Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 23 Nov 2007       6894 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Fabrizio Mosconi in Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Sectia penala.
La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibila, apreciind ca, in realitate, criticile formulate in motivarea acesteia vizeaza aspecte de aplicare a legii.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.672/P/2005, Tribunalul Vrancea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Fabrizio Mosconi in dosarul mentionat.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca sintagma “orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate“, cuprinsa in textul de lege criticat, permite, prin nedefinirea stricta a persoanelor la care face referire, ca parchetul sa ignore o reclamatie-denunt prin care s-a solicitat un control ierarhic asupra procurorilor care au fost implicati in solutionarea dosarelor aratate in continutul denuntului. In fapt, autorul exceptiei a formulat o “reclamatie" cu privire la “desfasurarea instructiei penale la nivelul parchetelor locale, Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati“, care a fost inaintata Judecatoriei Focsani, spre competenta solutionare in conformitate cu dispozitiile art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Judecatoria Focsani, prin Sentinta penala nr. 3.327 din 12 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.098/2004, a respins ca inadmisibila aceasta cerere, apreciind ca nu este de natura penala si nu intra in competenta instantelor judecatoresti, dispunand inaintarea unei copii a cererii intitulate “reclamatie" la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Impotriva acestei hotarari, Fabrizio Mosconi a formulat recurs, in cadrul caruia a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, sustinand ca “investit cu solutionarea unor cereri, reclamatii si denunturi care trebuie solutionate in exercitarea atributiilor constitutionale ale controlului ierarhic prin desesizare si trimiterea oricaror asemenea petitii cu caracter administrativ instantei, sub acoperirea calificarii sesizarii administrative ca plangere potrivit art. 2781, parchetul se sustrage atributiilor de control ierarhic de pe pozitia unei persoane ale carei interese legitime au fost vatamate“.

Tribunalul Vrancea - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca imprejurarea ca o institutie a Ministerului Public, in cadrul relatiilor cu publicul, dispune trimiterea unei “Reclamatii" spre alte institutii nu confera dispozitiilor art. 278 ind. 1 Cod procedura penala interpretarea potrivit careia aceasta institutie poate fi cuprinsa in expresia “orice alte persoane“. Prin expresia “orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate“, din cuprinsul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, “legiuitorul nu numai ca a aplicat principiile privind exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale, dar le-a conferit acestora garantarea respectarii lor asa cum au fost inscrise in Declaratia Universala a Drepturilor Omului“.

In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca, in mod contrar sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate sunt menite a transpune in procedura penala un drept extrem de important acordat victimei, acela de contestare in justitie a rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata . Prin sintagma “orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate" trebuie sa se inteleaga, in opinia Guvernului, toate celelalte categorii de persoane care, desi nu au calitatea procesuala penala de “persoana vatamata“, in sensul prevazut de Codul de procedura penala, sunt totusi lezate in interesele lor de solutiile date intr-un anumit dosar de catre procuror. Legiuitorul nu a intentionat sa includa in randul acestor persoane parchetele sau Ministerul Public, iar o interpretare in acest sens se indeparteaza de la litera si, mai ales, de la spiritul legii.
Avocatul Poporului apreciaza ca textul legal ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), intrucat acesta se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei criticate, fara nici o discriminare pe criterii arbitrare. Totodata, se arata ca art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala nu ingradeste liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in acord cu prevederile art. 21 din Constitutie .
In concluzie, Avocatul Poporului, facand referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit carora “Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta“.

Prevederile constitutionale pretins incalcate sunt cele cuprinse in art. 18 alin. (1), art. 51 alin. (1), (2) si (3), art. 52, art. 121 si art. 132 alin. (1), avand urmatoarea redactare:
- Art. 18 alin. (1): “(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.“;
- Art. 51 alin. (1), (2) si (3): “(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa .
“;
- Art. 52: “Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta .
“;
- Art. 131: “In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.
“;
- Art. 132 alin. (1): “(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
Curtea retine ca reglementarea de catre legiuitor, prin art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, a plangerii impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata reprezinta un raspuns la necesitatea consacrarii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instantei de judecata competente, atunci cand este nemultumita de solutia data plangerii sale contra actelor procurorului, asadar o concretizare a dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentala, care consacra dreptul de acces liber la justitie.
Contrar sustinerilor autorului exceptiei, exercitarea acestui drept fundamental, prin formularea plangerii in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, nu este de natura sa aduca atingere dreptului persoanei de a se adresa autoritatilor publice prin petitii, consacrat de art. 51 din Constitutie, si nici dreptului persoanei vatamate intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei, in conformitate cu art. 52 din Constitutie .
De asemenea, faptul ca au deschisa calea accesului la justitie prin posibilitatea de a face plangere la instantele judecatoresti in temeiul art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, atat “persoana vatamata“, cat si “orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate“, nu poate fi interpretat in sensul ca ar permite parchetului ca, situandu-se pe pozitia unei asemenea persoane, sa ignore petitiile care ii sunt adresate. Semnificatia sintagmei “orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate" este aceea ca textul de lege criticat este deopotriva aplicabil tuturor persoanelor care se afla in ipoteza acestuia, fara privilegii sau discriminari in raport de criteriile egalitatii in drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala, si, din aceasta perspectiva, reprezinta o intarire a garantiilor constitutionale, inclusiv a celor stabilite de art. 18 din Constitutie, privind cetatenii straini si apatrizii.

Nu poate fi primita nici critica formulata in raport de prevederile art. 131 si ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala, privind rolul Ministerului Public, respectiv statutul procurorilor, intrucat controlul exercitat de instanta, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, asupra rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata nu este de natura sa determine “sustragerea" parchetului de la atributiile de control ierarhic, asa cum neintemeiat sustine autorul exceptiei. De altfel, potrivit art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exercitarea caii de atac prevazute de acest text legal se face “dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 – 278" din Codul de procedura penala, asadar dupa ce asupra actului contestat s-a pronuntat procurorul ierarhic superior celui care l-a emis.
In realitate, autorul exceptiei este nemultumit de modul de interpretare a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala de catre parchetul investit cu solutionarea “reclamatiei" formulate in cauza, care a calificat cererea sa ca fiind plangerea prevazuta de textul de lege criticat, inaintand-o instantei de judecata, spre competenta solutionare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]“, competenta de a se pronunta asupra legalitatii masurilor dispuse de organele de urmarire penala revenind instantelor judecatoresti, in cadrul cailor de atac prevazute de lege.
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, si Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 481 din 7 iunie 2005. Desi criticile formulate in aceste cazuri au fost diferite de cele aratate in motivarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate, atat solutia, cat si considerentele de principiu cuprinse in jurisprudenta mentionata sunt valabile si in prezenta cauza.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Fabrizio Mosconi in Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2005.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala
Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice

Neconstitutionalitate privind categoriile persoanelor care pot refuza sa fie audiate ca martor in procesul penal
20 Sep 2017 | 305

Legislaţie

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...

OUG 55/2017, privind indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
OUG nr. 55/2017 - modificarea si completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia luna ...

OUG 53/2017, privind modificarea si completarea Codului muncii
OUG nr. 53/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii Publicata in Monito ...