Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Recuperarea cheltuielilor de judecata de la partea cazuta in pretentii: onorariu fix si onorariu de succes

Recuperarea cheltuielilor de judecata de la partea cazuta in pretentii: onorariu fix si onorariu de succes

  Publicat: 11 Nov 2016       9136 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
DOSAR NR. 13344/303/2010

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A V-A CIVILA
DECIZIE NR. 2986 R
Sedinta publica din data de 02 noiembrie 2011

Pe rolul tribunalului se afla solutionarea recursului civil formulat de recurentii-reclamanti M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F. impotriva sentintei civile nr. 8634 din data de 22.11.2010 pronuntate de Judecatoria Sectorului 6 B. in dosarul nr. 13344/303/2010 in contradictoriu cu recurentul-parat M. B. PRIN P. G. avand ca obiect pretentii.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 26.10.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de astazi.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Denumire data monedei unice europene.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Denumire data monedei unice europene.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Piedica in incheierea casatoriei,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act adoptat de organele de stat,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire data monedei unice europene.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Tax bracket) Categoria in care se incadreaza venitul obtinut de o persoana fizica ce trebuie impozitat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Denumire data monedei unice europene.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.

TRIBUNALUL


Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:


I. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 6 B. la data de 02.07.2010, reclamantii M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F., au chemat in judecata pe paratul M. B. prin P.ul G. solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 31.695 lei, reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de succes avocat - platit pentru dosarul nr. 34216/3/2005.


In motivarea cererii, reclamantii arata ca au chemat in judecata pe paratul din acest dosar pentru anularea Dispozitiei nr. 3758/28.01.2005, prin care se respingea cererea lor de restituire in natura a imobilului teren in suprafata de 248 mp, situat in B.,; eliberarea dispozitiei de restituire in natura a acestui imobil; eliberarea dispozitiei de restituire prin echivalent pentru constructia demolata, iar aceasta cerere a facut obiectul dosarului nr. 34216/3/2005. Prima instanta care a solutionat cauza, Tribunalul B., prin sentinta civila nr. 345/14.03.2006 a admis cererea .


Instanta de apel, Curtea de Apel B. - Sectia a IV-a Civila, prin decizia civila nr. 726/06.10.2008^ a admis apelul Primariei si a schimbat in tot hotararea, in sensul respingerii cererii. In recurs, inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala, prin decizia nr. 6235/02.06.2009, a admis recursul, a modificat in tot decizia Curtii de Apel B. si a mentinut dispozitiile sentintei Tribunalului B..


Reclamantii au invederat ca la momentul angajarii avocatului M. P. pentru asistenta si reprezentarea lor in recurs, au stabilit cu aceasta un onorariu minim de succes, in cuantum de 7.500 EURO, pe care, ca urmare a solutionarii favorabile a cauzei, l-au platit la data de 17.07.2009.


Pentru recuperarea onorariului au notificat paratul de doua ori, la data de 17.07.2009, prin adresa nr. 846367 si la data de 11.03.2010, prin adresa nr. 899393 si la niciuna dintre aceste adrese nu au primit raspuns, motiv pentru care solicita ca parata sa le plateasca aceasta suma de bani .


Reclamantii au mai aratat ca nici obligatia de emitere a dispozitiei de restituire nu a fost executata de buna voie de catre parat, ei fiind fortati sa demareze executarea silita pentru obtinerea drepturilor lor.


Cererea a fost intemeiata dispozitiile art. 274-277 C.pr.civ.


II. Prin sentinta civila nr. 8634 din data de 22.11.2010 pronuntata in dosarul 13344/303/2010, Judecatoria Sectorului 6 B. a respins ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii invocata de parat; a admis in parte actiunea formulata si precizata si a obligat paratul la plata catre reclamanti a sumei de 12.678 lei reprezentand onorariu avocatial pentru reprezentare in dosarul civil nr. 34216/3/2005, redus conform art. 274 alin. 3 C.pr.civ.; a respins cererea cu privire la restul pretentiilor ca neintemeiata si a luat act ca nu se solicita cheltuieli de judecata .


Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut ca la data de 04.11.2008 a fost incheiat contractul de asistenta juridica cu nr. 205935 (f.44 dosar fond) intre Cabinet de Avocat ``M. P." si reclamantii M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F. prin mandatar P. V., avand ca obiect acordarea de asistenta juridica de catre avocat in cadrul activitatilor avocatiale prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru dosarul nr. 34216/3/2005.


S-a mai retinut ca potrivit prevederilor contractuale, partile au stabilit in contract un onorariu fix de 500 de euro si un onorariu de succes de 5% din valoarea terenului solicitat, dar nu mai putin de 7.500 de euro.


S-a aratat ca reclamantii au chemat in judecata pe paratul M. B. prin P.ul G. pentru anularea dispozitiei nr. ....../28.01.2005, prin care fusese respinsa cererea lor de restituire in natura a imobilului-teren in suprafata de 248 mp, situat in B..., solicitand obligarea a unei dispozitii de restituire in natura a acestui imobil si a unei dispozitii de restituire prin echivalent pentru constructia demolata. Instanta de fond a mai retinut ca prima instanta sesizata, Tribunalul B. - Sectia a V-a civila, care a solutionat cauza prin sentinta civila nr. 345/14.03.2006, a admis cererea (f.4-6 dosar fond), solutia fiind schimbata in apel si apoi decizia din apel desfiintata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu mentinerea solutiei date in prima instanta.


Instanta a constatat ca recurentii au solicitat obligarea intimatului la plata onorariului fix stabilit prin contractul de asistenta juridica si platit efectiv la data pronuntarii deciziei de recurs, cerere care a fost admisa pentru suma de 1.800 de lei. Totodata, a retinut ca solicitarea pe cale separata a altor cheltuieli de judecata care nu au fost solicitate in cadrul litigiului ce a determinat angajarea lor nu este inadmisibila.


Instanta de fond a constatat ca nu exista nici un impediment legal (ci - dimpotriva - reclamantii beneficiaza de dreptul de a introduce o noua cerere in temeiul art. 998 si urm. C.civ., care va constitui o cale de atac efectiva, fara a li se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti) in formularea prezentei cereri, atata timp cat analiza instantei anterioare s-a limitat la obiectul judecatii, astfel cum a fost stabilit de parti potrivit principiului disponibilitatii (art. 129 alin. 6 C.pr.civ.).


A retinut ca nicio instanta nu a dezlegat fondul pretentiilor privind cheltuielile de judecata solicitate in completare (cu titlu de onorariu de succes) si nu exista nici un termen de decadere pentru introducerea unei actiuni in realizarea acestui drept de creanta .


S-a mai constatat ca cheltuielile de judecata reprezinta o suma de bani in care se regasesc toate cheltuielile pe care partea care a castigat procesul le-a efectuat in cadrul litigiului solutionat prin hotarare judecatoreasca, iar fundamentul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a partii ``care cade in pretentii". Fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a castigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.


Instanta de fond a aratat ca desi in decizia nr. 405 din 4 februarie 2010 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, invocata de parat ca jurisprudenta in favoarea sa, s-a apreciat ca onorariul de succes nu trebuie considerat in sarcina partii care a pierdut procesul, deoarece asemenea cheltuiala, nefacuta pana la data judecatii, nu este imputabila partii cazute in pretentii, constituind recompensa suplimentara a muncii efectiv prestate de avocat, cu vadit caracter voluntar si voluptuar al partii promitente, acest mod de abordare nu poate fi aplicat ab initio tuturor litigiilor in care s-a formulat o astfel de cerere, ci trebuie avuta in vedere, in concret, situatia de fapt pentru a se stabili daca cheltuielile suportate de partea care a castigat procesul sunt reale, necesare si rezonabile.


S-a mai aratat ca analiza trebuie sa determine daca s-a incalcat aceasta sfera a cheltuielilor reale, necesare si rezonabile, iar in cazul in care se constata ca onorariul platit avocatului are un caracter voluptuar, cu titlu de recompensa pentru avocat, care depaseste in valoare munca efectiv prestata de acesta, sa fie respinsa actiunea in raspundere civila delictuala indreptata impotriva partii adverse.


Instanta de fond a apreciat ca numai daca onorariul de succes achitat avocatului depaseste, prin cuantumul la care a fost convenit, limitele unei necesitati procesuale rezonabile, el reprezinta un exercitiu abuziv al drepturilor civile, iar recunoasterea sa prin hotarare judecatoreasca ar fi lipsita de legitimare.


Instanta a facut trimitere la jurisprudenta instantelor judecatoresti prin care a fost admisa sau considerata admisibila cererea de obligare a partii adverse la plata cheltuielilor de judecata reprezentate de onorariul de succes (sentinta civila nr. 7621/20.10.2010 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 B. in dosarul civil nr. 8548/303/2010, decizia comerciala nr. 97/26.02.2009 a Curtii de Apel B. - Sectia a VI-a comerciala, definitive si irevocabile), aratand ca negarea de plano a dreptului de a obtine aceste cheltuieli cu motivarea expusa in paragraful anterior ar aduce in discutie principiile rezultate din interpretarea art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (cauzele T. T. c. Romaniei sau Stefan si Stef c. Romaniei) sau a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie (cauza Beian c. Romaniei). Asa fiind, instanta a respins exceptia inadmisibilitatii cererii invocata de parat prin intampinare.


S-a mai aratat ca in hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sabou si Parcalab c. Romaniei, din 28 septembrie 2004, in ceea ce priveste faptul ca reclamantii nu au achitat inca onorariile datorate avocatului, Curtea a amintit ca acordarea de despagubiri pentru onorarii nu trebuie sa se limiteze doar la sumele achitate deja de reclamanti avocatilor lor, intrucat o asemenea interpretare ar constitui un element de descurajare pentru multi avocati sa reprezinte in fata Curtii reclamanti cu mijloace financiare reduse. Curtea a reamintit ca a acordat intotdeauna sume cu titlu de cheltuieli de judecata in cazurile in care onorariile, in totalitate sau partial, ramasesera neachitate de reclamanti. S-a aratat ca in cauza, desi conventia de asistenta a fost incheiata dupa decizia de admisibilitate, nimic nu a condus in aprecierea Curtii, la concluzia ca aceasta ar fi simulata. Reclamantii solicitasera acordarea unei sume pentru onorariile avocatului, iar ca document justificativ au depus copia conventiei de asistenta judiciara care concepea cuantumul onorariului si angajamentul avocatului de a nu solicita plata pana la finalizarea procedurilor.


Cu privire la natura cheltuielilor de judecata, instanta de fond a aratat ca potrivit art. 30 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.


S-au retinut si dispozitiile art. 132 din Statutul profesiei de avocat, potrivit carora pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau. Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta intereselor in cauza; notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului; avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situatia financiara a clientului etc.


Instanta a retinut insa ca, pentru calificarea raporturilor desfasurate intre parti, trebuie stabilita natura onorariului negociat de parti si regimul sau juridic.


Retinand dispozitiile art. 134 alin. 1 din Statut, instanta a constatat ca onorariile pot fi stabilite sub forma de onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes; onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare.


Instanta a retinut ca Statutul profesiei de avocat stabileste in art. 134 alin. 4 si 6 ca onorariul orar si cel fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale. Pe de alta parte, avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. S-a mai aratat ca Statutul stabileste expres ca onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat.


Instanta a concluzionat ca in art. 5 din contractul de asistenta juridica nr. 205935/04.11.2008, partile au inserat un onorariu de succes, care, prin insasi natura lui, este stabilit pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat.


Spre deosebire de onorariile orare si fixe (forfetare), care prin esenta lor sunt datorate pentru activitatea profesionala a avocatului, in functie de criteriile enumerate de art. 132 alin. 3 din Statut, instanta a constatat ca onorariul de succes este datorat numai in caz de atingere a rezultatului urmarit de client in litigiul in care a fost reprezentat de avocatul sau.


Retinand ca avocatul nu ii poate garanta clientului sau ``succesul judiciar", instanta de fond a conchis ca angajamentul avand ca obiect stabilirea onorariului de succes este un contract aleatoriu - partile avand in vedere posibilitatea unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare si incerte (rezultatul procesului), de care depinde existenta obligatiei lor.


Instanta a retinut ca la momentul incheierii contractului aleatoriu avand ca obiect stabilirea onorariului de succes, 04.11.2008, inainte de pronuntarea solutiei de catre ICCJ, exista o sansa de castig sau de pierdere pentru ambele parti, fiecare dintre acestea urmarind la acel moment sa realizeze un castig (avocatul) si sa evite suportarea unei pierderi (clientul). Aceste sanse nu au putut fi evaluate in momentul incheierii contractului, cand nu se cunostea soarta procesului, ci numai in momentul pronuntarii hotararii de catre ICCJ, adica in momentul indeplinirii evenimentului.


S-a constatat ca, asa cum este reglementat in dreptul intern, onorariul de succes pastreaza si o componenta de remunerare a muncii prestate (art. 132 din Statut se refera la toate categoriile de onorariu), insa numai in mod cu totul subsidiar, sensul reglementarii fiind acordarea unui castig avocatului in cazul muncii sale incununate de succes. Accentul cade insa nu pe volumul de munca depus de avocat, pe executarea obligatiei sale de diligenta, ci pe insusi rezultatul obtinut - singurul care intereseaza in analizarea indeplinirii clauzei.


Instanta a retinut ca potrivit art. 135 din Statutul profesiei de avocat, ii este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis, care este definit ca fiind o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare .


S-a constatat ca in cauza, partile au convenit asupra unui onorariu fix si, numai in completare, au negociat un onorariu de succes, art. 134 alin. 6 din Statut prevazand explicit ca avocatul are dreptul ca, in completarea onorariului fixat, sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, ce consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat.


Instanta a aratat ca legea prevede obligativitatea stabilirii unui onorariu (orar si/sau forfetar) care sa fie platit indiferent de rezultatul procesului, pentru ca activitatea avocatului sa nu se transforme intr-o operatiune pur speculativa, care sa depinda numai de succesul demersului judiciar, precum si pentru ca profesia de avocat sa ramana libera si independenta.


Retinand ca scopul interdictiei inserarii unui pact de quota litis a fost atins in cauza prin stabilirea unui onorariu fix semnificativ, instanta a constatat ca negocierea unui onorariu de succes este in concordanta si cu dispozitiile art. 3.3.2 din Codul Deontologic al Avocatilor din Uniunea Europeana. S-a aratat ca acest ultim text contine o nuantare a definitiei pactului de quota litis, prin largirea campului sau de aplicare, prevazand ca acesta este o conventie prin care clientul se angajeaza sa plateasca avocatului o parte din ceea ce rezulta de pe urma cauzei, fie ca plata consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau valoare . Prin urmare, onorariul pe care il pot negocia in completare partile nu trebuie sa se raporteze in cifre absolute la ceea ce rezulta de pe urma cauzei.


S-a constatat ca in cauza nu a fost incalcata aceasta interdictie, chiar daca, in mod firesc, onorariul de succes s-a raportat, potrivit art. 132 alin. 1 literele c) si g) din Statut, la importanta, avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat.


Instanta a mai aratat ca avand a se pronunta asupra unui onorariu de succes solicitat de reclamanti pentru procedura desfasurata in cauza Gentilhomme, Schaff-Benhadji si Zerouki c. Frantei, Curtea europeana a statuat ca nu recunoaste validitatea unui pact de quota litis partial decat in masura in care acest tip de clauza este admisibila in sistemul juridic din care provine avocatul (a se vedea si cauza Kamasinski c. Austriei, hotararea din 19 decembrie 1989, par. 115). Fara a mai proceda la o analiza a legislatiei interne, Curtea a apreciat ca nu este cazul sa se acorde o suma suplimentara reclamantilor cu acest titlu, din moment ce costurile si cheltuielile erau pe deplin acoperite de sumele acordate ca onorariu forfetar.


S-a mai aratat ca in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg a fost analizata si situatia in care partea cazuta in pretentii este obligata sa plateasca onorariul de succes al partii adverse. In sistemul anglo-saxon, exista o prevedere legala expresa care arata ca partea cazuta in pretentii poate fi obligata la plata acestui onorariu (``Conditional Fee Agreement - CFA"), iar Curtea a retinut ca exista un scop legitim, acela de a oferi unui numar mai mare de persoane accesul efectiv la servicii de asistenta juridica . Pentru tribunale se asigura mai multe forme de aparare in procesul civil, printr-o re-echilibrare fundamentala a modalitatilor de acces la justitie bazate pe sistemul privat de finantare a cheltuielilor si mai putin pe fondurile publice (cauza MGN Limited c. Marii Britanii, par. 195).


Dreptul de acces la instanta garantat de dispozitiile art. 6 din Conventie (cauza Golder c. Regatului Unit) nu presupune asigurarea de asistenta juridica de catre stat in toate tipurile de litigii civile, dar poate impune statelor sa asigure, spre exemplu, asistenta unui avocat atunci cand aceasta este indispensabila pentru un acces efectiv la instanta, in functie de circumstantele deosebite ale cauzei, incluzand importanta mizei procesului pentru reclamant, complexitatea legislatiei interne intr-un domeniu si capacitatea reclamantului de a se reprezenta singur (cauzele Airey c. Irlandei, par. 26, Steel si Morris c. Regatului Unit, par. 61).


Instanta a aratat ca dezlegarea acestei probleme nu este lipsita de interes, deoarece persoanele interesate pot apela la serviciile unui avocat cu care negociaza plata unei sume fixe intr-un cuantum redus, mai mic decat valoarea obisnuita a pricinii si a muncii unui avocat cu expertiza medie, precum si un onorariu de succes, care apare ca fiind mai avantajos pentru parte decat un onorariu fix esalonat in mai multe rate (ultima cu scadenta la finalizarea litigiului, indiferent de solutia acestuia), deoarece clientul va putea sau nu sa fie obligat la plata sumei stabilite cu titlu de onorariu de succes.


S-a subliniat totodata ca o astfel de ``facilitate" oferita de legea avocaturii nu poate fi interpretata de plano in defavoarea reclamantului, deoarece legea nu instituie in mod expres (clar si previzibil) o prezumtie absoluta de caracter nenecesar, voluptuar, a onorariului de succes, ca o recompensa suplimentara ce nu ar putea fi in nicio situatie considerata in sarcina partii care a pierdut procesul .


Avand in vedere aceste principii, instanta a retinut ca si in dreptul intern exista posibilitatea de a obliga partea adversa la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariu de succes, insa numai in limita in care aceste cheltuieli, impreuna cu cele calculate ca onorariu fix/forfetar, sunt - per total - reale, necesare si rezonabile.


S-a aratat ca in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa in cauzele impotriva Romaniei (cauza Costin c. Romaniei, hotararea din 26 mai 2005, par. 43; cauza Strain si altii c. Romaniei, hotararea din 21 iulie 2005; cauza Petre c. Romaniei, hotararea din 27 iunie 2006): partea care a castigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli decat in masura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.


In ceea ce priveste fondul cererii, analizand conditiile raspunderii civile delictuale, conform art. 998-999 C.civ., instanta a retinut ca fapta ilicita consta in incalcarea de catre parat a dispozitiilor Legii nr. 10/2001, ce a determinat reclamantii sa parcurga procedurile judiciare pentru realizarea drepturilor lor.


Instanta a retinut ca sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale, respectiv exista un prejudiciu, o fapta ilicita, un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul, urmand a stabili cuantumul prejudiciului, in functie de probele administrate.


Realitatea cheltuielilor tine de justificarea ca ele au fost concepute intr-o legatura stricta si indisolubila cu litigiul, au precedat sau au fost contemporane acestuia si concepute de partea care le-a platit ca avand caracter indispensabil din perspectiva sa, spre a obtine serviciul avocatului in functie de calitatea acestuia, considerata ca o garantie a succesului sau.


Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifica faptul ca, in raport cu natura activitatii efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existenta litigiului si/sau reputatia celui care acorda asemenea servicii, ele sa nu fie exagerate. De asemenea, tot subscris caracterului rezonabil, ele trebuie sa fie si previzibile, adica sa fie la timp recunoscute de cel impotriva caruia se fac, pentru ca acesta sa aiba dreptul a le contesta si combate.


Continutul cheltuielilor de judecata este reglementat de dispozitiile art. 274 alin. 2 si 3 C.pr.civ. Astfel, judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut. Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.


Instanta a constatat ca desi conform art. 34 din Legea nr. 51/1995 contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului, fundamentul acordarii cheltuielilor de judecata avansate de partea indreptatita il reprezinta culpa procesuala. Totodata, a aratat ca contractul incheiat de avocat si clientul sau, ca orice act juridic, isi produce efectele depline numai intre parti, iar nu si fata de terte persoane (principiul relativitatii). Pe temeiul raspunderii civile delictuale insa, instanta a retinut ca cel care a castigat procesul ar putea obtine de la adversar sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat, fara a i se putea opune inopozabilitatea contractului de asistenta, care pentru tert reprezinta un fapt juridic ce produce efecte asupra patrimoniului persoanei pagubite. Instanta a mai precizat ca dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, in baza principiului repararii integrale, ce guverneaza materia raspunderii chile delictuale, ca orice drept subiectiv civil, este insa susceptibil de a fi exercitat abuziv.


In cauza, instanta a retinut ca reclamantii M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F. au incheiat contractul de asistenta juridica inainte de finalizarea procedurii judiciare, iar acest contract cuprindea deja clauza privind onorariul de succes, numai cuantumul acestui onorariu fiind determinat ulterior prin incheierea procesului-verbal din data de 07.07.2009 (f.25 dosar fond), avandu-se in vedere valoarea terenului din Anexa 7 a Ghidului privind valorile orientative ale proprietatilor imobiliare din B. pentru anul 2009, iar aceasta valoare nu a fost contestata de parat. S-a mai constatat ca reclamantii au achitat Cabinetului de Avocat ``P.M." suma de 31.695 de lei prin chitanta nr. 0014/17.07.2009 (f.26).


Instanta a constatat ca, asa cum rezulta din decizia civila nr. 6235/02.06.2009 a inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala si din inscrisurile depuse in copie legalizata la prezentul dosar, avocatul si-a indeplinit obligatia contractuala si a formulat la data de 06.11.2008 cererea de recurs in numele reclamantilor M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F. (f.59-63 dosar fond), iar ulterior a asigurat reprezentarea partilor in fata Curtii, ce a implicat administrarea de probe, formulare de concluzii pe fondul cauzei (verbal sau in forma scrisa). in cadrul probei cu inscrisuri instanta de recurs a incuviintat proba cu expertiza tehnica extrajudiciara intocmita de exp. I. N. la cererea reclamantilor (f.64-78 dosar fond), ale carei obiective au fost formulate de aparator si apoi au stat la baza deciziei de recurs prin care s-a retinut ca intregul material probatoriu concorda cu situatia de fapt retinuta de prima instanta, a carei hotarare a fost astfel mentinuta.


Pe langa munca indeplinita de avocat, instanta a avut in vedere natura cauzei, respectiv cerere intemeiata pe Legea 10/2001, cu privire la interpretarea si aplicarea careia Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat in mod constant problemele sistemice de jurisprudenta neunitara, atat la nivelul curtilor de apel, cat si la nivelul inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si imprejurarea ca asistenta juridica a fost acordata unui numar de 5 persoane, cu interese comune. In privinta valorii pricinii, instanta a retinut ca evaluarea imobilului ce a facut obiectul litigiului este de peste 200.000 de euro, procesul fiind judecat de inalta Curte de Casatie si Justitie, in ultimul grad de jurisdictie.


Instanta a retinut ca suma achitata de reclamanti, de 8.000 de euro (33.495 lei), depaseste limita unor cheltuieli necesare si rezonabile, apreciind ca, in conditiile anterior expuse, onorariul avocatului ce poate fi pus in sarcina paratului este de 14.478 de lei, incluzand suma de 1.800 de lei acordata prin decizia nr. 405 din 4 februarie 2010. Pentru restul sumei, pana la 8.000 de euro, instanta a retinut ca plata apare ca o bonificatie, o recompensa pe care reclamantii au platit-o avocatului si, indiferent care este modalitatea expresiei sale contractuale, nu poate fi impusa celeilalte parti, fata de dispozitiile art. 274 alin. 3 C.pr.civ.


S-a mai aratat ca aceasta solutie nu contravine art. 34 din Legea nr. 51/1995 deoarece nu se intervine in contractul de asistenta judiciara, care isi produce pe deplin efectele intre parti, ci doar se apreciaza in ce masura onorariul partii indreptatite trebuie suportat de partea care a pierdut, fata de natura pricinii si de complexitatea apararilor.



III. Impotriva acestei hotarari paratul M. B. PRIN P.UL G. a declarat in termen legal recurs criticand solutia instantei de fond ca nefiind temeinica si legala si solicitand admiterea recursului, in temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ si 969-985 C.civ, modificarea in tot a sentintei criticate, in sensul respingerii actiunii ca inadmisibila, iar pe fond ca neintemeiata.


In motivarea cererii de recurs se arata ca reclamantii pot solicita doar cheltuielile de judecata pe cale separata, daca acestea nu au fost solicitate si achitate.


Se arata ca actiunea este inadmisibila deoarece cheltuielile nu sunt solicitate in cadrul dosarului nr. 34216/3/2005^ nefiind cheltuieli de judecata si nici nu se datoreaza de catre partea care nu este inserata in actul intervenit intre avocat si reclamanti, respectiv procesul-verbal de stabilire onorariu de succes incheiat la 07.07.2009, ulterior pronuntarii de catre ICCJ asupra recursului formulat de catre reclamanti, prin care M. B. a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1800 lei. Precizeaza ca instanta de recurs s-a pronuntata la data 02.06.2009, iar procesul-verbal de stabilire onorariu de succes a fost intocmit la data de 07.07.2009, partile din act, respectiv Cab. Ac M. P. si P. V., hotarand de comun acord onorariul de succes.


Se invoca jurisprudenta C.E.D.O. care prevede ca partea care a castigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli, decat in masura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil. Se arata ca onorariul de succes nu trebuie considerat in sarcina partii care a pierdut procesul, deoarece asemenea cheltuiala, nefacuta pana la data judecatii, nu este imputabila partii cazuta in pretentii, constituind o recompensa suplimentara a muncii efectiv prestate de avocat, cu vadit caracter voluntar si voluptoriu al partii promitente, invocandu-se in acest sens. Decizia nr. 405 din 4 februarie 2010 pronuntata de ICCJ - Sectia comerciala.


In opinia recurentului, cauza actului este abuziva si rezulta din caracterul nejustificat al onorariului de succes imens, raportat la serviciile juridice prestate si evaluate de parti la suma de 7.500 euro pentru intreg ciclul procesual in dosar, faptul stabilirii sale ulterior solutionarii dosarului si din intentia partilor ca suma sa fie recuperata de la M. B.. Se arata ca in cazul onorariului de avocat nepotrivit de mare sanctiunea este reglementata de art. 274 alin.3 C. proc. civ. si consta in dreptul suveran al instantei de judecata de a micsora onorariul, daca este nepotrivit de mare in raport de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat. Se subliniaza ca in speta nu este vorba de un onorariu de avocat, ci unul de succes, fapt ce nu se i se poate opune partii nesemnatare a actului intervenit intre av.M. P. si P. V. in calitate de mandatar. Se arata ca actul aditional s-a incheiat ulterior ramanerii irevocabile a hotararii pronuntate in dosarul nr.34216/3/2005 (02.06.2009), adica la 07.07.2009.


Se arata ca prin raportare la principiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane . Conform acestui principiu, actul juridic are efecte relative, adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie.


Se arata ca suma de 7.500 lei nu reprezinta cheltuieli de judecata, ci onorariu de succes, ceea ce nu conduce la obligarea recurentului la recuperarea acestei sume excesive, incheiate de parti.


Se sustine ca instanta de fond s-a pronuntat pe natura cheltuielilor de judecata care nu fac obiectul cauzei, si nu pe onorariul de succes care constituie obiectul prezentului litigiu, facand trimitere la jurisprudenta Curtii de la Strasbourg in care Romania nu a fost parte, ci Marea Britanie, Austria, Franta. In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO invocata in care Romania este parte s-au invocat cauzele Atanasiu si Poenaru vs Romania, Costin vs Romania, Strain si altii vs Romania.


Se arata ca in hotararea din 21.07.2005 pronuntata de CEDO in cauza Strain si altii vs Romania, s-a pronuntat Curtea in ceea ce priveste cheltuielile de judecata pentru cheltuielile pretinse in fata instantelor nationale, repartizate pentru cheltuieli avocatiale achitate, diverse cheltuieli cu taxe judiciare, telefon , fotocopii, notar etc, in cadrul acestora nefiind incluse onorariul de succes. Chiar cheltuielile de avocat achitate obtinute prin rambursare au fost de 1030 euro desi s-au solicitat 2000 euro, iar in privinta celorlalte nefiind prezentate decat partial, nerapartizandu-le detaliat, Curtea a stabilit o suma corespunzatoare.


Se arata ca si in cauza Costin vs Romania, Curtea s-a pronuntat in ceea ce priveste cheltuielile realizate la instantele judiciare interne, in special cheltuieli de transport de la B. la Craiova si cheltuieli de cazare, in sensul ca s-a solicitat suma de 5.000 euro si a fost considerata si acordata ca rezonabila suma de 100 euro, tinandu-se cont ca rambursarea cheltuielilor se face in masura in care se stabileste realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului lor.


Recurentul precizeaza ca nici in cauza Petre vs Romania pronuntata la 27.06.2006 de CEDO nu s-au acordat sumele de 70.000 USD cheltuieli medicale suportate in timpul arestarii preventive, 40.000 USD solicitata de reclamanti si reprezentand onorarii pentru munca intreprinsa de catre avocati in procedura interna, ci s-a considerat rezonabil sa fie acordate fiecarui reclamant suma de 1.000 euro care include toate costurile. Ca atare analizand jurisprudenta CEDO de care s-a prevalat instanta de fond se desprinde concluzia ca in niciuna dintre acestea nu s-au restituit onorariile de succes, ci numai cheltuieli de judecata in masura in care s-a retinut necesitatea si caracterul rezonabil si au fost dovedite. Cu toate ca Curtea a micsorat considerabil sumele solicitate ca fiind cheltuieli de judecata ocazionate la instantele nationale interne, instanta romana de fond s-a aratat foarte generoasa si s-a pronuntat pe acordarea onorariului de succes.


Solicita aplicarea dispozitiilor art. 274 alin.3 C.proc.civ., intrucat prezentul litigiu nu comporta un grad de dificultate sporit iar cheltuielile de judecata sunt prea mari fata de contributia aparatorului ales. Se arata ca aceste cheltuieli sunt disproportionate si exagerat de mari chiar avand in considerare si art.133 din Statutul profesiei de avocat, care prevede ca se stabilesc in limitele legii si ale statutului profesiei. .



IV. Impotriva hotararii au declarat recurs si reclamantii, care au solicitat modificarea in parte a hotararii in sensul admiterii cererii introductive asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata de la fond .


In motivarea cererii de recurs, recurentii-reclamanti au aratat ca desi instanta retine ca fiind intrunite conditiile de acordare a sumei ce constituie onorariul de succes, limiteaza aceasta suma, fara o motivare reala.


Se arata ca fundamentul juridic al cererii il constituie culpa procesuala a partii ce cade in pretentii, culpa pe deplin justificata si retinuta ca atare de catre prima instanta. Se precizeaza ca desi prima instanta in litigiul care a generat cheltuielile le-a dat castig de cauza, parata a insistat in exercitarea cailor de atac, fortandu-i astfel sa angajam un avocat foarte bun si destul de scump.


Se sustine ca dupa ramanerea irevocabila a hotararii si notificarea repetata a paratei pentru a se conforma dispozitiilor acestei hotarari, dispozitia de restituire a fost emisa numai ca urmare a executarii silite pornite, cu plata unor sume suplimentare de bani pentru cheltuieli de executare si onorariu pentru executorul judecatoresc.


In ceea ce priveste caracterul necesar si rezonabil al cheltuielilor, se arata ca desi instanta retine atat valoarea mare a imobilului ce a facut obiectul litigiului, de peste 200.000 Euro, cat si munca indeplinita de avocat, coroborate cu natura cauzei, ce implica probleme sistemice de jurisprudenta neunitara, subliniate in mod constant de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si cu faptul ca 5 persoane au achitat acest onorariu, a limitat suma acordata la 14.478 lei, incluzand suma de 1800 lei acordata prin decizia ICCJ. Se arata ca aceasta suma a fost deja analizata, s-a statuat asupra acestei cheltuieli, in mod irevocabil, nu a facut obiectul cererii introductive, asadar nu putea fi avuta in vedere de catre judecatorul fondului. Se arata ca cererea introductiva priveste exclusiv cheltuielile de judecata achitate cu titlul de onorariu de succes, nu si onorariul fix, retinut chiar de catre instanta ca fiind semnificativ.


Onorariul de succes achitat, in cuantum de 7500 Euro (si nu 8000 Euro, cum gresit a retinut instanta) a reprezentat pentru fiecare o cheltuiala rezonabila, in cuantum de 1500 Euro, iar in aceste conditii, apare ca fiind intemeiata cererea introductiva, raportata la intrunirea tuturor celorlalte conditii cerute de lege.


Se sustine ca esentiala este insa culpa procesuala exclusiva a intimatei-parate, uzanta cu caracter repetitiv a acestei institutii a statului care, ignorand toate dispozitiile legale in materie, este singura responsabila pentru numarul urias al cererilor de aceasta natura, care ``sufoca" atat instantele de judecata din tara, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Ca urmare a acestei uzante, instanta europeana a ``amendat" Romania in atatea cauze si a sfarsit, in cele din urma, prin emiterea deciziei pilot, o rusine pentru statul roman.


Se solicita si modificarea sentintei in sensul de a obliga intimata-parata la plata cheltuielilor de judecata pentru fond, reprezentand taxa judiciara de timbru achitata, solicitata si neretinuta prin hotarare .


In drept s-au invocat art. 274-277, art. 304 pct. 6, 7 si 9 C. proc. civ.; art. 30, art. 132, art. 134-135 din Statutul Profesiei de Avocat; art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie .



V. La termenul de judecata din data de 26.10.2011 tribunalul a invocat din oficiu exceptia tardivitatii recursului declarat de recurentii-reclamanti M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F., in raport de data comunicarii hotararii atacate si data inregistrarii recursului la tribunal.



VI. Analizand inscrisurile aflate la dosar, tribunalul constata ca exceptia tardivitatii declararii recursului declarat de recurentii-reclamanti M. S., M. T., M. A., E. P. si P. F., invocata din oficiu, este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:



Cu titlu prealabil, tribunalul retine incidenta dispozitiilor art. 137 alin. 1 C.proc.civ, aplicabile in recurs conform art. 316 si 298 din acelasi cod, potrivit carora ``instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii", precum si faptul ca exceptia tardivitatii invocata este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, fiind necesara solutionarea cu prioritate a acesteia.


Conform dispozitiilor 301 C.proc.civ, ``termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel ". Textul citat face aplicarea regulii generale inscrise in art. 102 alin. 1 C.proc.civ, potrivit careia termenele incep sa curga de la comunicarea actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel.


Termenul prevazut de norma sus-mentionata este un termen legal si imperativ, nerespectarea sa avand drept consecinta decaderea partii din dreptul de a formula recurs, iar calculul termenului se face potrivit dispozitiilor art. 101 alin. 1 C.proc.civ.


Tribunalul constata ca sentinta recurata a fost comunicata recurentilor-reclamanti in data de 25 ianuarie 2011, la domiciliul procesual ales, respectiv domiciliul mandatarului P. V., fapt ce rezulta din dovezile de comunicare ale hotararii aflate la filele 92-96 din dosarul de fond .


In ceea ce priveste dovada de comunicare a hotararii de fond depusa in recurs (fila 19 dosar recurs), pentru a se dovedi ca hotararea ar fi fost comunicata recurentei-reclamante P. F. in data de 27 ianuarie 2011, tribunalul retine ca aceasta nu prezinta relevanta, din moment ce la fila 95 din dosarul de fond exista o dovada a comunicarii aceleiasi sentinte catre aceeasi parte in data de 25 ianuarie 2011. Astfel, posibilitatea ca hotararea sa fi fost dintr-o eroare comunicata de doua ori aceleiasi recurente-reclamante P. F. nu determina curgerea termenului de recurs de la data ultimei comunicari, ci termenul va incepe sa curga si pentru aceasta parte de la data primei comunicari a hotararii, 25 ianuarie 2011. Prin urmare, pentru stabilirea datei comunicarii hotararii in vederea calcularii termenului de recurs nu prezinta nicio relevanta inscrisul prezentat in recurs, relevante fiind dovezile de comunicare aflate la dosarul de fond .


Prelungirea termenului de recurs poate opera exclusiv in conditiile art. 303 alin. 5 C.proc.civ, neincidente in cauza.


In ceea ce priveste pe ceilalti recurenti, acestora hotararea le-a fost comunicata o singura data la domiciliul procesual ales in data de 25 ianuarie 2011, astfel incat inscrisul prezentat in recurs nu prezinta nicio relevanta pentru solutionarea exceptiei tardivitatii recursului declarat de acestia.


Dupa cum rezulta din mentiunile efectuate pe plicul in care a fost depusa cererea de recurs de catre recurentii-reclamanti, aceasta a fost depusa la oficiul postal in data de 12.02.2011.


Conform art. 310 C.proc.civ, ``daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen".


Aceste dispozitii sunt in favoarea recurentului, in sensul ca daca din inscrisurile aflate la dosar nu rezulta depunerea peste termen a recursului, se va socoti ca acesta a fost declarat in termen, insa aplicarea lor este conditionata de inexistenta la dosar a unor dovezi ca recursul ar fi fost depus peste termen.


Or, in speta, din dosar rezulta tocmai acest lucru, ca recursul a fost depus peste termen, fata de data depunerii cererii la posta, aceasta fiind data relevanta pentru momentul depunerii cererii, conform art. 104 C.proc.civ.


Tribunalul observa ca ultima zi in care putea fi depus recursul, respectiv 10.02.2011, a fost o zi de joi, serviciul nefiind suspendat, astfel ca nu sunt incidente nici dispozitiile art. 101 alin. 5 C.proc.civ. Depunerea recursului la o data ulterioara atrage respingerea acestuia ca tardiv, fata de dispozitiile art. 312 alin. 1 C.proc.civ. exceptia tardivitatii fiind intemeiata.



VI. Analizand inscrisurile aflate la dosar, tribunalul constata ca recursul declarat de recurentul-parat M. B. este nefondat, pentru urmatoarele considerente:



Fundamentul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a partii ``care cade in pretentii".


Culpa procesuala este cea care trebuia sa fundamenteze fiecare suma la care va fi obligata partea care a cazut in pretentii, cu titlu de cheltuieli de judecata . Culpa procesuala presupune fie inregistrarea pe rolul unei instante a unei cereri, actiuni ce se dovedeste a fi neintemeiata (deci determinarea paratului de a iesi din pasivitatea confortabila pe care i-o asigura prezumtia ca nu datoreaza nimic nimanui), fie sustinerea unor aparari neintemeiate (care echivaleaza cu zadarnicirea reclamantului in incercarea sa de a rasturna prezumtia relativa sus amintita). Astfel inteleasa culpa procesuala pe care se intemeiaza reglementarea din art. 274 C.pr.civ., ``partea care cade in pretentii" poate fi atat reclamantul, cat si paratul.


Stabilind ca temeiul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut in pretentii, tribunalul retine, asa cum in mod justificat s-a stabilit si de catre instanta de fond, ca fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a castigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.


Asadar natura juridica a cheltuielilor de judecata este aceea de despagubire acordata partii care a castigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuala a partii care a cazut in pretentii. Este vorba despre un prejudiciu material care poate fi dovedit prin documente justificative. Totodata, cheltuielile de judecata reprezinta pierderea efectiv suferita, sumele efectiv cheltuite (damnum emergens) in sustinerea procesului respectiv ori pentru aparare. Lucrum cessans, castigul pe care partea care a castigat procesul l-ar fi putut realiza in lipsa acestui proces nu reprezinta ``cheltuieli de judecata".


Cheltuielile de judecata sunt sumele cheltuite pentru si in timpul, dar si contemporan (sfera temporala mai larga decat cea mentionata anterior) procesului ce s-a incheiat. Recuperarea acestor sume poate fi solicitata atat in cadrul procesului care a prilejuit efectuarea cheltuielilor, cat si pe cale separata, prin formularea unei actiuni distincte, intemeiate pe dispozitiile art. 998 C.civ. (respectiv art. 1357 din Noul Cod civil).


In aplicarea dispozitiilor art. 274 alin. 3 C.proc.civ, instanta are dreptul de a masi sau micsora onorariile avocatilor ori de cate ori va constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat. Desi formularea textului ar lasa sa se inteleaga contrariul, ceea ce micsoreaza instanta nu este onorariul convenit intre avocat si clientul sau, ci cuantumul cheltuielilor pe care partea care a pierdut litigiul va fi obligata sa le plateasca partii care l-a castigat. Raportul juridic generat de incheierea contractului de asistenta juridica se mentine intre parti in integralitatea lui, insa partea adversa va achita exclusiv suma stabilita de instanta. Avand insa in vedere faptul ca textul reprezinta o restrangere a dreptului partii care a castigat procesul de a i se restitui cheltuielile de judecata, instantele pot micsora onorariile utilizand doar cele doua criterii legale la care face textul mentionat referire: valoarea pricinii ori munca indeplinita de avocat.


Prin valoarea pricinii se intelege si valoarea bunului, miza litigiului. Munca indeplinita de avocat va fi analizata doar prin prisma culpei procesuale a partii care a cazut in pretentii. Altfel spus, utilizand acest criteriu, instanta nu are caderea sa faca aprecieri asupra a ceea ce ar fi putut face avocatul partii care a castigat procesul si nu a facut.


Cand se pune problema aplicarii prevederilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ., instantele vor micsora onorariile, prin utilizarea exclusiv a celor doua criterii amintite, avand permanent in vedere culpa procesuala a partii care a cazut in pretentii. Asadar, instanta nu va putea reduce onorariul pentru motivul ca acesta este nepotrivit de mare cu posibilitatile materiale ale partii in culpa procesuala.


Aceste considerente teoretice vor fi avute in vedere in analizarea motivelor de recurs.


In ceea ce priveste sustinerile recurentului in sensul inadmisibilitatii obligarii la plata onorariului de succes platit avocatului, tribunalul retine ca acestea sunt neintemeiate, aprecierile privind admisibilitatea solicitarii acestor sume in cadrul unei actiuni separate fiind corecte, interpretarea dispozitiilor legale de aceasta maniera fiind justificata.


Conform art. 30 (1) din Legea 51/1995 (republicata) pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat ``pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului`` iar Statutul profesiei de avocat prevede la art. 94 (2) ``Onorariul se stabileste prin negociere, pornind de la onorariile minimale ale Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania``.


Potrivit dispozitiilor art. 3.3.2. din Codul Deontologic al Avocatilor din Uniunea Europeana ``pactul de quota litis" este definit ca o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de incheierea definitiva a unei cauze care prezinta interes pentru client, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare .


Potrivit Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, art. 3.3.3. ``Nu poate constitui un astfel de pact, conventia care prevede stabilirea onorariului in functie de valoarea litigiului de care se ocupa avocatul, atunci cand aceasta valoare este corespunzatoare unui tarif oficial sau daca ea este admisa de autoritatea competenta de care depinde avocatul``.


Prin Decizia nr. 1486/27.10.2007 a Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, s-a hotarat ca incepand cu data de 01.01.2007, Codul Deontologic al Avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat la data de 28.10.1998, se va aplica si in Romania ca fiind si Codul Deontologic al Avocatului Roman, astfel incat toate prevederile, dispozitiile si interdictiile sale se aplica, in consecinta, tuturor avocatilor membri ai unui barou de pe teritoriul Statului Roman, afiliat de drept la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.


Asa cum in mod pertinent s-a aratat de catre instanta de fond, posibilitatea de a solicita recuperarea cheltuielilor constand in onorariul de succes acordat nu poate fi exclusa de plano, pornind de la un principiu care nu poate fi dedus din legislatia relevanta mentionata mai sus, ca onorariul de succes ar reprezenta exclusiv o bonificatie, o recompensa suplimentara cu caracter voluptuar a avocatului. Tribunalul retine ca decizia de speta invocata, nr. 405 din 04.02.2010 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu consacra o modalitate de analiza G. obligatorie, indiferent de circumstantele spetei, nefiind o decizie pronuntata in recurs in interesul legii. Fara a contesta sau subestima valoarea precedentului judiciar, mai ales in cazul hotararilor instantei supreme, tribunalul constata ca este necesar sa fie avuta in vedere, in concret, situatia de fapt, analizandu-se caracterul real, necesar si mai ales rezonabil al cheltuielilor de judecata solicitate, inainte de a se transa disputa privind posibilitatea recuperarii acestora. De la caz la caz, se poate aprecia ca solicitarea de recuperare si a onorariului de succes pe langa cel fix sau orar poate fi excesiva, in sensul ca depaseste limitele unor cheltuieli rezonabile la care sa poata fi obligata partea adversa, insa nicio dispozitie legala nu poate determina dintru inceput concluzia ca onorariul de succes ar avea un caracter exclusiv voluptuar si nu poate fi recuperat.


Este de observat totodata ca inserarea in contract a unei clauze privind onorariul de succes in conformitate cu dispozitiile art. 134 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, poate influenta in mod direct cuantumul onorariului fix sau orar perceput de avocat, in sensul ca acesta din urma ar putea fi mai scazut tocmai datorita faptului ca s-a negociat o clauza privind onorariul de succes, sau in sensul ca lipsa unei astfel de clauze ar putea atrage stabilirea unui onorariu fix sau orar mai ridicat. Nu in ultimul rand, este de subliniat faptul ca onorariul de succes poate fi stipulat exclusiv cu titlu complementar, in completarea onorariului fix (forfetar) sau orar stabilit prin contractul de asistenta juridica, si niciodata in lipsa unui onorariu fix sau orar, deoarece aceasta ar insemna incheierea unui pact de quota litis, interzis expres. Aceasta observatie vine sa completeze considerentele de mai sus, pentru a demonstra pertinenta concluziei ca in toate situatiile este necesara o apreciere in concret asupra situatiei de fapt, din moment ce legea nu prevede vreo interdictie privind recuperarea tuturor cheltuielilor privind plata avocatului de la partea adversa.


Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului invocata de instanta de fond trimite catre aceeasi concluzie, nefiind necesara reluarea acelorasi considerente ale instantei de contencios al drepturilor omului mentionate deja, tribunalul achiesand in totalitate la aceste argumente prezentate de instanta de fond .


Sustinerile recurentului in sensul ca in mod gresit s-ar fi facut trimitere de catre instanta de fond la jurisprudenta Curtii in cauze la care Romania nu a fost parte va fi inlaturata de catre tribunal, deoarece, chiar daca hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauze in care Romania nu a fost parte nu au forta obligatorie pentru statul roman in sensul art. 46 parag. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (in sensul ca nu obliga in concret statul roman prin dispozitiv), jurisprudenta Curtii in interpretarea dispozitiilor Conventie formeaza un tot unitar cu aceasta, Curtea fiind consecventa principiilor si regulilor deduse prin hotararile sale anterioare, indiferent de statul vizat. Drept urmare, in sensul art. 20 alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei, instantele romane nu pot face abstractie de principiile deduse in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru simplul considerent ca o anumita hotarare a fost pronuntata intr-o cauza ce viza un alt stat decat statul roman, interpretarea dispozitiilor conventionale facuta de Curte fiind obligatorie pentru instante.


Faptul ca in cauzele invocate prin cererea de recurs de catre recurent Curtea a redus substantial cuantumul cheltuielilor acordate (fie a cheltuielilor in fata instantelor nationale, fie a celor din fata instantei de contencios al drepturilor omului), apreciind asupra caracterului real, rezonabil si necesar al cheltuielilor pretinse de parti nu face decat sa confirme rationamentul instantei de fond, care a utilizat aceleasi principii atunci cand a apreciat asupra cuantumului cheltuielilor de judecata pretinse constand in onorariul de succes al avocatului.


In mod eronat se considera de catre recurent ca onorariul de succes ar avea o natura juridica distincta de cea a cheltuielilor de judecata, onorariul avocatului fiind in sine o cheltuiala care se incadreaza in aceasta categorie . Asa cum s-a aratat si de catre instanta de fond, in conformitate cu dispozitiile art. 134 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, onorariul de avocat poate fi stabilit in forma onorariului orar, a onorariului fix (forfetar), a onorariului de succes, sau prin combinarea criteriilor anterioare.


In egala masura, in virtutea atributiilor conferite de dispozitiile art. 274 alin. 3 C.proc.civ, instanta are posibilitatea de a aprecia in ce masura sumele solicitate cu acest titlu au un caracter real, rezonabil si necesar, putand fi recuperate de la partea adversa sau nu.


In speta, stabilirea onorariului tine seama de elementele de determinare a onorariilor prevazute in Statutul profesiei de avocat, emis de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania care in art. 132 alin. 3 arata criteriile ce stau la baza stabilirii onorariului.


In cazul de fata, rezultatul produs pentru profitul si importanta intereselor reclamantilor in acel litigiu a vizat retrocedarea in natura a unui imobil preluat abuziv de stat si recuperarea contravalorii constructiei demolate edificate pe terenul respectiv. Asa cum s-a retinut in repetate randuri de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, aceasta categorie de cauze privind retrocedarile imobilelor preluate abuziv de stat in timpul regimului comunist prezinta o deosebita importanta pentru un mare numar de persoane, iar aspectele pe care le pune in discutie procedura interna se refera la o problema sistemica importanta, legata in special de lipsa restituirii sau a despagubirii pentru bunurile nationalizate, ceea ce genereaza disfunctionalitati ce afecteaza protectia drepturilor conferite de Conventie a unui mare numar de persoane (a se vedea, exemplificativ, hotararea pronuntata in cauza pilot Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, din 12 octombrie 2010).


Onorariul de avocat perceput in baza contractului de asistenta juridica din 04.11.2008 (calculat ca fiind suma dintre onorariul fix si cel de succes) reprezinta aproximativ 8000 euro, adica 4 % din expresia valorica a interesului financiar al reclamantilor, miza litigiului fiind recuperarea unui imobil cu o valoare de aproximativ 200 000 euro. Forma onorariului combinat (onorariu fix si onorariu de succes) este in conformitate cu dispozitiile art. 134 alin. 1 si 6 din Statutul profesiei de avocat.


Contractul de asistenta juridica ce cuprindea si clauza privind onorariul de succes a fost incheiat anterior solutionarii irevocabile a litigiului, in data de 04.11.2008, inainte de pronuntarea solutiei de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, doar cuantumul onorariului de succes fiind individualizat ulterior pronuntarii hotararii, prin incheierea procesului-verbal din data de 07.07.2009.


Sustinerea ca onorariul de succes negociat de parti ar avea caracter nejustificat raportat la serviciile prestate nu poate fi avuta in vedere, partile fiind libere sa negocieze in maniera dorita clauzele contractului de asistenta juridica, esentiala fiind respectarea dispozitiilor Legii 51/1995 si ale Statutului profesiei de avocat, dispozitii care au fost pe deplin respectate.


Aprecierea cuantumului onorariului din perspectiva valorii pricinii si a muncii prestate de avocat poate fi facuta exclusiv in campul de aplicare a dispozitiilor art. 274 alin. 3 C.proc.civ, atunci cand se solicita reducerea cheltuielilor la care va fi obligata partea care a pierdut procesul . Reducerea de catre instanta a cuantumului cheltuielilor care pot fi recuperate in temeiul culpei procesuale a partii adverse nu influenteaza insa in niciun fel cuantumul onorariului la care s-a obligat partea care a castigat, nereprezentand o interventie in contractul ce reprezinta legea partilor.


In mod corect a apreciat instanta de fond asupra valorii onorariului perceput in integralitatea sa (adica asupra sumei dintre onorariul fix si cel de succes), chiar daca a fost investita cu solicitarea de recuperare exclusiv a onorariului de succes, deoarece realitatea si caracterul rezonabil al cheltuielilor efectuate raportata la valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat se analizeaza prin raportare la cuantumul onorariului total si valoarea pricinii, munca indeplinita de avocat.


De asemenea, in mod corect s-a procedat la reducerea cuantumului cheltuielilor de judecata la care a fost obligata partea care a pierdut litigiul, apreciindu-se ca onorariul total achitat de reclamanti avocatului depaseste limitele unor cheltuieli necesare si rezonabile, reprezentand in parte o bonificatie, o recompensa pentru activitatea avocatului care a contribuit la castigarea litigiului. Tribunalul retine ca s-a apreciat just de catre instanta de fond ca suma achitata cu titlu de onorariu de succes reprezinta o suma care nu poate fi pusa in integralitate in sarcina partii care a pierdut litigiul.


Partea care a castigat litigiul a angajat avocat spre a-si asigura o aparare calificata, litigiul prezentand pentru acesta o importanta deosebita cauzata de perspectiva recuperarii unui bun preluat abuziv de catre stat . Procedura de urmat prezinta un grad ridicat de complexitate datorita modificarilor legislative survenite si problemelor de ordin procesual si de drept material pe care le pune in discutie, fiind cauzata de atitudinea paratului care a omis sa isi indeplineasca corect atributiile conferite de lege, fapt ce a determinat pierderea procesului. Procedura urmata le-a produs reclamantilor un prejudiciu ce trebuie despagubit, avand in vedere si dispozitiile art. 998 - 999 Cod civil ca izvor obligational, iar obligatia de restituire a acestor cheltuieli este intemeiata pe ideea de culpa procesuala.


Tribunalul retine ca aprecierea instantei de fond privind cuantumul onorariului la care poate fi obligat paratul in temeiul culpei sale procesuale este fundamentata si corecta, reducerea la mai putin de 50% a cuantumului onorariului de succes la care a fost obligat paratul fiind justificata, raportat la criteriile legale enumerate mai sus.



In temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., fata de considerentele expuse mai sus, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-parat, retinand ca solutia pronuntata de catre instanta de fond este legala si temeinica.



VII. Cu privire la cererea recurentilor-reclamanti de obligare a recurentului-parat la plata cheltuielilor de judecata in recurs, tribunalul retine ca aceasta este nefondata, deoarece recurentii-reclamanti nu au avut efectuat decat cheltuieli privind plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in recurs. Aceste cheltuieli au fost datorate ca urmare a exercitarii recursului de catre recurentii-reclamanti, si nu in sustinerea apararii impotriva recursului declarat de recurentul-parat. La dosarul cauzei nu s-au depus dovezi privind efectuarea altor cheltuieli in recurs de catre recurentii-reclamanti, iar in concluziile sale aparatorul ales al reclamantilor a solicitat obligarea partii adverse la plata cheltuielilor de judecata constand in taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar in recurs.


Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a Civila


Citeşte mai multe despre:   
onorariu fix    onorariu de succes    cheltuieli de judecata    pact de quota litis   



Comentează: Recuperarea cheltuielilor de judecata de la partea cazuta in pretentii: onorariu fix si onorariu de succes
Alte Speţe

Contract de asistenta juridica. Pact de quota litis
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2131 din 30 mai 2013

Administrator judiciar provizoriu. Procedura simplificata insolventa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 284 din data 13.05.2009)

Contract de asistenta juridica. Clauza „quota litis”
Pronuntaţă de: Judecatoria Craiova - Sentinta civila 2450 din 02.03.2007

Contract de asistenta juridica. Onorariu de succes. Rezolutiune
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila 13292 din 11.11.2008