din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1739 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Contract de asociere in participatiune.Inexistenta unei cote de participare a partilor la beneficii si pierderi

Contract de asociere in participatiune.Inexistenta unei cote de participare a partilor la beneficii si pierderi

  Publicat: 29 Dec 2016       5469 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contractul de asociere in participatiune, astfel cum este reglementat de art. 251 si art. 252 C. com., are valentele unui contract comercial, incheiat cu scopul vadit de a imparti beneficiile si pierderile unei afaceri comerciale.

Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Datoria persoanei creditate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Comune, orase, municipii si judete.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Puterile publice existente in stat.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Creante de recuperat de catre unitate in urma vanzarii pe credit a bunurilor sau a avansurilor de fonduri.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

In cazul in care in contractul incheiat nu se prevede o cota procentuala de participare a partilor la beneficii sau pierderi, ci este stabilita doar plata unei sume aferente utilizarii de catre una dintre parti a unui spatiu, este mai mult decat evident ca scopul incheierii conventiei de asociere nu este, nicidecum, impartirea beneficiilor si a pierderilor, ci folosirea spatiului de catre aceasta, corelativ cu incasarea sumei convenite ca reprezentand contravaloarea folosintei bunului predat in acest scop.


Prin urmare, este corecta solutia instantei de calificare a acestui contract ca fiind un contract de inchiriere, iar nu unul de asociere in participatiune.


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca la 21.02.2011 in dosarul nr. x/211/2011, reclamantii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca au solicitat in contradictoriu cu parata Societate Cooperativa Mestesugareasca A. obligarea acesteia din urma la plata sumei de 171.599,91 lei reprezentand debit restant, format din cota de asociere restanta actualizata cu rata inflatiei in cuantum de 52.861,05 lei, aferenta perioadei decembrie 2008-26.02.2010 si 41.902,57 lei majorari de intarziere calculate pana la data de 20.10.2010, datorate in baza contractului de asociere nr. 181/2001 si suma de 53.303,04 lei cu titlu de taxa pentru ocupare abuziva a imobilului in perioada 26.02.2010-17.06.2010, la care se adauga majorarile de intarziere in cuantum de 65.435,82 lei, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Parata Societate Cooperativa Mestesugareasca A. a depus intampinare prin intermediul careia a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Cluj-Napoca raportat la obiectul cauzei, cat si la valoarea acestuia.


Prin sentinta civila nr. 13099/2011 din 2 septembrie 2011 pronuntata in dosarul nr. x/211/2011 al Judecatoriei Cluj-Napoca a fost admisa exceptia necompetentei materiale si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Comercial Cluj.


Prin precizarea de actiune depusa la dosar la 22 martie 2012, reclamantii au solicitat obligarea paratei la plata sumei de 99.096,28 lei reprezentand majorari de intarziere calculate pentru perioada 20.02.2009-08.07.2011 si datorate in baza contractului de asociere nr. 181/2001, incetat la data de 26.02.2010, la plata sumei de 53.303,04 lei reprezentand taxa de ocupare abuziva aferenta perioadei 26.02.2010-17.06.2010, la plata sumei de 106.955,73 lei reprezentand majorari de intarziere calculate pana la data de 30.08.2011 si generate de ocuparea abuziva a spatiului, precum si la plata majorarilor de intarziere pana la plata efectiva a debitului.


Prin concluziile scrise depuse la 26 iunie 2012, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratului Municipiul Cluj-Napoca, deoarece contractul de asociere in participatiune nr. 181/2001 a fost incheiat intre parata si reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, iar actiunea a fost promovata de Municipiul Cluj-Napoca fara a se face dovada faptului ca acesta din urma este proprietarul imobilului din Cluj-Napoca, obiect al contractului de asociere in participatiune incheiat.


Prin sentinta civila nr. 2878 in data 28.06.2012, pronuntata in dosarul nr. x/1285/2011 al Tribunalului Comercial Cluj, a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului Municipiul Cluj-Napoca, invocata de catre parata. A fost admisa exceptia lipsei capacitatii procesuale active a reclamantului Consiliul Local Cluj-Napoca si a fost respinsa actiunea formulata si precizata de reclamantul Municipiul Cluj-Napoca, in contradictoriu cu parata Societatea Cooperativa Mestesugareasca A., iar reclamantul Municipiul Cluj-Napoca a fost obligat sa plateasca paratei suma de 1.500 lei cheltuieli de judecata .


In ceea ce priveste exceptia lipsei capacitatii procesuale active a reclamantului Consiliul Local Cluj-Napoca, instanta a apreciat-o ca fiind intemeiata, potrivit art. 21 si urm. din Legea nr. 215/2001, potrivit carora doar unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii, iar consiliile locale sunt doar organe deliberative care nu au recunoscuta o legitimare procesuala in fata instantei. Aceeasi motivare a stat si la baza respingerii exceptiei calitatii procesuale active a reclamantului Municipiul Cluj-Napoca, deoarece nu poate avea relevanta ca acest reclamant nu este parte in contract, atat timp cat legea ii confera o legitimare procesuala in astfel de litigii.


Pe fondul litigiului s-a retinut ca pretentiile deduse judecatii, astfel cum au fost precizate, constau doar in majorarile de intarziere pentru perioada 20.02.2009-08.07.2011, in baza contractului de asociere, taxa de ocupare abuziva 26.02.2010-17.06.2010, majorari de intarziere pana la 30.08.2011 generate de ocuparea afirmat abuziva a spatiului si in continuare pana la plata efectiva.


Contractul de asociere nr. 181/2001 care a avut ca obiect asocierea in participatiune in vederea exploatarii spatiului situat in Cluj-Napoca s-a incheiat pana la vanzarea spatiului sau doi ani de la adoptarea HCL nr. 66/26.02.2008, deci pana la 26.02.2010, conform actului aditional.


In acest context, instanta a retinut ca acest contract este unul de inchiriere spatii cu alta destinatie decat locuinta, sens in care au fost considerate intemeiate apararile paratei, deoarece interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor, conform art. 977 C. civ. In speta lipseste scopul comun asocierii care trebuie sa fie reflectat de cota parte de participare la pierderi si beneficii, fiind vorba doar despre cedarea folosintei imobilului contra cost - chirie - ceea ce din punct de vedere juridic este o inchiriere, eliberarea spatiului facandu-se la 17.06.2010.


A mai retinut instanta ca prevederile H.C.L. nr. 284/15.07.2010 privind majorarile de intarziere de 0,5% aplicabile veniturilor de natura nefiscala nu pot avea incidenta, deoarece sunt ulterioare incheierii contractului si ulterioare restituirii spatiului, neavand o baza contractuala, iar in ceea ce priveste majorarile de intarziere de 0,1% pe zi, s-a apreciat ca nici acestea nu sunt datorate, chiria nefiind o creanta fiscala.


In ceea ce priveste despagubirea solicitata cu titlu de taxa de ocupare abuziva, instanta a apreciat ca aceasta pretentie nu este intemeiata deoarece parata nu a ocupat abuziv spatiul.


De asemenea, s-a retinut ca reclamantul nici nu a dovedit care ar fi eventual valoarea acestor despagubiri pentru perioada de aproximativ o luna de la comunicarea fisei de daune si nu a facut dovada comunicarii concediului, prin notificarile din 12.03.2010 si din aprilie 2010 a caror primire este contestata.


Impotriva acestei sentinte reclamantii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca - prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca - prin Primar au declarat apel, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.


Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia civila nr. 145/2012 din 30 octombrie 2012, a admis apelul declarat de reclamantii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca - prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca - prin Primar si a dispus anularea sentintei apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.


Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca admiterea exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca este neintemeiata prin raportare la actele si lucrarile dosarului, precum si la normele legale incidente.


Astfel, capacitatea procesuala a autoritatilor publice este fundamentata pe recunoasterea capacitatii de drept administrativ, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca fiind persoana juridica de drept public, regula capacitatii de a incheia acte juridice civile este subordonata de principiul specialitatii, iar, in aceste conditii, titularul raportului de drept material trebuie sa fie si titularul raportului de drept procesual. Or, atata timp cat Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca este titularul contractului de asociere nr. 181/03.01.2001 incheiat cu intimata-parata are si capacitate deplina de a sta in justitie. Prin semnarea si insusirea contractului de asociere nr. 181/03.01.2001 in baza caruia intimata-parata datoreaza majorari de intarziere generate de intarzierea la plata cotei de asociere, aceasta din urma a recunoscut atat calitatea, cat si capacitatea Consiliului local de a fi parte contractanta.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata, iar prin decizia civila nr. 4011 din 19.11.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. x/1285/2011* a fost admis recursul declarat de parata Societate Cooperativa Mestesugareasca A. Cluj-Napoca impotriva deciziei civile nr. 145 din 30.10.2012 pronuntata de Curtea de Apel Cluj care a fost casata si trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante, retinandu-se gresita aplicare de catre instanta de apel a dispozitiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.


Prin decizia nr. 138 din 9 aprilie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. x/1285/2011* a fost admis apelul declarat de Consiliul Local al Local al Municipiului Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca impotriva sentintei civile nr. 2878 din 28.06.2012, pronuntata in dosarul nr. x/1285/2011 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care a anulat-o in parte .


Rejudecand, a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin Primar.


A fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin Primar impotriva paratei, mentinandu-se solutia instantei de fond data fata de reclamantul Municipiul Cluj-Napoca, in sensul respingerii actiunii astfel cum a fost formulata si precizata.


Au fost obligati apelantii la plata, in favoarea intimatei Societatea Cooperativa Mestesugareasca A., a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecata partiale in apel.


Prin incheierea din 23.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. x/1285/2011** a fost dispusa din oficiu indreptarea erorii materiale strecurate in dispozitivul si considerentele deciziei civile nr. 138/9.04.2014 a Curtii de Apel Cluj, pronuntata in dosarul nr. x/1285/2011*, in sensul mentionarii corecte a solutiei de respingere a exceptiei lipsei capacitatii procesuale active a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, in loc de respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, cum gresit s-a consemnat.


Prin decizia civila nr. 3816 din 2 decembrie 2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. x/1285/20118, a fost admis recursul declarat de reclamantii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca prin primar impotriva deciziei civile nr. 138/2014 din 9 aprilie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, care a fost casata si trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


Apelantii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca prin Primar au solicitat modificarea hotararii apelate in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, asa cum a fost precizata, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia civila nr. 737 din 18.05.2015, a admis apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca prin Primar impotriva sentintei civile nr. 2878 din 28.06.2012 pronuntata in dosarul nr. x/1285/2011 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care a anulat-o in parte .


Rejudecand, respinge exceptia lipsei capacitatii procesuale active a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.


Respinge ca neintemeiata actiunea formulata de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca impotriva paratei, fiind obligati apelantii la plata in favoarea intimatei Societatea Cooperativa Mestesugareasca A. a sumei de 5000 lei, cheltuieli de judecata partiale in apel.


Referitor la exceptia lipsei capacitatii procesuale active a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, instanta a apreciat ca fiind corecte asertiunile apelantilor, potrivit carora capacitatea procesuala a autoritatilor publice este fundamentata pe recunoasterea capacitatii de drept administrativ, autoritatile publice putand sta in proces, in nume propriu, chiar in lipsa personalitatii juridice.


Astfel, contrar sustinerilor primei instante, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca indeplineste conditiile pentru a fi definit persoana juridica de drept public, regula capacitatii fiind subordonata de principiul specialitatii, totodata, retinandu-se ca reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca este parte contractanta in cadrul contractului de asociere nr. 181/03.01.2001 ca si intimata-parata, si prin urmare apare ca justificata atat capacitatea, cat si calitatea.


Pe fondul cauzei, instanta de apel a retinut ca in mod corect a apreciat prima instanta asupra naturii juridice a conventiilor care fundamenteaza actiunea introductiva, in sensul ca din probele administrate rezulta ca actul incheiat este unul de inchiriere spatii cu alta destinatie decat locuinta, iar nu unul de asociere in participatiune.


Referitor la majorarile de intarziere calculate in baza prevederilor HCL nr. 284/2010, reclamantii au sustinut ca instanta a retinut in mod gresit ca acestea nu pot avea incidenta deoarece sunt ulterioare incheierii contractului de asociere si ulterioare restituirii spatiului, neavand o baza contractuala.


A mai retinut instanta de apel ca in mod corect a apreciat prima instanta ca fisa de calcul exista si nu s-a intocmit proces-verbal de constatare a ocuparii fara forme legale, conform prevederilor HCL nr. 284/2010. S-a motivat, pe baza inscrisurilor existente, ca anterior expirarii termenului contractual, parata a solicitat prelungirea contractului, dorind sa achite restantele, fiind lasata in spatiu pana la data de 7 mai 2010, cand i s-a comunicat fisa de daune si, deci, implicit, i s-a comunicat concediul, parata platind chiria pe luna mai, iar spatiul a fost eliberat la 17.06.2010, cu plata chiriei la zi.


In acest context, instanta de apel a retinut ca asertiunile apelantilor nu pot fi validate, intrucat in cauza nu au fost respectate dispozitiile din norma invocata, pe de o parte, iar, pe de alta parte, existau clauze contractuale care reglementau aspectele in litigiu.


Referitor la majorarile de intarziere de 0,5% pe zi, instanta de apel a retinut, analizand clauzele contractuale, faptul ca apare evident ca nici acestea nu pot fi acordate, intrucat chiar apelantii au recunoscut ca intre partile semnatare ale contractului de asociere nr. 181/2001 nu s-au incheiat acte aditionale la contract in sensul obligarii intimatei la achitarea unor penalitati.


Impotriva acestei decizii, in termen legal, recurentii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar au declarat recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8, 9 si 7 C. proc. civ., solicitand admiterea acestuia, modificarea in tot a deciziei recurate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, precum si obligarea intimatei-parate la plata cheltuielilor de judecata .


In sustinerea motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurentele sustin ca, in mod eronat, instanta a apreciat ca raportul juridic dedus judecatii se intemeiaza pe un contract de inchiriere, si nu unul de asociere in participatiune, raportat la aspectul ca, pe de o parte, lipseste scopul comun asocierii care trebuie sa fie reflectat de cota parte de participare la pierderi si beneficii, iar, pe de alta parte, din interpretarea contractului care se face dupa intentia comuna a partilor, conform art. 977 C. civ. rezulta ca in speta este vorba despre cedarea folosintei imobilului contra cost, ceea ce juridic este o inchiriere.


Din contractul incheiat intre partile litigante rezulta ca intimata-parata si-a asumat obligatia de a desfasura o activitate comerciala in spatiul adus ca aport de catre autoritatea locala, precum si obligatia de a plati o cota parte din beneficiile obtinute, respectiv o cota lunara de asociere in cuantum de 3.200 lei, indexabila cu rata inflatiei.


Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca s-a obligat sa aduca ca aport la constituirea asocierii, spatiul situat in Cluj-Napoca, iar in considerarea acestui aport trebuia sa beneficieze de operatiunea comerciala pe care urma sa o desfasoare intimata-parata, sub forma cotei lunare de asociere platita de catre aceasta din urma.


Asadar, in contractul incheiat intre parti nu a fost prevazuta o cota procentuala de participare a partilor la pierderi, insa s-a prevazut care este contributia la beneficii a recurentului-reclamant Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, respectiv cota de 3.200 lei lunar, indexata cu rata inflatiei.


Insa, in conditiile in care in contract nu este prevazuta o clauza expresa cu privire la participarea partilor la pierderi, prin raportare la dispozitiile art. l alin. (2) C. com., se vor aplica prevederile art. 1511 C. civ. de la 1864, in vigoare la acea data si aplicabil in speta, din care rezulta ca atunci cand in contract nu este prevazuta partea de castig sau de pierdere a fiecarui asociat, atunci acea parte va fi proportionala cu suma sau bunul adus ca aport.


In argumentarea motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentele sustin ca prima instanta a interpretat eronat raportul juridic dedus judecatii si a realizat o gresita aplicare a dispozitiilor legale si contractuale, retinand ca intimata-parata a fost lasata in spatiu pana la data de 07 mai 2010, cand i s-a comunicat fisa de daune si, deci, implicit, i s-a comunicat concediul, aceasta a achitat chiria aferenta lunii mai, iar spatiul a fost predat la 17 iunie 2010.


In opinia recurentelor, aceasta apreciere este eronata in raport de redactarea clara a art. 5, art. 6 si art. 8 lit. a) din contract .


Astfel, prin contractul de asociere nr. 181/03.01.2001, partile contractante au convenit, prin clauza stipulata la art. 8 lit. a) din contract, ca incetarea acestuia va interveni la implinirea termenului pentru care a fost incheiat.


Termenul contractual a fost stabilit prin HCL nr. 66/26 februarie 2008 pana la vanzarea spatiului in baza Legii nr. 550/2002, dar nu mai mult de doi ani de la data adoptarii hotararii, adica pana la data de 26.02.2010.


Potrivit art. 6 din contract, intentia de prelungire a contractului de asociere trebuia adusa la cunostinta celeilalte parti, in scris, cu cel putin 3 luni inaintea expirarii termenului stabilit contractual.


Or, in speta, prezumtia unei prelungiri tacite, ulterioare datei de 26.02.2010 nu poate sa opereze raportat la prevederile contractuale evocate, acest aspect rezultand, totodata, si din adresele nr. 296/452.5/15.02.2010 si nr. 365/452.5/24.03.2010 intocmite de recurentii-reclamanti prin care s-a adus la cunostinta intimatei-parate ca actul de asociere nu se va prelungi, intrucat aceasta figureaza in evidentele contabile ale autoritatii publice cu debite restante.


Mai sustin recurentele ca o alta conditie pentru a putea opera tacita relocatiune pana la data de 07.05.2010 se refera la indeplinirea obligatiei de achitare a cotelor lunare de asociere, or intimata-parata a efectuat o singura plata in cursul anului 2009, respectiv la data de 22.01.2009, in cursul anului 2010 aceasta nu a efectuat plati, iar ultima plata a fost inregistrata la data de 08.07.2011, ulterior actionarii in instanta.


Prin urmare, dupa data de 26.02.2010, intre parti nu a mai existat nici un acord in vederea exploatarii spatiului, acesta fiind ocupat in mod abuziv, fara nici un titlu care sa ii confere intimatei-parate un drept de exploatare/folosinta.


Potrivit prevederilor HCL nr. 48/2010, Consiliul local a aprobat nivelul despagubirilor pentru ocuparea fara forme legale a spatiilor cu alta destinatie decat cea de locuinta, despagubirea fiind stabilita la suma de 8 lei/mp/zi, adica 475,92 lei/zi.


In sustinerea motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentele sustin, in ceea ce priveste majorarile de intarziere in procent de 0,1%/zi de intarziere, ca din analiza considerentelor deciziei atacate se observa ca instanta a omis sa arate care sunt motivele de fapt si de drept care au stat la baza respingerii lor.


Cererea recurentilor de obligare a intimatei la plata majorarilor de 0,1%/zi de intarziere aplicata la cotele de asociere achitate cu intarziere este intemeiata, avand in vedere prevederile art. 13 din contract, ``neindeplinirea obligatiilor pecuniare de catre parti atrage plata unei penalitati/zi de intarziere, conform prevederilor legale in vigoare``, fara a se face referire la vreun cuantum al penalitatilor de intarziere.


Fata de prevederile clauzei penale inserate la art. 13 din contractul de asociere, precum si natura juridica de venituri la bugetul local si implicit la bugetul general consolidat a sumelor provenind din incheierea unor astfel de contracte de asociere precum cel in litigiu, rezulta ca in privinta acestor venituri se aplica dispozitiile Legii nr. 210/2005 care prevad perceperea unor penalitati de intarziere in procent de 0,1%/zi.


O alta critica a recurentelor priveste obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 5.000 lei, fata de care invoca dispozitiile deciziei Curtii Constitutionale nr. 492 din 08.06.2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 583 din 5.07.2006.


Astfel, Curtea Constitutionala a retinut ca prerogativa instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatial convenit, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse, este cu atat mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca a cazut in pretentii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil.


In drept, a invocat dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ.


Prin intampinarea depusa la 12 mai 2016, intimata-parata a invocat exceptia nulitatii recursului intemeiata pe dispozitiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., aratand ca recursul nu este motivat in drept si nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijina, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea deciziei atacate ca fiind legala si temeinica, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecata .


Inalta Curte a respins exceptia nulitatii recursului, invocata de intimata-parata prin intampinare, in temeiul art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., apreciind ca motivele de recurs permit incadrarea acestora in motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 C. proc. civ., asa incat, in situatia data nu va putea fi retinuta exceptia invocata de intimata privind nulitatea recursului.


Analizand decizia atacata in raport de criticile formulate, in limitele controlului de legalitate si temeiurilor de drept invocate, Inalta Curte a constatat ca recursul este nefondat si l-a respins in considerarea urmatoarelor argumente:


Potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., modificarea unei hotarari se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, cand instanta interpretand gresit actul dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.


Acest motiv de modificare isi gaseste aplicatiunea numai in cazul in care din probele administrate in cauza coroborate cu sustinerile partilor ar rezulta un dubiu asupra continutului actului supus judecatii, iar judecatorii s-ar substitui partilor contractante modificand sau inlocuind clauzele contractuale fie schimband natura juridica a actului care a fost incheiat.


Aceasta ipoteza nu se regaseste in criticile aduse deciziei atacate, cata vreme din considerentele acesteia se constata ca pentru interpretarea conventiei ca fiind un contract de inchiriere pledeaza si raporturile contractuale anterioare derulate cu privire la acelasi imobil.


Contractul de inchiriere nr. 1057/07.09.1995 a stabilit durata locatiunii la 5 ani, pana la 28.11.1999, iar la expirarea termenului a fost incheiat, pentru acelasi spatiu, contractul de asociere nr. 181/2001 insa clauzele nu cuprind suficiente elemente pentru o astfel de calificare dupa denumirea data de parti contractului incheiat.


Astfel, asa cum sustin chiar reclamantii, in contractul de asociere nr. 181/03.01.2001 nu a fost prevazuta o cota procentuala de participare a partilor la beneficii sau pierderi, insa s-a prevazut care este contributia la beneficii a apelantului-intimat Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, respectiv suma de 3.200 lei/luna, indexabila cu rata inflatiei, ori aceasta stipulatie nu poate determina singura calificarea conventiei ca fiind o asociere in participatiune.


In acest context, se constata ca sunt lipsite de temei juridic sustinerile recurentilor, potrivit carora este mai mult decat suficient faptul ca in contract s-au prevazut doar beneficiile Consiliului local, dar nu si pierderile.


Aceasta deoarece contractul de asociere in participatiune astfel cum este reglementat de art. 251 si art. 252 C. com., are valentele unui contract comercial, incheiat cu scopul vadit de a imparti beneficiile si pierderile unei afaceri comerciale. Astfel, din moment ce contractul incheiat cu recurentul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prevede doar plata unei sume aferente utilizarii de catre parata a spatiului in litigiu, este mai mult decat evident ca scopul incheierii conventiei de asociere nu era nicidecum impartirea beneficiilor si a pierderilor, ci folosirea spatiului de catre parata corelativ cu incasarea sumei convenite ca reprezentand contravaloarea folosintei bunului predat in acest scop.


In ceea ce priveste aplicarea prevederilor art. 1511 C. civ. invocate de recurenti, instanta retine ca mentinerea statuarilor instantei de apel sub aspectul calificarii contractului face ca aceste dispozitii legale sa nu-si gaseasca incidenta in cauza.


Motivul prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate fi invocat atunci cand hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii sau cand hotararea este lipsita de temei legal.


In argumentarea acestui motiv de recurs, recurentele critica gresita aplicare a dispozitiilor legale si contractuale cu privire la operarea tacitei relocatiuni.


Din analiza contractului incheiat cu Consiliul local se constata ca nu exista stipulata vreo clauza care sa interzica tacita relocatiune, sens in care se poate retine ca, neexistand vreo clauza contractuala care sa interzica tacita relocatiune, partile au achiesat chiar daca nu in mod expres la aceasta posibilitate juridica, neputandu-se astfel pretinde despagubiri decurgand dintr-o asa zisa ocupare nelegala, iar o alta dovada ca tacita relocatiune a operat este faptul ca parata a continuat sa achite contravaloarea utilitatilor.


In ceea ce priveste fisa de calcul, comunicata paratei la 07.05.2012, si avand in vedere ca insisi recurentii au recunoscut ca nu au intocmit vreun proces-verbal de constatare a ocuparii fara forme legale, astfel cum cere HCL nr. 48/16.02.2010, se constata ca in mod corect instantele au retinut ca pozitia recurentilor nu poate fi validata intrucat in cauza nu au fost respectate dispozitiile din norma invocata, iar, pe de alta parte, exista clauze contractuale care reglementeaza aceste aspecte.


De asemenea, s-a retinut ca parata a solicitat prelungirea contractului anterior expirarii termenului contractual, dar cu toate acestea a fost lasata in spatiu pana la data de 07.05.2012, cand i s-a comunicat fisa de calcul si, implicit, si concediul spatiului, iar aceste aspecte au fost corect apreciate de instantele de judecata .


Referitor la evaluarea prejudiciului, reprezentand taxa de ocupare abuziva la suma de 475,92 de lei/zi, stabilita ulterior incheierii contractului dintre parti, se constata ca aceasta nu poate fi opozabila paratei, astfel cum in mod corect au retinut cele doua instante.


Motivul prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii.


In argumentarea acestui motiv de recurs, recurentii critica omisiunile instantei de apel cu privire la motivele de fapt si de drept care au stat la baza respingerii petitelor de obligare a paratei la plata accesoriilor.


In acest context, instanta de apel a aratat in mod expres ca solicitarile reclamantilor de obligare a paratei la plata unor majorari de intarziere, de 0,1%, respectiv de 0,5%, zi de intarziere, nu pot fi acordate, intrucat intre parti putea fi aplicata doar raspunderea contractuala, acestea neincheind vreun act aditional la contract cu privire la acestea.


Astfel, observand considerentele deciziei criticate se constata ca aceasta cuprinde motivele pe care se sprijina, in sensul ca a raspuns criticilor care au fost formulate in cadrul controlului de netemeinicie si nelegalitate care poate fi exercitat in calea respectiva de atac, iar criticile recurentelor nu se refera la considerentele retinute in cuprinsul hotararii atacate, ci doar reitereaza apararile facute in fata instantei de fond, asupra carora instanta a raspuns.


In ceea ce priveste critica recurentilor referitoare la caracterul exagerat al cheltuielilor de judecata din apel in suma de 5.000 lei, se constata ca instanta de apel a motivat acordarea acestora in cauza retinandu-se ca a fost necesara asigurarea apararii in cele trei cicluri procesuale parcurse, sens in care se constata ca instanta de apel a admis cererea paratei de obligare la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest demers al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca si Municipiul Cluj-Napoca, in temeiul dispozitiilor art. 274 C. proc. civ., instanta raportandu-se la natura litigiului, complexitatea acestuia, valoarea pretentiilor deduse judecatii


In cadrul recursului reaprecierea probatoriul administrat pentru justificarea cheltuielilor de judecata excede controlului de legalitate.


Prin urmare, in cauza nu se poate constata ca au fost incalcate dispozitiile legii pentru a fi retinute motivele prevazute de art. 304 pct. 8, 9 si 7 C. proc. civ. si, pe cale de consecinta, intrucat criticile aduse deciziei pronuntate de Curtea de Apel Cluj sunt nefondate, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins ca nefondat recursul declarat de recurentii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar si Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar.


Potrivit dispozitiilor art. 274 C. proc. civ., a obligat recurentii-reclamanti la plata catre intimata-parata a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 874 din 17 mai 2016


Citeşte mai multe despre:    contract de asociere in participatiune    cota de participare    contract de inchiriere
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contract de asociere in participatiune. Interpretarea dispozitiilor contractuale. Modul de calcul al cuantumul penalitatilor de intarziere datorate ca urmare a intarzierii la plata sumei minime garantate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 125/20.03.2019

Invitatia la conciliere directa nu echivaleaza si nu poate substitui negocierea. Cota de participare la profit. Fond de premiere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 217/A/2017, in sedinta publica din 27 martie 2017

Consecintele incheierii contractului de asociere in participatiune cu incalcarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1578 din 9 iunie 2015

Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neindeplinirea conditiei calitatii de functionar de catre avocat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 816 din 02.03.2011

Evacuare. Vointa partilor. Cerere de reziliere a contractului de locatiune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2491/2012

Contract de asociere in participatiune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, decizia nr.1851 din 26 martie 2003

Acordare daune. Neindeplinire obligatii contractuale. Contract de asociere in participatiune
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.265 din data 04.05.2009

Contract de reprezentare jucator de fotbal. Nerespectarea obligatiei de exclusivitate acordata agentului. Clauza abuziva
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1222 din 7 martie 2012

Ipoteca conventionala, cerere de constatare a nulitatii absolute, calitate procesuala activa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Decizia nr. 5192 din 27 octombrie 2000



Articole Juridice

Societatea simpla (Art. 1.890 - 1.948 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964