reclamant, copia certificatului de casatorie seria C nr. 349976, copia certificatului de nastere al minorului L.D.C. si copia certificatului de nastere al minorei L.I.M..
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 39 lei si timbru judiciar de 0,3 lei.
Parata L.A. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului.
In motivare a aratat ca raporturile dintre ea si reclamant nu sunt iremediabil avariate, datorita faptului ca in cei 19 ani de casatorie atat ea, cat si reclamantul au manifestat interes deplin in viata de familie . A mai aratat ca in ultimele luni relatiile s-au deteriorate, dar acest lucru se datoreaza reclamantului care a parasit domiciliul fara sa se mai gandeasca la situatia copiilor sau a familiei.
In drept au fost invocate dispozitiile Codului de procedura civila.
La data de 30.03.2012 parata a depus precizari la intampinare prin care a aratat ca, in situatia in care reclamantul nu va renunta la actiune, sa se ia act de dorinta ei de desfacerea casatoriei, insa din vina exclusiva a reclamantului, exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti, stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul ei, stabilirea contributiei reclamantului la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a celor doi minori si revenirea sa la numele avut anterior.
Avand in vedere exprimarea ambigua a precizarilor la intampinare, la termenul din 20.04.2012 instanta a pus in discutia partilor calificarea juridica a acestora, parata L.A., prin avocat, aratand ca nu a inteles sa formuleze cerere reconvetionala, iar inscrisul intitulat precizare la intampinare reprezinta o simpla aparare prin care arata ca este de acord cu desfacerea casatoriei, insa din culpa exclusiva a reclamantului, precum si cu celelalte capete de cerere .
La cererea reclamantului au fost administrate probele cu inscrisuri si testimoniala, fiind audiati sub prestare de juramant martorii L.I.G. si A. I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
Parata a solicitat, iar instanta a incuviintat administrarea probei cu martorii M. C., fosta T., si C. P., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
In temeiul disp. art. 264 Cod Civil rap. la art. 1441 C.pr.civ si art. 24 din Legea nr.272/2004 instanta, in data de 30.03.20122, a procedat la ascultarea minorilor L.D.C. si L.I.M., in Camera de Consiliu, declaratiile fiind atasate dosarului cauzei.
La dosarul cauzei s-a depus ancheta sociala dispusa a fi efectuata la domiciliul partilor.
Martorul A.I. a declarat ca partile s-au inteles bine pana in toamna anului trecut cand reclamantul i-a spus ca doreste sa divorteze. Martorul a mai declarat ca reclamantul a parasit domiciliul conjugal, mutandu-se singur intr-o alta casa care se afla in aceeasi curte cu imobilul in care locuieste parata impreuna cu cei doi copii minori.
Martorul L. I. G. a declarat ca de aproximativ 1 an jumatate - 2 ani intre parti au aparut neitelegeri si ca personal a constatat ca relatiile dintre acestea sunt tensionate. De asemenea, a mai declarat ca din luna august 2011 reclamantul s-a mutat singur, iar in luna septembrie 2011 acesta i-a spus ca vrea sa divorteze, intrucat nu mai face fata singur cheltuielilor familiei. Martorul a mai aratat ca in luna ianuarie 2012 parata a depus plangere la politie impotriva reclamantului pentru parasirea domiciliului conjugal.
Martora M. C. C. a declarat ca din luna august- septembrie 2011 reclamantul s-a mutat singur, parata ramanand cu cei doi minori in continuarea in imobilul in care initial a locuit intrega familie . Martora a mai declarat ca de la parata stie ca din luna august 2011 reclamantul nu mai vorbeste cu aceasta si ca motivul ar fi ca acesta are o relatie extraconjugala.
Martorul C. P. a declarat ca pe tot parcursul casatoriei, reclatiile dintre parti au fost unele bune pana in luna decembrie a anului trecut, cand reclamantul a devenit violent fizic si verbal cu parata. A mai aratat martorul ca nu cunoaste exact care este motivul pentru care reclatiile dintre parti s-au deterioat la sfarsitul anului trecut si ca din vara anului trecut reclamantul s-a mutat intr-un alt imobil edificat in aceeasi curte, iar de la acea data partile sunt separate in fapt .
Din ancheta sociala efectuata la domiciliul partilor, instanta retine ca la locuinta celor doi soti se gasesc doua case de locuit: una compusa din doua camere mobilate si bucatarie in care locuieste parata impreuna cu cei doi copii, iar cealalta compusa din 3 camere de locuit, din care una singura este mobilata, bucatarie si baie, in care locuieste reclamantul, existand conditii suficiente pentru cresterea, ingrijirea si educarea celor doi copii.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Sotii s-au casatorit la data de 18.12.1993, iar din relatia lor de casatorie au rezultat doi copii minori: L.D.C., nascut la data de 18.08.1994 si L.I.M., nascuta la data 02.01.1996. in prezent, partile sunt despartite in fapt, martorii relatand ca din vara anului trecut reclamantul locuieste singur intr-o alta casa care se afla in aceeasi curte cu imobilul in care locuieste parata impreuna cu cei doi copii minori.
Potrivit art. 309 Cod civil, sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.
Din probele administrate, instanta retine ca atitudinea necorespunzatoare a partilor fata de viata de familie a avut drept consecinta neintelegeri grave aparute intre soti si care fac imposibila continuarea casatoriei, reprezentand motiv temeinic de divort in sensul dispozitiilor art. 373 lit. b Cod civil.
Declaratiile martorilor audiati in cauza formeaza pe deplin convingerea instantei ca relatiile dintre cei doi soti nu mai sunt caracterizate de trasaturile specifice unei relatii de familie, respectiv de sentimente de afectiune, incredere, intelegere, sprijin reciproc moral si material, casatoria fiind lipsita de principalele elemente de fond .
De altfel, din modul in care au fost redactate actiunea si intampinarea, din pozitia partilor, exprimata pe parcursul litigiului in sensul ca doresc desfacerea casatoriei, precum si din declaratiile martorilor audiati in cauza, este evident faptul ca nici unul dintre cei doi soti nu mai doreste continuarea casatoriei si singura problema in discutie ar fi cea referitoare la stabilirea vinovatiei.
Neintelegerile dintre parti, lipsa de afectiune reciproca si neputinta de a aplana situatiile conflictuale si a gasi o cale pentru rezolvarea problemelor care sunt inerente in orice casnicie, conduc la concluzia ca ambii soti se fac vinovati de destramarea relatiilor de casatorie, astfel incat nu se poate retine doar culpa unuia dintre ei, intrucat obligatia de a consolida relatia de familie o au ambii soti.
A se mentine o casatorie destramata, in care nu mai exista incredere, sprijin si respect reciproc, ar insemna incalcarea prevederilor art. 309 Cod civil.
In plus, reluarea casatoriei a devenit imposibila, in conditiile in care relatiile normale de casatorie nu au mai fost reluate, partile fiind separate in fapt de o perioada mare de timp .
Avand in vedere si faptul ca in cazul destramarii unei casnicii, de cele mai multe ori, este destul de greu de stabilit cu exactitate gradul de vinovatie al celor doi parteneri si tinand cont si de faptul ca o cercetare prea amanuntita ar putea aduce atingere dreptului la respectul vietii private, drept protejat de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta, fata de declaratiile martorilor si de atitudinea partilor pe parcursul solutionarii litigiului, apreciaza ca nu se poate retine culpa exclusiva a uneia dintre parti in deteriorarea relatiilor specifice vietii de familie .
Fata de argumentele expuse mai sus, in temeiul art. 379 alin. 1 Cod civil, coroborat cu art. 617 alin. 1 Cod Procedura Civila, instanta urmeaza a constata culpa comuna a celor doi soti, a admite cererea formulata si a dispune desfacerea casatoriei inregistrate sub nr. 830/18.12.1993, in registrul starii civile al Consiliului Local Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti, din culpa ambilor soti.
Cu privire la cererea accesorie referitoare la revenirea paratei la numele purtat anterior casatoriei, fata de dispozitiile art. 383 alin. 3 Cod civil, coroborat cu art. 613 alin. 4 Cod procedura civila, constatand ca intre parti nu a intervenit o invoiala, instanta urmeaza a dispune parata sa-si reia numele purtat anterior casatoriei, acela de C.
In conditiile art. 396 Cod civil, instanta, odata cu admiterea cererii de divort, se pronunta in mod obligatoriu si asupra raporturilor dintre parinti si copii, tinand seama de interesul superior al copilului, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala partilor.
In conformitate cu dispozitiile art. 483 Cod civil, autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti iar potrivit art. 487 Cod civil, ``parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.``
Regula este aceea ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti (art. 397 Cod civil). Exceptie face situatia prevazuta la art. 398 Cod civil, potrivit caruia daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, situatie in care celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat.
Asadar, cat priveste exercitarea autoritatii parintesti, ea revine ambilor parinti si dupa divort, iar numai cu titlu exceptional, daca exista motive temeinice si interesul superior al copilului o reclama, instanta poate hotari ca exercitarea acestei autoritati sa revine doar unuia dintre parinti.
In prezenta cauza insa nu s-au relevat nici un fel de imprejurari grave, nu s-au propus nici un fel de probe din care sa se poata deduce ca ar exista motive grave de impunitate in sarcina oricarui parinte care sa duca instanta la concluzia ca interesul superior al copilului reclama exercitarea autoritatii parintesti doar de unul.
Din contra ambele parti au aratat in fata instantei ca doresc ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata de ambii parinti.
In consecinta, in conditiile art.397 din Noul Cod Civil exercitarea autoritatii parintesti asupra minorilor va reveni si dupa divort ambilor parinti, care vor decide impreuna cu privire la toate problemele esentiale legate de persoana si patrimoniul minorilor, in conditiile legii si vor raspunde in egala masura impreuna pentru in deplina, cu buna credinta a acestor indatoriri.
Parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort. Daca parintii nu se inteleg si decid contrar interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic. Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
In speta, din probele administrate, rezulta ca minorii se afla in ingrijirea exclusiva a mamei parate care le ofera conditii bune de crestere si educare.
Potrivit dispozitiilor art. 263 Cod civil, orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului, iar conform art. 6 litera i din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se realizeaza respectarea si garantarea drepturilor copilului este asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copiilor.
In vederea asigurarii unei continuitati in mediul familial si a unui climat familial stabil, instanta apreciaza ca se impune ca minorii sa aiba in continuare locuinta la mama lor, care se ocupa foarte bine de cresterea si educarea lor, intre ei existand un atasament reciproc, masura venind in intampinarea principiilor stabilite in legislatia privind protectia minorilor.
Audiati in camera de consiliu, in conformitate cu dispozitiile art. 264 Cod civil, minorii au declarat ca isi doresc sa locuiasca in continuare cu mama. Minorii au mai precizat ca sunt atasati de mama care singura se ocupa de cresterea si ingrijirea lor si le asigura tot ce le este necesar.
In consecinta, avand in vedere depozitiile martorilor, vointa exprimata de minori in camera de consiliu, instanta in temeiul art. 400 Cod civil, urmeaza a stabili la parata locuinta minorilor L.D.C. si L.I.M..
Cu privire la contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare si invatare, instanta retine ca, potrivit art. 499 alin. 1 Cod civil `` Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala``.
Avand in vedere dispozitia legala mentionata precum si nevoile crescute impuse de necesitatea asigurarii pentru minori a celor mai bune conditii pentru o dezvoltare armonioasa si pentru o buna educatie, posibilitatile materiale ale reclamantului care realizeaza un venit de 1424 lei lunar si nu mai are alte persoane in intretinere, instanta apreciaza ca minorii se afla in nevoie si se impune obligarea reclamantului la plata in favoarea acestora a unei pensii de intretinere in cuantumul permis de dispozitiile art. 529 Cod civil, la intretinerea prestata de reclamant urmand a se adauga si intretinerea prestata in natura de catre mama parata.
In consecinta, instanta urmeaza a obliga reclamantul sa plateasca minorilor L.D.C. si L.I.M., pensie de intretinere in cuantum de 235 lei lunar, pentru fiecare minor, de la data introducerii cererii de chemare in judecata - 21.02.2012, pana la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligatiei.


Pronuntata de: Judecatoria Strehaia, Sentinta civila nr. 70 din 27 aprilie 2012


Citeşte mai multe despre:    Desfacerea casatoriei    Exercitarea autoritatii parintesti    Domiciliul minorului    Legea 272/2004    Interesul superior al minorului    Judecatoria Strehaia    Pensie de intretinere



Comentează: Stabilirea domiciliului minorilor la locuinta mamei. Obligarea tatalui la plata pensiei de intretinere
Alte Speţe

Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 222 din 23 ianuarie 2015

Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.
Pronuntaţă de: Sectia civila a Curtii de apel Timisoara Decizie nr. 2288/2002 din 26/09/2002

Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.
Pronuntaţă de: Sectia civila a Curtii de apel Timisoara Decizie nr. 2288/2002 din 26/09/2002

Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.
Pronuntaţă de: Sectia civila a Curtii de apel Timisoara Decizie nr. 2288/2002 din 26/09/2002

Obligarea ambilor parinti sa ofere intretinere minorului
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina, Sentinta civila nr. 8544 din 23.10.2012

Divort cu minori. Stabilire pensie de intretinere
Pronuntaţă de: Judecatoria Vanju Mare, Sentinta civila nr. 70 din 24.01.2012

Exercitarea autoritatii parintesti in conformitate cu interesul superior al copilului. Cenzurarea tranzactiei partilor de catre instanta de judecata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia nr. 89 din 26 iunie 2012

Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea, Decizia nr. 2/FM din 11.01.2012

Incredinterea minorului si stabilirea domiciliului acestuia la locuinta mama
Pronuntaţă de: Judecatoria Macin, Sentinta civila nr. 342 din 17.05.2012

Divort. Incredintarea minorului. Neindeplinirea conditiilor pentru constituirea consiliului de familie
Pronuntaţă de: Judecatoria Motru, Sentinta civila nr. 146 din 23 ianuarie 2012



Articole Juridice

Echivalente de termen pentru autoritatea parinteasca in tarile de limba franceza si engleza
Sursa: EuroAvocatura.ro

Divortul international. Din perspectiva reglementarilor Noului Cod Civil
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Divortul
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort
Sursa: EuroAvocatura.ro

Nulitatea absoluta a casatoriei (Art. 293 - 296 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Locuinta familiei (Art. 321 - 324 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Regimul comunitatii legale (Art. 339 - 359 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro