Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comunitar » Cerere de sesizare a CJUE referitoare la netemeinicie, din perspectiva art. 267 paragraful 1 din TFUE

Cerere de sesizare a CJUE referitoare la netemeinicie, din perspectiva art. 267 paragraful 1 din TFUE

  Publicat: 28 Dec 2016       573 citiri        Secţiunea: Drept Comunitar  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1.Daca prin cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene se urmareste ca aceasta instanta, pe cale de interpretare, sa emita o hotarare privitoare la un aspect nereglementat, substituindu-se legislativului, nu este indeplinita cerinta - premisa instituita de art. 267 paragraful 1 din T.F.U.E. pentru a fi admisa o astfel de cerere, in aceasta situatie nefiind vorba despre interpretarea unui act de drept european.

Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sarcina probei revine autorului unei reclamatii, afirmatii sau sustineri,expresie latina care consacra un principiu valabil in procesele penale, in cele civile si in orice alte litigii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.

2.Este neintemeiata cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene prin care nu se solicita interpretarea unei prevederi dintr-o Directiva europeana, ci se solicita aplicarea acestei norme la o situatie de fapt generic descrisa, intrucat functia incredintata Curtii este aceea de a contribui la administrarea justitiei in statele membre, iar nu de a formula opinii consultative asupra unor chestiuni generale sau ipotetice.


In acest context, a admite in sensul dorit de autorul cererii de sesizare echivaleaza cu a accepta in mod nepermis ca aceasta instanta a Uniunii Europene poate transgresa din pozitia de interpret al dreptului european in pozitia unei instante nationale, chemata sa aplice legea la o situatie de fapt data


Prin sentinta civila nr. 7097 din 10 decembrie 2013, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a civila a respins ca neintemeiata actiunea precizata formulata de reclamanta SC A. SA impotriva paratei SC B. SA.


Pentru a hotari astfel, tribunalul a procedat la determinarea obiectului litigiului, retinand ca reclamanta solicita angajarea angajarea raspunderii civile delictuale a paratei, in temeiul art. 998 - 999 C. civ., fapta ilicita constand in campania publicitara de promovare a produsului - apa minerala X, derulata anterior introducerii cererii de chemare in judecata (28 februarie 2011), in cuprinsul careia se sustine ca apa minerala comercializata de parata este singura care are in compozitie 0,0% azotati/nitrati, spre deosebire de celelalte produse similare existente pe piata din Romania, cu privire la care se mentioneaza ca ``cele mai vandute ape minerale naturale din Romania au un continut de nitrati intre 1,21 si 4,42 mg/l``.


A retinut prima instanta ca spotul publicitar contestat a vizat apa minerala carbogazoasa X, nu si pe cea plata si, in acord cu prevederile art. 998 -999 C. civ., a analizat in ce masura campania de promovare a produsului apa carbogazoasa X, in cuprinsul careia se sustine ca aceasta apa minerala este singura care are in compozitie 0,0% azotati/nitrati, spre deosebire de celelalte produse similare existente pe piata din Romania, are caracter ilicit, a fost savarsita cu vinovatie de catre parata si a produs reclamantei un prejudiciu moral, constand in atingerea adusa imaginii/reputatiei, si unul material, constand in cheltuieli suplimentare efectuate pentru promovarea produselor reclamantei si pierderi suferite de aceasta ca urmare a scaderii vanzarilor.


Fata de continutul dispozitiilor art. 3 lit. b) si c) si al art. 4 din Legea nr. 158/2008, tribunalul a definit publicitatea inselatoare si, in raport cu probatoriul administrat, a conchis ca parata nu s-a limitat la a prezenta ``o realitate demonstrata stiintific``, ci, dimpotriva, a prezentat o valoare care nu corespunde adevarului si ca legatura care se face in reclama intre continutul de nitrati al unei ape minerale naturale si puritatea acesteia este nejustificata si induce ideea ca apa minerala naturala comercializata de parata este mai pura decat celelalte ape prezentate, datorita continutului de nitrati, toate argumentele expuse in aparare de catre parata sub acest aspect neavand suport legal.(aaaaaa‚¬A¡AA¬AAA¡AAAA¬AAAAA¦)


Cu referire la celelalte elemente ale raspunderii civile delictuale, instanta a constatat ca in cauza nu a fost administrata nicio proba cu privire la pretinsele cheltuieli suplimentare efectuate de reclamanta pentru promovarea produselor si pierderile pretins suferite ca urmare a scaderii vanzarilor si a apreciat ca imprejurarea ca la ultimul termen de judecata partea a redus catimea obiectului cererii privind daunele materiale la valoarea simbolica de 1 leu nu o exonereaza pe aceasta de obligatia de a dovedi prejudiciul suferit, ca element al raspunderii civile delictuale, ci priveste exclusiv valoarea despagubirilor pe care partea, in temeiul principiului disponibilitatii, intelege sa le solicite pentru acoperirea prejudiciului respectiv


In ce priveste prejudiciul moral ce se solicita a fi reparat, constand in atingerea adusa imaginii/reputatiei pe piata a reclamantei, instanta a apreciat ca, intr-adevar, pentru stabilirea valorii daunelor morale, in cazul in care prejudiciul consta in suferinte fizice sau psihice, nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul in masura, in raport cu consecintele suferite de victima, sa estimeze o suma globala care sa compenseze pierderea suferita de victima.


Aplicand aceste considerente la speta, instanta de fond a constatat ca reclamanta a solicitat repararea in natura a prejudiciului de imagine pretins suferit ca urmare a campaniei publicitare desfasurate de parata, insa nu a facut nicio dovada cu privire la acest prejudiciu.


S-a avut in vedere faptul ca, asa cum buna reputatie pe piata a unei societati se reflecta in vanzarile realizate de aceasta, respectiv in profitul obtinut, tot astfel afectarea reputatiei se reflecta in contabilitate, prin scaderea cifrei de afaceri, aceasta neputand fi presupusa; in speta, insa, a retinut tribunalul, nu a fost administrata nicio proba care sa ateste afectarea imaginii societatii reclamante in urma faptelor paratei.


In ce priveste cerinta existentei unei legaturi de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, instanta a apreciat ca aceasta nu poate fi verificata, in conditiile in care nu s-a facut dovada prejudiciului insusi si, fata de situatia de fapt expusa, constatand ca nu s-a probat intrunirea cumulativa a cerintelor raspunderii civile delictuale, vazand si dispozitiile art. 998-999, raportat la art. 1169 C. civ., instanta a respins actiunea ca nefondata.


Prin decizia civila nr. 659 din 23 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a civila a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanta si de parata impotriva hotararii de prima instanta.


In ceea ce priveste apelul declarat de parata, care a fost analizat cu precadere intrucat se invoca inexistenta unei fapte ilicite, in timp ce prin apelul partii adverse se pleaca de la sustinerea contrara, instanta de apel a retinut, in esenta, ca instanta de fond s-a intemeiat in mod judicios pe raportul de expertiza efectuat de laboratorul C., intrucat faptul ca nu s-a putut, din punct de vedere tehnic, stabili cu certitudine ca nivelul nitratilor este 0, ci doar ca este sub limita de detectie, nu echivaleaza cu faptul ca apa X este lipsita cu desavarsire de acest constituent, astfel cum se afirma in campania publicitara .


Instanta de apel a inlaturat critica legata de aprecierea gresita a probatoriului, retinand ca raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza are caracter judiciar, ca aceasta proba a fost administrata in conditii de contradictorialitate si ca apelanta insasi recunoaste ca rezultatele testarilor efectuate la cererea sa de catre alte laboratoare (C. Romania, D., SC E. SA, F. SRL) au fost in acelasi sens, respectiv ca produsul X are un continut de nitrati sub limita de detectie a fiecaruia dintre aceste laboratoare, ceea ce nu poate fi echivalat cu faptul ca aceasta concentratie este 0.


Curtea de apel a apreciat ca in mod vadit netemeinic se sustine de catre B. SA ca prin rationamentul sau prima instanta ii cere sa faca o veritabila probatio diabolica, si anume sa dovedeasca faptul ca nivelul de nitrati din apa minerala carbogazoasa X este de 0 mg/l si ca nu exista vreo apa minerala mai pura decat aceasta, intrucat din vizionarea spoturilor publicitare depuse la dosar pe CD de catre parata si al caror continut este cel redat in apelul reclamantei se constata ca in toate acestea se afirma ca X este singura din lume fara nitrati


Instanta de prim control judiciar a apreciat ca, in acest context, revenea astfel B. SA, initiatoarea acestei campanii publicitare, obligatia de a insera in spoturile publicitare doar afirmatii adevarate si a caror veridicitate sa o poata dovedi, potrivit principiului de drept onus probandi incumbit actori . Cu alte cuvinte, din moment ce parata a sustinut ca apa sa minerala este fara nitrati si ca este singura din lume care are aceasta insusire, trebuia sa fie in masura sa si probeze cele afirmate, iar aceasta nu reprezinta o probatio diabolica, astfel cum se afirma, ci doar o punere in practica a principiului enuntat.


Nu s-a retinut sustinerea paratei referitoare la faptul ca in acest mod i s-ar ingradi libertatea de exprimare in materie comerciala, aducandu-se atingere drepturilor recunoscute de art. 10 din CEDO. In acest sens, s-au reiterat considerentele referitoare la obligatia de proba a unor afirmatii cat se poate de concrete (ca X este singura din lume fara nitrati) si la neindeplinirea acestei obligatii .


Cat priveste criticile din apel prin care se sustine ca, contrar rationamentului primei instante, puritatea apei minerale este determinata de continutul de nitrati, instanta de prim control judiciar a considerat ca acestea nu sunt temeinice.


Au fost evocate dispozitiile H.G. nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, care enumera in Anexa 4 lit. C - Constituentii prezenti in mod natural in apele minerale naturale - si nitratii, a caror concentratie maxima admisa este de 50 mg/l si s-a opinat in sensul ca reiese ca, din moment ce este absolut natural ca nitratii sa se regaseasca (bineinteles ca fara a depasi o anumita concentratie) in compozitia unei ape minerale, nu se poate pune problema ca prezenta/absenta lor sa constituie un indicator al puritatii apei respective. (aaaaaa‚¬A¡AA¬AAA¡AAAA¬AAAAA¦)


Curtea a apreciat ca neintemeiate motivele de apel prin care se critica afirmatia instantei de fond in sensul ca modul de promovare publicitara a apei minerale carbogazoase ``X`` reclamat de A. ``este de natura sa afecteze comportamentul economic al consumatorului``, in sensul directionarii deciziei de cumparare a acestuia catre produsul paratei. Instanta de apel a constatat ca prin campania sa publicitara B. SA a indus consumatorilor ideea ca nivelul de nitrati este un indicator de puritate al apei, dupa care a afirmat cat se poate de clar ca produsul X este singura apa minerala din lume fara nitrati si ca este cea mai pura apa minerala din lume.


Instanta de apel a precizat ca, dat fiind ca este cat se poate de clar ca orice consumator doreste sa consume o apa de o calitate cat mai ridicata, iar produsul X este prezentat ca fiind unul pur si, mai mult, ca fiind ``cel mai`` pur (in conditiile in care in limba romana adjectivul pur nu are grad de comparatie, folosirea gradului superlativ a fost de natura sa sublinieze in mintea consumatorilor o data in plus calitatile acestui produs), se naste prezumtia ca publicitatea derulata de catre B. SA a fost de natura sa induca in eroare cumparatorii si sa le afecteze comportamentul economic.


Au mai fost avute in vedere, pe langa dorinta fireasca a oricarei persoane de a consuma un produs de calitate, afirmatiile cat se poate de inechivoce lansate de parata, in sensul ca produsul sau este singurul din lume fara nitrati si ca este ``cea mai pura`` apa minerala din lume, ca aceste spoturi au fost destinate publicului larg, fiind difuzate pe mai multe canale TV, astfel ca, fata de prevederile art. 1199 si 1203 C. civ. de la 1864, exista suficiente elemente pentru a se naste prezumtia simpla in sensul ca prin campania in discutie s-a creat posibilitatea inducerii in eroare a consumatorilor de apa minerala.


Cat priveste sustinerile apelantei parate prin care se critica afirmatia primei instante in sensul ca publicul consumator ar urma sa cumpere o apa minerala care nu este mai pura decat alta, ci doar are un continut de nitrati mai scazut, acestea au fost apreciate ca nefondate, intrucat parata, afirmand ca produsul sau este cel mai pur din lume, fara a face trimitere doar la un anumit compus chimic (nitrati), a transmis un mesaj susceptibil de a fi perceput in sensul ca X este pura din toate punctele de vedere, ca nitratii nu reprezinta un indicator de puritate si aceasta in conditiile in care B. SA nu a dovedit ca produsul sau are 0 nitrati, ci doar ca nivelul este sub limita de detectie, dupa cum de altfel si apa minerala Y comercializata de reclamanta are un nivel de nitrati scazut, toate cele de mai sus reprezentand tot atatea elemente care conduc la concluzia unei publicitati inselatoare.


A apreciat curtea de apel ca jurisprudenta C.J.U.E. la care face referire apelanta parata in motivele de apel nu conduce la o alta concluzie, deoarece elementele de fapt enumerate anterior in sprijinul retinerii prezumtiei simple privind aptitudinea campaniei de a induce publicul in eroare pot fi asimilate unei cercetari efective cum este cea la care se face referire in hotararea C.J.U.E. din 19 septembrie 2006, mentionata de parata.(aaaaaa‚¬A¡AA¬AAA¡AAAA¬AAAAA¦)


Referitor la critica de la punctul VIII al motivelor de apel ale paratei B. SA, curtea de apel a considerat ca in mod corect prima instanta a apreciat ca prin campania publicitara s-au identificat implicit concurentii paratei si ca aceasta imbraca forma unei publicitati comparative nelegale, din moment ce, facandu-se referire la cele mai vandute ape din Romania, reiese ca au fost identificate implicit atat bunurile oferite de concurentii paratei, cat si concurentii insisi, in conditiile in care orice consumator mediu cunoaste care sunt cele mai bine vandute ape minerale din Romania, iar faptul ca si apa Y comercializata de reclamanta se numara printre acestea este de notorietate, publicitatea avand caracter comparativ in sensul art. 3 lit. c) din Legea 158/2008.


In ceea ce priveste apelul formulat de reclamanta SC A. S.A., curtea de apel a apreciat ca acesta este nefondat pentru urmatoarele motive:


In primul rand, s-a apreciat ca sustinerile apelantei reclamante in sensul ca prima instanta in mod eronat si incomplet ar fi stabilit cadrul procesual, sub aspectul obiectului actiunii precizate si al temeiului de drept invocat nu sunt fondate, dat fiind ca, astfel cum reiese chiar din considerentele hotararii atacate, instanta a avut in vedere faptul ca la 12 februarie 2013 reclamanta a depus precizarile la cererea de chemare in judecata si la care face referire reclamanta, precum si ca la ultimul termen de judecata a luat act de faptul ca reclamanta si-a micsorat catimea obiectului capatului trei de cerere la suma de 1 euro.


S-a mai retinut ca prin sentinta apelata instanta a avut in vedere toate temeiurile de drept invocate de reclamanta, respectiv nu doar prevederile art. 998-999 C. civ., cat si pe cele ale Legii nr. 158/2008, ale carei dispozitii se pretinde ca au fost omise, iar din lecturarea considerentelor reiese ca instanta a analizat in ce masura campania publicitara in discutie reprezinta o publicitate comparativa inselatoare, in sensul art. 3 lit. b) si c) din Legea nr. 158/2008, la capatul acestei analize ajungandu-se la concluzia ca parata a desfasurat o publicitate inselatoare comparativa, interzisa prin art. 4 si art. 6 din aceeasi lege.(aaaaaa‚¬A¡AA¬AAA¡AAAA¬AAAAA¦)


A retinut instanta de prim control judiciar ca faptul ca, avand cuvantul pe fondul cererii, reclamanta a facut referiri si la produsul apa plata nu echivaleaza cu o modificare a obiectului cererii de chemare in judecata, fata de cele aratate in precedent, de prevederile art. 132 alin. (1) C. proc. civ. si de aspectul ca si parata a precizat ca actiunea are in vedere doar apa carbogazoasa, ceea ce in orice caz echivaleaza cu o neacceptare a unei tentative de modificare a obiectului actiunii. Mai mult, s-a constatat din lecturarea incheierii de dezbateri ca reclamanta nu a mentionat nici un moment ca intelege sa extinda obiectul actiunii si cu privire la apa plata .


Referitor la dispozitiile legale incidente pe fondul cauzei, curtea de apel a apreciat ca in mod nefondat se critica de catre apelanta reclamanta hotararea primei instante sub aspectul ca aceasta nu ar fi avut in vedere prevederile Directivei 2006/114/CE, care reglementeaza publicitatea inselatoare sau comparativa la nivel european si se afirma ca legea prin care dispozitiile acesteia au fost transpuse este incompleta sau limiteaza drepturile particularilor. S-a constatat in primul rand ca, astfel cum se mentioneaza si in finalul Legii nr. 158/2008 privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa, acest act normativ transpune integral prevederile Directivei 2006/114/CE si ca, fata de posibilitatea de optiune conferita de art. 5 paragraful 1 din Directiva, legiuitorul roman a inteles sa transpuna obligatia de a combate acest tip de publicitate prin procedura de a aduce acest tip de publicitate in fata unei autoritati administrative competente (respectiv Ministerul Finantelor, astfel cum reiese din prevederile art. 7 si urm. din Lege).


Instanta de apel a apreciat ca aceasta nu inseamna ca legea exclude posibilitatea persoanei vatamate sa se adreseze instantei judecatoresti pe calea actiunii in raspundere civila delictuala, astfel cum a sustinut si reclamanta in combaterea exceptiei de necompetenta generala a instantelor judecatoresti si cum in mod corect a apreciat si Tribunalul in motivarea solutiei de respingere a acestei exceptii . In aceasta logica, a retinut instanta de apel ca faptul ca reclamanta, invocand caracterul inselator si comparativ al publicitatii derulate de parata prin prisma dispozitiilor Legii 158 (deci savarsirea unei fapte ilicite), a solicitat angajarea raspunderii civile delictuale a paratei nu echivaleaza cu faptul ca este scutita de sarcina dovedirii prejudiciului, in conditiile in care dispozitiile art. 998-999 C. civ. prevad ca prejudiciul este una dintre cerintele necesare pentru atragerea acestui tip de raspundere .


Contrar sustinerilor SC A. SA, instanta de apel a constatat ca prevederile art. 5 paragraful 3 din Directiva invocata au fost transpuse la art. 11 din Legea 158/2008, inclusiv cea privind lipsa necesitatii de dovedire a unui prejudiciu real si a reamintit ca, in virtutea posibilitatii de optiune date in seama legiuitorului national prin art. 5 paragrafele 1 si 2 din respectiva Directiva, acesta la momentul transpunerii a ales ca prin lege sa prevada posibilitatea aducerii acestui tip de publicitate in fata unei autoritati administrative, anume Ministerul Finantelor.


A retinut si ca in prezenta cauza nu este vorba despre procedura pentru care legiuitorul roman a inteles sa opteze in cadrul obligatiei de transpunere a Directivei, pentru a fi aplicabile prevederile art. 11 alin. (2) din Legea 158/2008 privind faptul ca nu este necesara dovedirea unui prejudiciu real si ca urmare, cata vreme prezentul litigiu se desfasoara in fata unei instante judecatoresti, redevin aplicabile toate cerintele raspunderii civile delictuale, care a si fost invocata de altfel ca temei al cererii de chemare in judecata, printre care si conditia prejudiciului, existenta acestuia neputand fi nicidecum presupusa.


Apreciind ca, in aceste conditii, nu este vorba de niciuna dintre situatiile avute in vedere de art. 5 paragraful 3 din Legea 158/2008, fata de faptul ca s-a produs modificarea campaniei publicitare incriminate, curtea de apel a apreciat ca in mod nefondat apelanta reclamanta sustine ca dovada prejudiciului cert nu este necesara pentru ca instanta sa admita actiunea precizata si ca legea speciala ar permite sanctionarea publicitatii nelegale chiar in lipsa producerii rezultatului pagubitor.


Referitor la prejudiciul material si moral a carui existenta apelanta reclamanta a invocat-o, instanta de apel a apreciat ca aceasta, desi potrivit art. 1169 C. civ. ii revenea sarcina probei, nu a reusit sa faca dovada existentei unui prejudiciu susceptibil a fi reparat pe calea raspunderii civile delictuale. A avut in vedere ca, in ceea ce priveste prejudiciul material, astfel cum a retinut si prima instanta, SC A. SA nu a dovedit cele afirmate, respectiv faptul ca a efectuat cheltuieli suplimentare ca urmare a necesitatii de promovare a produselor, in conditiile denigrarii indirecte a calitatii produselor sale sau ca a suportat pierderi intrucat i-au scazut vanzarile (consecinta a scaderii interesului consumatorilor pentru produsele sale), nici macar prin probele administrate in apel, pe care le-a evaluat in detaliu, gasind ca fiind sugestiv faptul ca, in situatia in care apelanta reclamanta nu a fost in masura sa dovedeasca scaderea vanzarilor produselor sale, acesta poate fi echivalat cu faptul ca modul in care este perceputa public nu a suferit deteriorari de imagine.


Impotriva deciziei pronuntate de instanta de apel au declarat recurs ambele parti.


La termenul de judecata din 17 mai 2016 recurenta-parata a formulat o cerere de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:


1.In conditiile in care, potrivit Directivei comunitare nr. 91/676/EEC, nitratii sunt considerati ca fiind cauza principala a poluarii care provine din surse difuze si afecteaza apele Uniunii Europene, tinand, totodata, seama de faptul ca Directiva 2009/54/CE privind exploatarea si comercializarea apelor minerale defineste (in Anexa I, art. I, pct. 1) apa minerala prin raportarea, intre altele, la puritatea acesteia si avand in vedere ca in dreptul comunitar nu exista o lista a indicatorilor de puritate a apelor minerale, este posibila calificarea nitratilor ca fiind un element de apreciere a puritatii apelor minerale?


2.Avand in vedere dispozitiile art. 3 din Directiva 2006/114/CE privind publicitatea inselatoare si comparativa, care mentioneaza aspectele care trebuie evaluate in scopul stabilirii existentei publicitatii inselatoare, va constitui o publicitate inselatoare orice mesaj publicitar care se intemeiaza pe o prezentare la superlativ a caracteristicilor produselor/serviciilor, avand in vedere faptul ca, prin insasi natura sa, orice mesaj publicitar presupune o exagerare a calitatilor unui produs promovat?


3.Care sunt factorii in functie de care se determina marja de apreciere de care beneficiaza agentul economic care doreste sa isi faca publicitate printr-o prezentare la superlativ a calitatii produselor sale?


Examinand cererea de sesizare, fata de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale incidente, Inalta Curte a apreciat ca aceasta este neintemeiata si a respins-o pentru urmatoarele considerente:


Potrivit dispozitiilor art. 267 paragraful 1 lit. a si b din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (in continuare T.F.U.E.), Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in continuare C.J.U.E.) este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si la validitatea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii, in cauza de fata ridicandu-se doar problema interpretarii, nu si aceea a validitatii unor acte normative de drept european.


Potrivit dispozitiilor art. 267 paragraful 3 din T.F.U.E., in cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea .


Instanta suprema apreciaza ca obligatia de sesizare a C.J.U.E. in ipoteza reglementata de paragraful 3 al art. 267 din T.F.U.E. nu este una neconditionata, ci trebuie analizata in corelatie cu paragraful 1 al aceluiasi articol .


In plus, instanta suprema apreciaza ca obligatia de sesizare trebuie interpretata si in corelatie cu aspectele vizate de intrebarile prejudiciale, dar si cu limitele controlului judiciar pe care instanta de trimitere trebuie sa il exercite, control care in speta vizeaza motive de nelegalitate si exclude examinarea unor chestiuni de fapt .


Nu in ultimul rand, obligatia de sesizare trebuie pusa in relatie cu necesitatea si utilitatea interpretarii textului legal in economia cauzei, instanta de trimitere fiind tinuta sa sesizeze C.J.U.E. atunci cand dezlegarea problemei de drept influenteaza modul de solutionare a cauzei. In acest sens este si hotararea pronuntata de Curtea de Justitie in cauza C 283/81 - Cilfit, in care Curtea a stabilit ca instanta nationala de trimitere ale carei decizii nu sunt supuse unei cai de atac in dreptul intern este obligata sa formuleze trimiterea preliminara, cu exceptia cazului in care constata ca problema invocata nu este pertinenta(...).


Asa cum s-a retinut in precedent, obiect al trimiterii preliminare in cauza de fata il constituie interpretarea, nu validitatea dreptului Uniunii Europene.


In legatura cu prima intrebare propusa de autorul cererii de sesizare, constata instanta suprema ca aceasta are in continutul ei argumentativ referiri la Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si la Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale, insa nu se cere interpretarea acestor directive.


In esenta, autorul cererii de sesizare solicita C.J.U.E. sa se pronunte asupra calificarii nitratilor ca element de apreciere a puritatii apelor minerale in conditiile in care - sustine acesta - ``in dreptul comunitar nu exista o lista a indicatorilor de puritate a apelor minerale``.


Aceste aspecte evidentiate conduc la concluzia ca autorul cererii de sesizare urmareste ca C.J.U.E., pe cale de interpretare, sa emita o hotarare privitoare la un aspect nereglementat, substituindu-se legislativului, ceea ce excede premisei instituite de art. 267 paragraful 1 din T.F.U.E., in realitate nefiind vorba despre interpretarea unui act de drept european.


In legatura cu cea de a doua intrebare, instanta suprema constata ca autorul cererii de sesizare nu solicita ca C.J.U.E. sa interpreteze dispozitiile art. 3 din Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind publicitatea inselatoare si comparativa, ci sa aprecieze, pornind de la aceasta prevedere, daca o anumita conduita a unui comerciant, constand in prezentarea la superlativ a caracteristicilor produselor sau serviciilor, imbraca forma publicitatii inselatoare, astfel cum este definita aceasta de textul legal de referinta.


Nici aceasta intrebare nu respecta, in aprecierea Inaltei Curti, premisa instituita de art. 267 paragraful 1 din T.F.U.E., intrucat nu se solicita interpretarea art. 3 din Directiva 2006/114/CE (putandu-se fara dubiu conchide ca acesta nu pune probleme de intelegere), ci se solicita in realitate aplicarea acestei norme la o situatie de fapt generic descrisa. In acelasi sens s-a pronuntat Curtea de Justitie in cauzele C-244/80 Foglia si C-83/91 Meilicke, in care a retinut, in esenta, ca judecatorul national trebuie sa aiba in vedere functia incredintata Curtii, aceea de a contribui la administrarea justitiei in statele membre, nu de a formula opinii consultative asupra unor chestiuni generale sau ipotetice.


In acest context, a admite in sensul dorit de autorul cererii de sesizare echivaleaza cu a accepta in mod nepermis ca C.J.U.E. poate transgresa din pozitia de interpret al dreptului european in pozitia unei instante nationale, chemata sa aplice legea la o situatie de fapt data .


In legatura cu ultima intrebare, trebuie a se remarca faptul ca aceasta nu are in vedere niciun text legal si ca in realitate se solicita ca C.J.U.E. sa dea un raspuns unei situatii de fapt ipotetice. Sub acest aspect, instanta suprema retrimite la hotararile pronuntate in cauzele C-244/80 si C-83/91, anterior evocate.


Toate argumentele expuse in precedent au format convingerea instantei supreme ca se impune respingerea ca neintemeiata a cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru nerespectarea cerintei-premisa instituita de art. 267 paragraful 1 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Incheiere din 13 septembrie 2016


Citeşte mai multe despre:    interpretarea dreptului european    cerere de sesizare a CJUE    Directiva 2009/54/CE    Directiva 2006/114/CE



Comentează: Cerere de sesizare a CJUE referitoare la netemeinicie, din perspectiva art. 267 paragraful 1 din TFUE
Alte Speţe

Actiune in anulare. Hotarari pronuntate de comisiile din cadrul Ligii Profesioniste de Fotbal
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 3240 din 14 iunie 2012