din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1293 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului

  Publicat: 02 Jul 2021       1816 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, sub nr. x la data de 03.11.2017 reclamantul S.D. a solicitat in co ntradictoriu cu para ta I.S. P. a. V.- S. bucuresti (fosta IMPRESA COSTRUZIONI GIUSEPPE MALTAURO S. P. a. V.- S. bucuresti), ca prin hotararea ce o va pronunta sa se constate ca in perioada 12 Martie - 30 iulie 2015 a fost angajatul paratei, in functia de Director, cu norma intreaga cu plata drepturilor salariate cuvenite, respectiv:

a) Salariile aferente perioadei 12 Martie - 30 iulie 2015, in cuantum de 32 743, 71 EUR (e chivalentul in 145 382, 07 RON), cat si dovada platilor efectuate de catre Parata fata de Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat;

b) Salariul aferent lunii august in cuantum de 57.029 Ron conform contract de munca ;

c) 6 (sase) salarii de incadr are la incetarea contractului, in cuantum total de 312.042 Ron ;

d) Contravaloarea indemnizatiei pentru concediu de odihna neefectuat (35 de zile - 99 800, 75 RON) ;

e) indemnizatia de delegare in interesul societatii - cunoscuta de diurna in suma de 6120 euro echivalentul a 27 540 RON aferenta deplasarilor externe si 765 RON afe renta deplasarilor interne, cu plata dobanzii legale pentru toate platile neefectuate in cuantum total de 24. 537, 57 RON - la data inregistrarii cererii - in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011, actualizate pana la data platii efec tive, cu plata cheltuielilor de j udecat a, in cuantum de 22.000 RON onorariu fix la care se vor adauga 10 % onorariu de su

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Act adoptat de organele de stat,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Expresie care face referire la Nulitatea relativa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Contractul prin care o persoana, locatorul, pune la dispozitia altei persoane, numita locatar, folosinta unui bun individual determinat, pe o perioada de timp, in schimbul unei sume de bani numita chirie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act adoptat de organele de stat,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie �n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, �n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Toate acele situatii juridice, in care, din diferite cauze, un act juridic civil nu-si poate produce efectele (total sau partial, definitiv sau temporar).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document cu regim special care atesta transferul proprietatii unui bun catre o persoana juridica.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin Sentinta civila nr. 6933/28.09.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul S.D., in contradictoriu cu parata I.SP A V.- S. Bucuresti.


A fost obligata parata sa plateasca reclamantului drepturi salariale restante aferente lunii august 2017, in cuantum de 57.029 lei brut si contravaloarea a 6 (sase) salarii de incadrare la incetarea contractului de munca prin raportare la salariul brut lunar de 57.029 lei stabilit potrivit actului aditional nr. 4 la contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015, cu plata corespunzatoare a dobanzii legale de la data inregistrarii cererii (03.11.2017) la data platii efective a sumelor datorate.


A fost obligata parata sa plateasca reclamantului compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat in anul 2016 (respectiv 23 de zile de concediu de odihna) si in anul 2017 (respectiv 4 zile de concediu de odihna), cu plata corespunzatoare a dobanzii legale de la data inregistrarii cererii (03.11.2017) la data platii efective a sumelor datorate.


Au fost respinse celelalte pretentii formulate prin cererea de chemare in judecata ca neintemeiate.


A fost respinsa exceptia lipsei de obiect ca neintemeiata.


A fost respinsa c ererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, ca neintemeiata.


A fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 10.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata partiale si reduse.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


In fapt, reclamantul S.D. a incheiat la data de 31.07.2015, cu parata I.S.V.-S. Bucuresti (fosta Impresa Construzioni Giuseppe Maltauro S.V.- S. Bucuresti) contractul individual de munca nr. 1 (filele 37- 38 si 24- 27). Acest contract a fost semnat de reclamant in calitate de salariat, iar societatea angajatoare, parata din prezenta cauza a fost reprezentata legal tot de catre reclamantul din prezenta cauza.


Potrivit conventiei anterior mentionate, s-au stabilit de comun acord ca si elemente contractuale, durata contractului nedeterminata, cu incepere de la data de 03.08.2015, ocuparea de catre reclamant a functiei de director general (cod C.x), cu concediu anual de odihna de 26 zile lucratoare, un salariu de baza lunar brut de 52.007 lei. Conform clauzei contractuale mentionate la punctul L litera h din contractul de munca nr. 1/31.07.2015, angajatorul se obliga sa acorde 6 salarii de incadrare la incetarea a cestuia.


Acest contract de munca a fost modificat de catre partile semnatare prin patru acte aditionale succesive (filele 39- 41), salariul de baza lunar brut fiind majorat la valorile de 52.157 lei, respectiv 57.029 lei, iar functia detinuta de reclamant fiind aceea de director (cod C.x).


Raporturile de munca au incetat la data de 30.08.2017, ca urmare a demisiei reclamantului (fila 44).


Potrivit dispozitiilor art. 154 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca .


Conform disp. art. 161 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariul se plateste in bani cel putin o dat a pe luna la data stabilit a in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


In baza art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii.


Potrivit art. 145 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucrato are, iar dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatior, acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.


Conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Parata nu a probat indeplinirea obligatiei de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantului prin raportare la dispozitiile art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conditiile in care nu au fost depuse state de plata semnate de acesta sau alte documente justificative relevante, apte sa sustina in plan probator faptul platii efective si integrale a drepturilor salariale, inclusiv documente bancare care sa ateste plata prin virament, desi sarcina probei ii incumba, conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin raportare la clauza contractuala inserata la punctul L litera h din contractul de munca nr. 1/31.07.2015, angajatorul se obliga sa acorde 6 salarii de incadrare la incetarea acestuia. Cum raporturile de munca au incetat intre parti la data de 30.08.2017, reclamantul este indreptatit la acestea, sens in care parata a fost obligata la contravaloarea a 6 (sase) salarii de incadrare la incetarea contractului de munca prin raportare la salariu brut lunar de 57.029 lei stabilit potrivi actului aditional nr. 4 la contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015.


In consecinta, in baza art. 39 alin. 1 lit. a) si art. 166 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reclamantului S.D.i se cuvin drepturile salariale brute pentru luna august 2017, in cuantum de 57.029 lei, astfel cum au fost determinate in baza actului aditional nr. 4/10.02.2017, la contractul de munca nr. 1/31.07.2015 (fila 42) si la contravaloarea a 6 (sase) salarii de incadrare la incetarea contractului de munca prin raportare la salariu brut lunar de 57.029 lei stabilit potrivi t actului aditional nr. 4 la contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015.


Avand in vedere ca parata nu a depus dovezi cu privire la efectuarea in natura de catre reclamant a concediului de odihna, nici dovada compensarii in bani a concediului de odihna potrivit art. 146 alin 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar potrivit adeverintelor nr. 13/19.06.2018 si nr. 14/22.06.2018, petentul a efectu at partial acest drept, avand neefectuate patru zile de concediu de odihna aferente anului 2017 si douazeci si trei zile de concediu odihna pentru anul 2016 (fila 260- 261, vol. III), instanta a obligat parata sa plateasca reclamantului compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat in anul 2016 (respectiv 23 de zile de concediu de odihna) si in anul 2017 (respectiv 4 zile de concediu de odihna).


In baza art. 1531 Noul Cod Civil, reclamantul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit prin neexecutarea de catre parata a obligatiei legale ce ii incumba, ceea ce include si beneficiul de care a fost lipsit acesta.


Si, potrivit art. 1535 din Noul cod civil ``in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.``


Dispozitia se aplica atat celor care exploateaza o intreprindere (profesionisti), cat si celorlalte subiecte de drept civil.


In prezent, Ordonanta nr. 13 din 24 august 2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar prevede in art. 1 teza finala ca: ``Dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare.``


In art. 3 din OG nr. 13/2011 se prevede ca ``Rata dobanzii legale remuneratorii se raporteaza la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Aceasta este rata dobanzii de politica monetara stabilita prin hotarare a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (alin. 1). Cea penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4 puncte procentuale (alin. 2). In raporturile juridice ce nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, rata dobanzii legale se stabileste potrivit prevederilor alin. 1 respectiv alin. 2 diminuat cu 20% (alin. 3).``


Aceasta inseamna ca textul de lege recunoaste posibilitatea acordarii unei dobanzi penalizatoare in caz de neindeplinire a obligatiei de catre debitor, fara a face insa nici o distinctie in functie de natura obligatiei (a da, a face, a nu face), aplicandu-se deci, in temeiul principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus, inclusiv la obligatiile avand ca obiect plata unor sume de bani .


In lumina acestor considerente de drept a obligat parata la plata catre reclamant a dobanzii legale de la data inregistrarii cererii (03.11.2017- in aplicarea principiului disponibilitatii) la data platii efective a sumelor datorate, prin raportar e la capetele de cerere anterior mentionate.


Sub aspectul capatului de cerere prin care s-a solicitat obligarea paratei la plata indemnizatiei de delegare (diurna) pentru deplasarile efectuate in Romania si in strainatate, instanta l-a respins ca neintemeiat, retinand ca potrivit clauzelor contractului individual de munca nr. 1/x, astfel cum a fost modificat prin acte aditionale (filele 37- 42), reclamantului nu i s-a recunoscut un astfel de drept pecuniar.


Nu au fost avute in vedere ca si argumente in favoarea admiterii acestui capat de cer ere prevederile H.G. nr. 1860/2006, intrucat acest normativ reglementeaza relatiile sociale privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interes de serviciu .


Or, reclamantul nu avea calitatea de salariat al unei autoritati publice, actul normativ anterior mentionat nefiind incident in ceea ce il priveste, astfel cum a solicitat acesta.


Sub aspectul cererii reconventionale, instanta a retinut urmatoarele considerente in baza carora aceasta a fost respinsa ca neintemeiata:


Pentru inceput instanta a analizat exceptia lipsei de obiect invocata in considerarea pretentiilor care privesc clauzele contractuale cu prinse in contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015, la pct. J, I si L h.


Potrivit art. 268 alin. (1) pct. d din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:


d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;


Or, in prezenta cauza parata-reclamanta, prin cererea precizatoare la cererea reconventionala si prin concluziile pe fondul cauzei, prin reprezenta n t conventional, a invederat in mod expres ca nu solicita anularea clauzelor contractuale anterior mentionate, ci lipsirea de efecte a acestora, in baza Deciziei nr. 17/2016 a Inaltei Curti de C asatie si Justitie, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si a deciziei Curtii Constitutionale nr. 44/2007.


Avand in vedere aceste considerente, Tribunalul a apreciat ca exceptia lipsei de obiect este neintemeia ta.


Potrivit art. 22 alin. 4, 5 si 6 din Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), j udecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile.


Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta.


Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care partile, in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept asupra carora au inteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale altora.


Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.


In prezenta cauza, parata-reclamanta a precizat in mod expres la data de 13.04.2018 ca solic ita lipsirea de efecte juridice a acelor clauze contractuale care continua sa produca efecte dupa incetarea existentei contractului individual de munca nr. 1/31.07.2015, respectiv pct. J, I si L h.


Tribunalul a apreciat ca aceasta solicitare, astfel cum a fost formulata ca si pretentie distincta in cadrul cererii reconventionale, nu poate fi dispusa ca atare de catre instanta, ca si cauza de ineficienta a actului juridic civil, de sine statatoare, in lipsa constatarii de catre instanta a cauzei de nulitate a acestora. In opinia instantei, lipsirea de efecte juridice a unei clauze contractuale, reprezinta efectul juridic care se produce ca urmare a constatarii/dispunerii unei cauze de ineficienta a acestuia (nulitate, caducitate, etc.). Or, in lipsa constatarii de catre instanta a intervenirii cauzei de ineficienta juridica, nu se poate dispune doar lipsirea de efecte juridice a unor clauze contractuale invocate, clauze care nu au fost anulate si care au produs sau pot produce efecte juridice.


Instanta de fond nu a retinut ca si argument in favoarea paratei-reclamante, Decizia nr. 17/2016 a instantei supreme, data in vederea dezlegarii unei chestiuni de drept, intrucat ipotezele juridice pe care le dezleaga nu au legatura si aplicabilitate in prezenta cauza.


Astfel, prin aceasta decizie s-a dispus in sensul ca ``In interpretarea prevederilor art. 1, art. 21 si art. 26 lit. h) raportat la prevederile art. 64 din Legea nr. 94/1992, a prevederilor art. 132, art. 138 alin. (5) art. 142, art. 148, art. 151 si art. 152 din Legea nr. 62/2011 si a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 si art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul mun cii, republicat, o decizie a Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor sale de control, prin care s-a stabilit ca anumite drepturi prevazute in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unei institutii publice finantate integral din venituri proprii au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale privind salarizarea in institutiile publice, nu lipseste de efecte cl auzele contractului colectiv de munca prin care acele drepturi au fost stabilite, a caror nulitate nu a fost constatata de catre instantele judecatoresti, in conditiile legii.


In interpretarea prevederilor art. 138 alin. (3) a��(5) si art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munca negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1) a��(3) din Legea nr. 62/2011 poate fi ceruta de catre partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, respectiv poate fi invocata de catre instanta, din oficiu, pe durata existentei contractului colectiv de munca .


Rezulta ca sesizarea privea si a fost solutionata in considerarea unei chestiuni de drept care este straina de prezenta cauza.


In ceea ce priveste considerentele acesteia, pct. 50- 55, nu au putut fi avute in vedere ca si temei juridic in baza caruia instanta sa dispuna in sensul solicitat de parata-reclamanta, si anume lipsirea de efecte a clauzelor contractuale cu prinse in contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015, la pct. J, I si L h.


Astfel, in primul rand, in aceste considerente, instanta suprema recunoaste posibilitatea instantei de judecata ca, pe cale incidentala, sa nu recunoasca efectele juridice produse de o clauza nelegala inserata intr-un contract colectiv de munca, dar nu prin intermediul unei exceptii de drept procedural, ci ca mijloc de aparare a intereselor generale care permit analiza conformitatii cu legea a clauzei respective. In lumina acestor considerente a fost stabilita semnificatia juridica a expresiei ``a constata nulitatea pe cale de exceptie ``.


In continuarea acestui rationament juridic, s-a apreciat ca nu sunt nesocotite prevederile art. 268 alin. 1 lit. d din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in ceea ce priveste contractele colective de munca, c e au expirat, prin recunoasterea in favoarea instantei de judecata a posibilitatii de a lipsi de clauza de efecte juridice, in cazul in care se considera ca aceasta incalca dispozitiile imperative ale legilor de salarizare in vigoare la incheierea contractelor colective de munca si care ocrotesc un interes general.


Mai mult de atat, aceste considerente, in esenta lor, recunosc posibilitatea instantei de a lipsi anumite clauze ale contractului colectiv de efecte juridice, pe cale incidentala, din oficiu, realizand o transpunere procedurala aparte a expresiei juridice ``a constata nulitate a pe cale de exceptie ``. In prezenta cauza, parata-reclamanta nu a formulat o pretentie juridica distincta in acest sens prin cererea reconventionala formulata.


Se impun a fi avute in vedere si prevederile art. 521 alin. 3 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora ``Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.``


Or, in prezenta cauza chestiunea de drept care a determinat pronuntarea Deciziei nr. 17/2016, nu are din punct de vedere juridic nici o legatura cu problemele de drept supuse judecatii in acest dosar.


In ceea ce priveste Decizia nr. 44/2007 a Curtii Constitutionale invocata de parata-reclamanta in sustinerea cererii reconventionale formulate s-a avut in vedere de catre instanta de judecata ca acestea nu a invocat ca si temei de drept in sustinere prevederile art. 268 alin. 1 lit. d Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (fost 283 alin. 1 lit. d din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Mai mult de atat, aceasta decizie face vorbire despre constatarea nulitatii unor clauze nelegale ale contractelor de munca dupa acestea si-au incetat existenta, dar continua sa produca efecte juridice.


Or, in prezenta cauza parata-reclamanta nu a solicitat constatarea nulitatii clauzelor contractuale fata de care solicita lipsirea de efecte juridice, ci doar aceasta din urma sanctiune ju ridica, ce nu poate opera de sine statator si in mod individual .


Retinand considerentele anterioare, instanta a apreciat ca se impun a fi avute in vedere si prevederile art. 57 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora ``Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.


(2) Constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor.


(3) Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege.


(4) In situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucat stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri .


(5) P ersoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu .


(6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.


(7) Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.``


Potrivit acestor dispozitii legale nerespectarea conditiilor legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia, context in care efectul juridic determinat de intervenirea sanctiunii juridice anterior mentionate este acela al inlaturarii efectelor juridice, insa numai pentru viitor.


Invocarea prevederilor art. 1304 din Codul Civ il de catre parata-reclamanta potrivit carora: ``Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese. Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul dublei reprezentari.`` nu face dovada temeiniciei pretentiilor acesteia, in conditiile in care si acest text de lege dispune in sensul ca sanctiunea care intervine in cazul nesocotirii acestora este nulitatea relativa, cu efectele sale juridice specifice, care sunt in materia dreptului muncii stabilite de art. 57 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Fata de aceste considerente de drept, instanta a respins pretentiile astfel cum au fost formulate in raport de aceste capete de cerere, ca neintemeiate.


De asemenea, avand in vedere caracterul subsidiar al pretentiilor prin care s-a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 168.000 lei reprezentand diferente intre drepturile salariale incasate si acelea care s-ar fi cuvenit, Tribunalul a respins solicitarea formulata ca neintemeiata, intrucat dispozitiile contractuale prin care s-a stabilit valoarea drepturilor salariale lunare si-au produse efecte juridice in relatiile de munca dintre parti si nu s-a dispus anularea lor potrivit art. 57 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste capatul de cerere reconventionala prin care s-a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 150.125, 63 lei, compusa din 46. 381, 32 lei si 103. 744, 31 lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor efectuate cu locuinta de catre acesta, instanta l-a respins ca neintemeiat, avand in vedere urmatoarele considerente:


In sustinere a acestui capat de cerere, parata-reclamanta a invocat ca si temei juridic de fapt, doua contract de inchiriere incheiate la datele de 01.10.2015 (nr. x, fila 191 si urm. vol.1), respectiv 01.03.2017 (nr. x, fila 199 si urm. vol.1).


Din analiza contractului de inchiriere din data de 10.10.2015, reiese ca partile acelui contract au fost numitul S.T., in calitate de proprietar si Impresa Construzioni Maltauro S.V_- S. bucuresti, in calitate de chirias. Este vorba asadar de un raport juridic civil distinct de contractul de munca incheiat de partile din prezenta cauza si care nu interfereaza cu drepturile si obligatiile asumate de acestea, in conditiile in care acesta nu a fost anulat, a produs efecte juridice intre parti, iar concretizarea acestora a reprezentat-o plata chiriei convenite. Din analiza ordinelor de plata aferente acestui contract de inchiriere reiese ca beneficiarul sumelor platite a fost proprietarul imobilului inchiriat, si nu reclamantul din prezenta cauza (filele 94- 112, vol.2).


Referitor la contractul de inchiriere din data de 01.03.2017, instanta a apreciat ca aspectele retinute in considerentele anterio a re isi gasesc, de asemenea, aplicabilitatea, situatia particulara fiind aceea ca respectiva conventie a fost semnata in calitate de proprietar la imobilul aflat in locatiune de catre reclamantul din prezenta cauza, S.D. Or, platile efectuate in considerarea acestuia catre reclamant au reprezentat plata chiriei si a utilitatilor aferente imobilul inchiriat, obligatii care ii incumbau paratei-reclamante potrivit prevederilor art. 5.1 si 61./6.2 (filele 29- 30 si 38- 77, vol. II).


Prin cererea reconventionala astfel cum a fost precizata, parata-reclamanta a solicita t obligare a reclamantului-parat la plata sumelor aferente deplasarilor in interes personal si indicate de acesta ca fiin d efectuate in interes serviciu, efectuate in perioada 17.08. x17, in valoare de 139. 986, 38 lei (filele113- 114, vol. II) si a deconturilor platite acestuia in perioada 31.08. x.07.2017, in valoare de 64.230, 68 lei (filele 1- 2, vol. III).


Potrivit art. 256 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.``


In ceea ce priveste facturile emise de operatorul economic Happy Tour (filele 115- 206, vol. II), Tribunalul a retinut ca acestea au fost emise in calitate de beneficiar al produselor achizitionate pentru parata-reclamanta si nu a fost administrata nici o dovada care sa dovedeasca ca reclamantul din prezenta cauza a incasat sumele de bani mentionate in continutul acestora, ca si contravaloare a prestatiilor realizate. Imprejurarea ca in continutul acestora s-a indicat numele reclamantului nu face dovada ca acesta a incasat suma respectiva.


Referitor la pretentiile aferente deconturilor pretins a fi realizate in favoarea reclamantului-parat de catre parata-reclamanta se retine de catre instanta de judecata faptul ca nu s-a facut dovada ca sumele indicate au fost platite efectiv acestuia, intrucat nu s-a anexat dovada sumelor astfel achitate cu acest titlu . De asemenea, nu s-a facut dovada unor sume avansate pentru cheltuieli in acest scop si care sa nu fi fost respectata sau justificata de reclamantul-parat.


A retinut instanta ca in prezenta cauza nu sunt intrunite conditiile impuse de dispozitiile art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat astfel cum rezulta din intregul material probator administrat in cauza, sumele pretinse, indicate anterior, in considerarea carora a fost formulata cererea reconventionala, au fost acordate cu titlu de despagubiri materiale potrivit art. 253 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), recunoscand munca astfel prestata de reclamantul -parata si efectuarea cheltuielilor in interesul angajatorului.


Pentru aceste considerente a respins in integralitate cererea reconventionala ca neintemeiata.


In temeiul dispozitiilor art. 451 alin. 2 si 453 alin. 2. C. Pr. Civila, fa ta de admiterea in parte a cererii de chemare in judecata, instanta a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlul de c heltuieli de judecata reprezenta nd onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) partial si redus.


Instanta a apreciat ca se impune a fi aplicate prevederile art. 451 alin. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), in sensul reducerii cunatumului cheltuielilor de judecata acordate cu titlu de onorariu avocat, de la valoarea de 22.000 lei la valoarea finala partiala si redusa de 10.000 lei (filele 254- 259, vol. III), pe care a apreciat-o proportionala cu elementele referitoare la complexitatea cauzei, activitatea desfasurata de avocat, privite in raport de circumstantele actiunii deduse judecatii.


Impotriva acestei sentinte si impotriva incheierii de sedinta din 22 iunie 2018 pronuntate in acelasi dosar, nr. x, a declarat apel parata I.S.V.- S. Bucuresti.


In motivarea apelului, intemeiat in drept pe dispozitiile art. 466 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), apelanta parata a solicitat admiterea apelului si, pe fond, respingerea actiunii formulate de intimatul S.D.ca ne intemeiata, admiterea cererii reconventionale asa cum a fost formulata, iar in temeiul art. 450Cod Procedura civila a solicitat suspendarea executarii provizorii a sentintei.


Apelanta sustine ca instanta trebuie sa dea efecte contractului individual de munca nr. 1/31.07.2015, in executarea caruia si-a formulat pretentiile intimatul.


Prin cererea reconventionala, apelanta a solicitat lipsirea de efecte a clauzelor cuprinse la pct. J, I si L h) din contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015.


In ceea ce priveste cererea de obligare a intimatului la plata sumei de 150.125, 63.


Suma respectiva a fost insusita de reclamant in vederea acoperirii cheltui el il or acestuia cu locuinta, a spect ce reiese din raspunsul sa u la cererea reconventionala a apelantei.


Aceste sume au fost achitate in temeiul unui ``Contract de inchiriere`` incheiat la data de 01.10.2015 si unui ``Contract de inchiriere`` incheiat la data de 01.03.2017.


Intimatul, beneficiind de pozitia dobandita in societate, in mod abuziv a procedat la decontarea chiriei si a utilitatilor, aflandu-se in evident conflict de interese.


In ceea ce priveste cererea de obligare a intimatului la restituirea sumelor mentionate in Anexa 1, depus a de intimat pentru termenul de judecata din data de 18.04.2017, apelanta sustine ca intimatul nu avea dreptul la indemnizatia de delegare, respectiv la decontarea sumelor achitate cu acest titlu, in conditiile in care acesta nu a efectuat deplasari din dispozitia angajatorului.


Asa cum a reiesit din chiar inscrisurile depuse de intimat, acesta si-a decontat deplasari in zone ce nu aveau legaturi cu activitatea economica din Romania, spre exemplu in Paris (2 zile), in Turcia (5 zile), Polonia (cea 18 zile), etc.


Intimatul si-a acoperit deplasarile realizate in scop personal, cu sume din societate .


In acest scop intimatul nu a inteles sa beneficieze de concediu de odihna, pe perioadele de concediu efectiv acoperindu-si de la s. atat deplasarile cu avionul, cat si cazarile exclusiv la hoteluri de 5 stele si mesele luate.


In ceea ce prive s te cererea de obligare a intimatului la restituirea sumei de 168.000 lei, reprezent a nd diferen t a dintre suma incasat a de Serafi ni cu titlu de drepturi salarial e, (40.000 net - respectiv: 52.007 brut lei/luna de la semnarea contractului pana la data de 1.02.2016, 52.157 lei brut/luna pana la data de 10.02.2918 si 57.029 lei brut/luna pana la data demisiei) si suma de 7500 euro/lun a ce ar fi trebuit s a i se acorde, potrivit inform a rii primite de la angajator (33.000 lei).


Apelanta a aratat instantei ca, in urma semnarii cu sine insusi a contractului individual de munca, intimatul si-a acordat drepturi superioare celor oferite de angajator .


Pentru perioada in care le-a incasat in mod fraudulos, a pelanta a solicitat restituirea.


Diferenta incasata lunar suplimentar fiind de 7000 lei lunar, pentru cele 24 de luni salariatul trebuie sa restituie suma incasata necuvenit in cuantum de 168.000 lei.


Pretentiile formulate in cadrul cererii reconventionale au fost intemeiate pe dispozitiile art. 272 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora salariatul care a incasat de la angajator o suma indatorata este obligat sa o restituie.


Instanta, prin hotararea apelata, a admis actiunea formulata de intimat si a obligat apelanta la plata sumei solicitate de intimat, mai putin a celei reprezentand diurna, si a respins cererea reconventionala.


Prin incheiere, instanta a respins exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a sucursalei fara personalitate pasiva si fara patrimoniu distinct de cel al societatii mama, pronuntand o hotarare netemeinica sub acest aspect.


Apelanta a aratat ca, ulterior infiintarii, firma primara nu a stabilit organe de conducere la nivelul sucursalei, ci a acordat doar mandate speciale, atunci cand a decis acest lucru. Prin urmare, aceasta nu poate sta in justitie in nume propriu. S.nu are aptitudinea de a avea drepturi si obligatii proprii, fiindca nu detine capacitate civ ila de folosinta si nici patrimoniu propriu.


Astfel, drepturile si obligatiile atribuite sucursalei sunt de fapt ale societatii-mama, orice drept si orice obligatie se poate naste doar in patrimoniul societatii mama si doar in cazul existentei unui mandat acordat de societatea-mama pentru incheierea actului.


S.poate incheia acte juridice in limitele mandatului primit, fie in numele societ at ii - mame, fi e in nume propriu, dar pe socoteala firmei primare.


Prin urmare, s.nu are capacitate de folosinta in raport de drepturi si obligatii ce nu puteau fi asumate in lipsa mandatului societatii mama.


Pentru a putea fi titularul unor obligatii sau a unor drepturi proprii o entitate trebuie sa detina capacitate civila de folosinta si un patrimoniu propriu, or aceste atribute pot fi detinute doar de catre o persoana fizica sau o persoana juridica.


Doctrina juridica arata ca ``s.nu poale avea nici creditori, nici debitori proprii``.


In acelasi sens a statuat si practica judiciara ``S.poate incheia acte juridice in limitele mandatului primit, fie in numele societ at ii mame, fie in nume propriu, dar pe socoteala firmei primare.``


Prin urmare, instanta, admitand pretentiile intimatului referitoare la actiune in constatare a pronuntat o hotarare nelegala, fiind pronuntata impotriva unei persoane fara capacitate de folosint a.


I n ceea ce prive s te cererea de obligare a intimatului la plata sumei de 150.125, 63, aferente cheltuielilor efectuate cu locuinta intimatului, instanta, in ciuda probelor administrate in cauza, a retinut ca ``beneficiarul sumelor primite a fost proprietarul imobilului inchiriat, si nu reclamantul ``.


Or, judecand in acest mod superficial, instanta a omis de la analiza imprejurarea ca beneficiarul sumelor primite a fost intimatul, in persoana acestuia stand calitatea de chirias, anume de persoana obligata sa achite proprietarului imobilului lipsa folosintei cedate.


Prin urmare, beneficiarul sumelor a fost intimatul chirias, pentru ca ulterior acesta sa il poate face beneficiar pe proprietar.


Dovada incasarii de catre intimat a sumelor insusite cu ocazia deplasarilor a fost depusa de chiar acesta, acesta fiind cel care a sustinut ca a beneficiat de respectivele sume.


Disputa dintre parti nu a reprezentat-o beneficiarul sumelor, ci titlu l cu care intimatul a beneficiat de respectivele sume (deplasare in interes de serviciu, dupa cum pretinde intimatul, respectiv in interes personal, cum sustine apelanta).


Cu inscrisuri s-a facut dovada intinderii mandatului intimatului, iar deplasarile acestuia nu justificau sub nicio forma sustinerea efectuarii acestora in interes de serviciu .


Prin urmare, apelanta apreciaza ca prima instanta a refuzat sa realizeze o cercetare judecatoreasc a efectiva, analizand in mod lipsit de temeinicie si in afara legii cauza dedus a judecatii, motiv pentru care solicita admiterea apelului.


Prin intampinarea formulata intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele Cod procedura civila, se retin urmatoarele:


Prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in speta si o justa apreciere a probelor administrate, iar Curtea isi insuseste argumentele ample si explicite ale Tribunalului.


Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei I.S.V.- S. bucuresti a fost in mod corect respinsa prin incheierea de sedinta din 22 iunie 2018 (dosar fond, vol. III, fila 231), retinandu-se ca din certificatul eliberat de Oficiul Registrului Comertului sub nr. x/02.10.2017 rezulta ca incepand cu data de 16.07.2015 s. a fost inmatriculata in Registrul Comertului.


In ipoteza persoanelor juridice, in masura in care acestea sunt supuse inregistrarii, capacitatea procesuala de folosinta se dobandeste de la data inregistrarii, similar capacitatii civile de folosinta, aspect prevazut in dispozitiile art. 205 alin. (1) NCC. In conformitate cu art. 200 alin. (1) NCC, persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca legile care le sunt aplicabile prevad aceasta inregistrare . Prin inregistrare, in acceptiunea art. 200 alin. (2) NCC, se intelege inscrierea, inmatricularea sau, dupa caz, orice alta formalitate de publicitate prevazuta de lege, facuta in scopul dobandirii personalitatii juridice sau al luarii in evidenta a persoanelor juridice legal infiintate sau a sucursalelor acestora.


Potrivit art. 56 alin. 1- 2 C. proCod civ., ``Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile. Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii``. Sucursalelor le este conferita de legea de procedura civila legitimare procesuala pasiva, chiar neavand personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii, ratiunea legiuitorului fiind legata de drepturile si obligatiile persoanei juridice care se exercita prin intermediul sucursalei.


Cum S. bucuresti a I.V.este constituita potrivit legii, este inscrisa in Registrul Comertului si este in functiune, sunt intrunite toate conditiile prevazute de lege pentru dobandirea de drepturi si asumarea de obligatii, pe plan proce sual.


Pe fondul cauzei, Curtea retine ca pretentiile reclamantului privind drepturile salariale restante aferente lunii august 2017, contravaloarea a 6 (sase) salarii de incadrare la incetarea contractului de munca si compensarea in bani a 23 de zile de concediu de odihna neefectuat in anu l 2016 si a 4 zile de concediu de odihna neefectuat in anul 2017, au fost in mod corect admise de prima instanta.


Raporturile de munca dintre parti au incetat incepand cu data de 01.09.2017, prin Decizia nr. 45 din 01.09.2017 (fila 53, vol. I, dosar fond), astfel ca pentru luna august 2017 salariatului i se cuvin drepturile salariale pentru munca prestata, in cuantumul convenit de parti prin actul aditional nr. 4/10.02.2017 la contractul individual de munca inregistrat sub nr. ICG01/31.07.2015 - fila 41, vol. I, dosar fond .


Potrivit disp. art. 159, alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca .


Potrivit disp. art. 166, alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


Potrivit art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii.


Prin cererea de apel parata recunoaste ca nu a efectuat plata drepturilor salariale cuvenite reclamant ulu i pentru luna august 2017 si nu neaga prestare a activitatii, ci arata ca ne plata acestora este justificata de imprejurarea ca actul aditional la contractul individual de munca ar fi nelegal, ca urmare a semnarii acestuia de catre reclamant cu sine insusi.


Sustinerile apelantei reclamante sunt neintemeiate, intrucat contractul individual de munca isi produce toate efectele intre parti, nefiind afectat de nicio cauza de nulitate sau ineficacitate .


In acest context, Curtea retine ca solutia primei instante de respingere a cererii reconventionale este corect argumentata. Prin cererea mentionata, s-a solicitat lipsirea de efecte a contractului individual de munca incheiat intre parti, fara sa se solicite anularea/constatarea nulitatii acestuia (nemaifiind in termenul de prescriptie pentru o astfel de cerere fata de dispozitiile art. 268 alin. 1 lit. d) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora ``Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate [.. ] pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia. ``)


Or, lipsirea unui contract de efecte nu poate fi decat subsecventa constatarii nulitatii acestuia, fiind insasi consecinta acesteia. Prin urmare, toate criticile apelantei fondate pe pretinsa nelegalitate a contractului de munca vor fi inlaturate, drepturile cuvenite reclamantului in temeiul acestuia fiind corect analizate si acordate.


Decizia Curtii Constitutionale nr. 44 din 11 ianuarie 2007, invocata de apelanta in sustinerea cererii de lipsire de efecte juridice a contractului de munca, este inaplicabila spetei. In considerentele deciziei mentionate, se arata urmatoarele: ``Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, in opinia autorilor exceptiei, art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999 sunt neconstitutionale, intrucat fac imposibila constatarea nulitatii unor clauze nelegale ale contractelor de munca dupa ce aceste contracte si-au incetat existenta, dar mai produc efecte juridice.


Fata de aceste sustineri, Curtea constata ca reglementarile legale criticate se intemeiaza pe principiul potrivit caruia se poate cere constatarea nulitatii ori anularea unor acte care exista. In situatia in care un contract individual sau colectiv de munca nu mai este in fiinta, nu exista nici clauzele acestuia, iar cererea pentru constatarea nulitatii lor nu mai are obiect . Este posibil, insa, ca efectele juridice ale unor clauze contractuale sa continue ori sa se produca dupa incetarea existentei contractelor. In asemenea situatii pot fi contestate in justitie efectele juridice respective, daca acestea sunt contrare drepturilor, libertatilor sau intereselor legitime ale persoanei.


In litigiile in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate se contesta incetarea raporturilor de munca prin expirarea perioadei determinate pentru care a fost incheiat contractul individual de munca, sustinandu-se ca angajarea pe durata determinata s-a facut cu incalcarea legii, iar efectul acestei clauze s-a produs de la data incetarii raporturilor juridice de munca . Este de retinut ca aceasta clauza privind durata contractului individual de munca putea face obiectul cererii de constatare a nulitatii tot timpul cat contractul a existat. Efectul acestei clauze s-a produs la data la care angajatorul a dispus ori a constatat incetarea raporturilor de munca, chiar si numai prin consemnarea acestui fapt in cartea de munca, masura ce poate fi contestata in termenul prevazut de art. 283 alin. (1) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Astfel, dreptul de acces liber la justitie si dreptul la un proces echitabil nu sunt ingradite.``


Si in speta de fata, efectele invocate ale contractului de munca s-au produs cel mai tarziu la data incetarii acestuia, nu ulterior, astfel cum sustine apelanta. Imprejurarea ca drepturile cuvenite salariatulu i nu au fost platite la data exigibilitatii lor nu se suprapune peste ipoteza avuta in vedere in Decizia Curtii Constitutionale, aceea a unor efecte juridice ale unor clauze contractuale care continua ori se produc dupa incetarea existentei contractului.


Astfel, prin clauza inserata la pct. L, lit. H din contractul individual de munca nr. 1/31.07.2015 partile au convenit ca reclamantul are dreptul la sase salarii de incadrare la incetarea contractului de munca, indiferent de cauza de incetare (fila 37 verso, vol. I, dosar fond). Cum aceste drepturi nu au fost acordate la incetarea contractului, Tribunalul a dispus in mod corect obligarea angajatorului la plata, retinand incidenta dispozitiilor at. 40 lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora angajatorului ii revine obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .


In ceea ce priveste compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat, Curtea retine ca, potrivit principiului instituit de art. 144 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), toti salariatii beneficiaza de un drept fundamental, anume dreptul la odihna, drept care nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari ori limitari.


Potrivit dispozitiilor art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Din analiza textului enuntat al art. 146 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reiese faptul ca efectuarea concediului de odihna este un drept al angajatului, ce nu poate fi retras si nici nu poate constitui obiect de tranzactie. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an si numai in cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.


In situatia in care acest drept nu mai poate fi realizat ca urmare a incetarii calitatii de salariat, concediul de odihna legal neefectuat se compenseaza cu acordarea unei sume de bani, potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ratiunea acestei prevederi constand in compensarea efortului deosebit suportat de salariatul care a lucrat, fara odihna, un an intreg calendaristic.


Aceasta dispozitie se regaseste in prevederile art. 7 din Directiva nr. 2003/88/CE, care impune statelor comunitatii europene prescriptii minimale de securitate si sanatate in domeniul organizarii timpului de munca, statuandu-se ca, in situatia incetarii relatiei de munca, de serviciu, concediul de odihna anual neefectuat poate fi inlocuit printr-o indemnizatie financiara.


Din materialul probator administrat in cauza reiese faptul ca reclamantul nu a efectuat integral concediul de odihna la care era indreptatit. In cuprinsul adeverintei nr. 14/22.06.2018 eliberata de I.S. P. a. V.S. bucuresti se atesta ca in anul 2016 domnul S.D. avea dreptul la 26 zile concediu de odihna si a efectuat 3 zile concediu de odihna, au ramas de efectuat 23 de zile (fila 260, vol. III, fond). In cuprinsul adeverintei nr. 13/19.06.2018 eliberata de I.S. P. a. V.S. bucuresti se atesta ca in anul 2017 domnul S.D. avea dreptul la 17 zile concediu de odihna si a efectuat 13 zile concediu de odihna (fila 261, vol. III, fond). In raport de aceste atestari ale angajatorului, in mod corect prima instanta a dat eficienta prevederilor art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la compensarea in bani a concediului de odihna.


Cererea paratei reclamante de obligare a reclamantului la plata sumei de 150.125, 63 lei, reprezentand sumele achitate in temeiul contractului de inchiriere pentru acoperirea cheltuielilor cu locuinta, este neintemeiata. Sumele au fost achitate in temeiul contractelor de inchiriere din 01.10.2015 si 01.03.2017 (filele 191- 197 si 140- 150 vol. I, dosar fond), din cuprinsul carora rezulta ca societatea si-a asumat obligatia de efectua plata chiriei pentru imobilul folosit de reclamant. In plus, obligatia societatii de a acoperi cheltuielile acestuia privind cazarea reclamantului in Romania rezulta explicit si din inscrisul de la fila 91, vol. I, dosar fond, reprezentand raspunsul reprezentantului societatii, care cuprinde oferta de angajare .


Nefondata este si cererea de obligare a reclamantului la plata sumelor aferente deplasarilor in interes personal, in privinta carora nu s-a dovedit caracterul necuvenit. Parata reclamanta nici nu a precizat cu exactitate care anume deplasari sunt cele efectuate in interes personal, cand anume ar fi fost efectuate, care este cuantumul sumelor cheltuite cu aceste ocazii si in plus, nu a dovedit in ce constau aceste cheltuieli, pentru a se putea aprecia asupra naturii lor. In cererea reconventionala, angajatorul se rezuma la a solicita ``restituirea tuturor sumelor cheltuite in cadrul deplasarilor in strainatate, ori cu diverse ocazii, din conturile societatii, in perioada in care a fost responsabil pentru zona din Romania. `` - fila 80, vol. I, dosar fond . Inscrisurile reprezentand facturi emise de Happy Tour, opisul intitulat ``lista deconturi D.S_`` si celelalte inscrisuri depuse la dosarul de fond in volumul III, la filele 1- 209, nu prezinta relevanta sub aspect probatoriu, intrucat obiectul cererii de restituire este vag formulat si insuficient precizat, pentru a fi analizat. Prin urmare, nu se poate aprecia asupra caracterului nedatorat al sumelor a caror restituire se solicita, cererea angajatorului intemeiata pe dispozitiile art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) fiind in mod corect respinsa de prima instanta.


Fata de aceste considerente, constatand ca toate criticile formulate de apelanta sunt neintemeiate, Curtea, in baza art. 480 (1) Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), va respinge apelul, ca nefondat si va mentine sentinta primei instante.


Vor fi incidente prevederile art. 453 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), apelanta, in calitate de parte cazuta in pretentii, urmand a fi obligata la plata sumei de 2350 lei catre intimat, cu titlu de cheltuieli de judecata, dovedite cu factura fiscala nr. 1155/12.03.2019 si cu extrasul de cont emis de ING Bank, de la filele 253- 254, vol. I, dosar apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta-parata I.S.V.- S. bucuresti, S. bucuresti, cu sediul social in Bucuresti, 8A, Jx, CUI x, impotriva Sentintei civile nr. 6933/28.09.2018, pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x si impotriva incheierii de sedinta din 22 iunie 2018 pronuntate in acelasi dosar, in contradictoriu cu intimatul-reclamant S.D., identificat cu carte de identitate nr. AV7298876, cu resedinta in Bucuresti, cu resedinta in Bucuresti, nr. 17- 19, reprezentat conventional de cab. av. Lenz T. a. , cu sediul in Bucuresti, ca nefondat.


Obliga apelanta la plata sumei de 2350 lei catre intimat, cu titlu de cheltuieli de judecata .


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale    salarii compensatorii    contravaloarea concediului de odihna    sarcina probei    litigiu de munca    Codul muncii    Legea 53/2003
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Inlocuirea zilelor de concediu de odihna neefectuate cu o indemnizare financiara
Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II � pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964