din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2790 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala

Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala

  Publicat: 03 Dec 2015       5863 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prorogarea legala de competenta prevazuta de dispozitiile art. 123 alin. (1) NCPC produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, intrucat - chiar prin judecarea sa separata - cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Astfel, din moment ce instanta a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrata separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.


La data de 25 septembrie 2013, pe rolul Judecatoriei Sibiu a fost inregistrata actiunea formulata de reclamanta B.O.M., in contradictoriu cu paratul L.B., avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti privitor la minorii B.A. si B.C.


In cadrul aceluiasi dosar, paratul B.L. a formulat o cerere reconventionala, avand ca obiect stabilirea locuintei celor 2 minori la tata.


Fata de imprejurarea ca reclamanta B.O. a renuntat la actiune si apreciind ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 210 alin. (2) C.proc.civ. (anume "daca numai cererea reconventionala este in stare de judecata, instanta poate dispune judecarea separata a cererii reconventionale"), Judecatoria Sibiu a dispus disjungerea cererii reconventionale de cererea principala si inregistrarea separata a acesteia sub nr. xxx47/306/2013.


Prin sentinta nr. 3295 din 03 iunie 2014, Judecatoria Sibiu a admis exceptia necompetentei sale teritoriale, invocata de parata, si a declinat competenta de solutionare a cauzei ce formeaza dosarul nr. xxx47/306/2013 in favoarea Judecatoriei Brasov,


Judecatoria Sibiu a retinut ca, intrucat obiectul actiunii il constituie restabilire domiciliu minori care face parte dintre cererile date de noul Cod civil in competenta instantei de tutela si familie, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 114 C.proc.civ., potrivit carora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de codul civil in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita.


S-a mai retinut ca, desi art. 123 C.proc.civ. prevede ca cererile accesorii, aditionale precum si cele incidentale, se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, in cauza nefiind vorba despre o astfel de cerere, intrucat prin disjungerea cererii reconventionale din dosarul nr. xxx84/306/2013 si formarea unui nou dosar, cererea reconventionala a devenit cerere principala.


In plus, Judecatoria Sibiu a retinut ca in dosarul nr. xxx84/306/2013 instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei si a dispus disjungerea cererii reconventionale fara a atinge etapa de verificare a competentei, conform art. 131 C.proc.civ.


Judecatoria Brasov, prin sentinta nr. 12219 din 07 noiembrie 2014, a admis la, randul sau, exceptia necompetentei sale teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.


Constatand ivit conflict negativ de competenta intre cele doua judecatorii sus-mentionate, a inaintat dosarul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru solutionarea acestuia.


In motivarea solutiei, Judecatoria Brasov a retinut ca cererea reconventionala constituie, potrivit definitiei date de art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala care, potrivit art. 123 alin. (l) din acelasi cod, cade in competenta de solutionare a instantei investite cu solutionarea cererii principale, respectiv a Judecatoriei Sibiu, in conditiile in care obiectul acesteia (stabilire domiciliu minori) nu se incadreaza in exceptiile expres si limitativ prevazute de acest articol, nefiind o cerere privitoare la insolventa sau concordatul preventiv.


S-a mai retinut ca intrucat competenta instantei se determina la momentul sesizarii acesteia, instanta competenta sa solutioneze cererea principala ramane investita sa solutioneze si cererea reconventionala, dupa disjungerea in vederea solutionarii separate, in conditiile art. 210 NCPC, chiar daca aceste cereri s-ar fi supus, formulate fiind pe cale principala, altor cereri de competenta (contrar sustinerilor paratei).


De altfel, prin precizarea expresa, din cuprinsul art. 123 alin. (l) NCPC, a imprejurarii ca instanta care solutioneaza cererea principala este competenta a solutiona si celelalte cereri formulate in cursul judecatii, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante, legiuitorul nu face decat sa transeze o controversa de drept procesual, legata de viabilitatea prorogarii competentei in conditiile nerespectarii normelor imperative de competenta materiala sau teritoriala, disputa atrasa de aplicabilitatea dispozitiilor art. 17 C.proc.civ. din 1865, neconstituind, in sine, o noutate legislativa.


Inalta Curte, competenta sa solutioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C.proc.civ., a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 123 alin. (1) NCPC, cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale, se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 120 din acelasi cod (cereri in materia insolventei sau concordatului preventiv, care sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul).


Art. 123 NCPC reglementeaza un caz de prorogare legala a competentei, in sensul ca instanta competenta sa solutioneze o cerere principala devine competenta a solutiona si cererile accesorii, aditionale si incidentale formulate in aceeasi cauza, chiar daca in mod obisnuit, acestea nu ar fi intrat in competenta sa materiala ori teritoriala.


Aceste prevederi legale speciale, ce reglementeaza o prorogare de competenta in ceea ce priveste judecata cererilor accesorii si incidentale in favoarea instantei investite cu solutionarea cererii principale, sunt imperative si se aplica prin derogare de la normele generale de competenta materiala sau teritoriala exclusiva.


In speta, cererea reconventionala prin care paratul a solicitat stabilirea domiciliului celor doi minori la tata, a fost disjunsa de cerere principala, prin incheierea de sedinta din 17 decembrie 2013, formandu-se un nou dosar a carui competenta de solutionare a fost declinata in favoarea Judecatoriei Brasov, in considerarea art. 114 alin. (1) NCPC, ce consacra competenta teritoriala exclusiva a instantei de Ia domiciliul sau resedinta persoanei ocrotite, pentru solutionarea cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si familie .


Cerere reconventionala reprezinta, potrivit art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala.


Caracterul sau de cerere incidentala atrage aplicabilitatea art. 123 alin. (1) NCPC, in sensul ca se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca cererea reconventionala ar fi fost de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, in ipoteza in care ar fi fost promovata pe calea unui proces separat ca cerere principala.


Prorogarea legala de competenta produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, ca urmare a faptului ca cererea principala este in stare de judecata, in aplicarea art. 230 alin. (2) din cod, precum in speta. Art. 123 alin. (1) nu distinge intre diferitele situatii de solutionare a cererii reconventionale in raport cu cererea principala si nici nu este prevazuta in mod expres o norma derogatorie de la aceasta regula pentru ipoteza disjungerii cererii reconventionale, astfel incat, in acest ultim caz, art. 123 alin. (1) este aplicabil.


De asemenea, prin judecarea sa separata, cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC. O derogare de la aceasta regula ar fi trebuit prevazuta in mod expres de catre legiuitor, ceea ce nu s-a intamplat.


Din aceasta perspectiva, verificarea competentei instantei sesizate de catre reclamant, in aplicarea art. 131 NCPC, poate viza doar cererea principala, nu si cererile accesorii si incidentale, in privinta carora este aplicabil art. 123 alin. (1) din cod.


Astfel, din moment ce Judecatoria Sibiu a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrate separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.


Aprecierea instantei astfel investite in sensul ca era necesara parcurgerea etapei regularizarii in privinta cererii reconventionale dupa inregistrarea sa separata nu poate fi cenzurata in cadrul procesual de fata, insa, nu poate justifica o verificare distincta a competentei de solutionare a acestei cereri, cat timp se conserva caracterul incidental al cererii reconventionale chiar si dupa judecarea cererii principale si disjungerea cererii reconventionale.


Prin urmare, in cauza, judecarea cererii reconventionale este de competenta instantei competente sa solutioneze cererea principala, respectiv Judecatoria Sibiu, intrucat opereaza prorogarea legala de competenta, indiferent daca, avandu-se in vedere obiectul cererii reconventionale, aceasta ar fi fost, eventual, de competenta teritoriala a Judecatoriei Brasov, daca s-ar fi formulat pe cale principala, in aplicarea art. 114 alin. (1) NCPC.


Pentru aceste considerente, Inalta Curte, in temeiul art. 135 NCPC, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 222 din 23 ianuarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept procesual civil    renuntarea la judecata    cerere reconventionala    cerere incidentala    prorogare de competenta    conflict negativ    competenta teritoriata    disjungere    exercitarea autoritatii parintesti    exceptia necompetentei teritoriale    Codul de procedura civila
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Drept procesual civil. Efectul devolutiv al apelului reglementat de Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 342/1.07.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu