Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Dovedirea datei aducerii la cunostinta publicului a modelului industrial

Dovedirea datei aducerii la cunostinta publicului a modelului industrial

  Publicat: 29 Dec 2016       263 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Aducerea la cunostinta publicului a unui desen sau model, in conditiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, nu este conditionata de dovedirea acestui moment printr-un inscris cu data certa, astfel incat orice adaugire la lege, printr-un act normativ cu forta juridica inferioara legii, poate fi inlaturata de instanta, daca aceasta apreciaza ca respectiva conditie restrange aplicarea legii, in conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit caruia „actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona”. Astfel fiind, din moment ce legea nu prevede necesitatea unei date certe, instanta a considerat in mod corect ca notiunea de data certa presupune orice confirmare credibila, prin inscrisuri sustinute si de alte probe, a datei cand modelul a devenit accesibil publicului.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Clasificarea activitatilor din economia nationala.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:

Prin actiunea inregistrata la data de 03.09.2012 pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamanta S.C. X. S.R.L. a solicitat, in contradictoriu cu paratul A. si cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (O.S.I.M.), chemat pentru opozabilitatea hotararii:


- anularea urmatoarelor 5 desene/modele inregistrate la OSIM de paratul A., respectiv: certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx54/18.07.2005; certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx95/ 28.06.2007; certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx94/28.06.2007; certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx48/18.07.2005 si certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx49/18.07.2005, pentru inregistrarea acestora cu incalcarea dispozitiilor art. 22 alin. (3) lit. a) respectiv a dispozitiilor art. 6 si art. 7 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor;


- radierea celor 5 desene/modele din Registrul Desene Modele si publicarea de catre OSIM a hotararii de anulare a acestora in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala - Sectiunea DM.


In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca S.C. X. S.R.L. este o societate infiintata in anul 1994, cu obiect de activitate fabricarea altor produse din material plastic COD CAEN 2229, fiind totodata titulara certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx84, autor B., care a creat modelul COROANE DE FLORI, inregistrat la OSIM din anul 1994, pe care l-a preluat prin cesiune de la titularul initial S.C. Y. S.R.L., firma infiintata in anul 1991 tot de catre B., avand ca obiect de activitate productie prin injectare mase plastice a coroanelor mortuare.


Reclamanta a aratat ca a produs si a livrat in mod constant si continuu, incepand cu anul 2002, elementele din care se compun coroanele de flori, respectiv matritele folosite la injectarea maselor plastice cu diverse forme florale.


La momentul in care paratul A. a depus spre inregistrare modelele a caror anulare se solicita prin prezenta actiune, reclamanta era deja pe piata de 15 ani, fiind cunoscuta ca producator de coroane si aranjamente florale, in acest sens anexand autorizatia de mediu, care atesta faptul ca la acel moment activitatea comerciala a reclamantei se referea la productia coroanelor numite aranjamente florale.


De asemenea, in anul 2001, cand paratul A. si-a infiintat firma Z. S.R.L., prin intermediul careia comercializeaza coroane de flori, reclamanta era deja pe piata de cel putin 7 ani ca producator de coroane florale.


Incepand cu anul 2005, continuand productia coroanelor de flori, a inceput o colaborare cu o firma din Slovacia, cu asociat unic C.


Acesta, la 16.07.2005 a predat reclamantei toata gama de produse a productiei din brad artificial si pin (BOROCA) impreuna cu tehnologia de instruire, conform anexei, tehnologie care a fost inregistrata in Slovacia inca din anul 1997 ca inventie cu nr. 1308/97.


Odata cu preluarea acestei tehnologii brevetate, reclamanta a inceput sa faca instruirea muncitorilor, a efectuat primele matrite de cadre in anul 2005 - matrita rama 20/36 si matrita rama 40/60 (anexa) si a inceput sa se pregateasca pentru productia si lasarea pe piata a modelelor respective.


A inregistrat aceste produse la OSIM cu titlul ``Cadru din brad artificial si pin`` - numar de certificat DM inregistrat xxx36/20.05.2009, avand ca autor pe acelasi B.


De asemenea, este titulara a certificatului nr. 18937 inregistrat la OSIM si protejat in Romania, avand acelasi autor, B.


Recent, a constatat cu surprindere ca este chemata in judecata in mod abuziv de catre paratul A. (dosar nr. x/96/2012 aflat pe rolul Tribunalului Harghita si dosar nr. x/111/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bihor), pentru presupuse contrafaceri, in conditiile in care reclamanta beneficiaza de protectie legala pentru modele/desenele inregistrate la OSIM potrivit Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor/modelelor, pe care le-a creat si pe care le foloseste cu buna-credinta in activitatea comerciala.


Reclamanta a aratat ca modelele inregistrate fraudulos de paratul A. prin: certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx54 din 18.07.2005, certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx95 din 28.06.2007, certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx94 din 28.06.2007, certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx48 din 18.07.2005 si certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx49 din 18.07.2005 nu indeplinesc conditia noutatii, in sensul Legii nr. 129/1992, fiind efectiv preluate de la alti comercianti care le foloseau cu multa vreme inainte in activitatea lor comerciala (printre care si reclamanta) si inregistrate fraudulos la OSIM.


Mai mult, modelele ce fac obiectul certificatului nr. xxx48 florale reprezinta imitatii fidele ale unor flori naturale - cala, trandafir, margarete, crizanteme - acestea neputand face obiectul protectiei exclusive prin inregistrare ca desen/model.


De asemenea, toate modele care fac obiectul certificatului nr. xxx95 au fost create si introduse pe piata de reclamanta, urmare colaborarii sale cu firma din Slovacia. Aceeasi este situatia si in ceea ce priveste certificatul nr. xxx54.


In ceea ce priveste certificatul nr. xxx49 intitulat ``Suporturi sl accesorii pentru aranjamente florale`` si certificatul nr. xxx94 intitulat ``Suporturi pentru aranjamente florale`` apartinand paratului A., acestea au fost inregistrate cu incalcarea dispozitiilor art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992 privind desene/modelele, care prevede ca: ``Daca un desen sau model aplicat la un produs ori incorporat intr-un produs constituie o parte componenta a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si avand caracter individual numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) partea componenta, odata incorporata in produsul complex, ramane vizibila pe durata utilizarii normale a acestuia: utilizare normala inseamna utilizarea de catre beneficiar, fara a include intretinerea sau reparatiile; b) caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele conditiile privind noutatea si caracterul individual.``


Este mai mult decat evident ca suporturile si accesoriile protejate prin modelul nr. xxx49 si modelul xxx94 reprezinta parti componente care nu raman vizibile pe durata utilizari normale a produsului finit (respectiv coroanele florale).


In drept, au fost invocate dispozitiile art. 42, art. 22, art. 6, art. 7 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor.


Prin incheierea de sedinta de la termenul din 07.03.2014, tribunalul a admis exceptia conexarii si a dispus conexarea dosarului nr. x3/3/2012 al Tribunalului Bucuresti, Sectia a IV-a civila la dosarul nr. x8/3/2012 al Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a civila.


Prin incheierea de sedinta de la termenul din 07.03.2014, tribunalul a respins exceptia lipsei de interes in formularea actiunii si exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantelor ca neintemeiate.


Prin sentinta civila nr. 1650 din 05.09.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, s-au admis in parte cererile conexe, s-a dispus anularea certificatului de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx95/2007; s-a dispus anularea partiala a certificatului de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx54/2005 pentru modelele de la pozitiile 2, 3, 4, 5, 6, 7; a certificatului de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx94/2007 pentru modelele de la pozitiile 1, 2, 3, 4; a certificatului de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx48/2005 pentru toate modelele cu exceptia modelelor de la pozitiile 15, 16 si 19 precum si a certificatului de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx49/2005 pentru modelul de la pozitia 3.


Pentru a hotari astfel, analizand probatoriul administrat, tribunalul a retinut urmatoarele:


Reclamantele si-au justificat calitatea de persoane interesate, fiind societati care desfasoara activitati de fabricarea si comercializare de produse din material plastic, constand in coroane si jerbe mortuare, precum si elementele din care se compun coroanele de flori, astfel cum rezulta din cataloagele si facturile fiscale depuse la dosar.


Activitatea acestora a fost stanjenita prin actiunile paratului A., care le-a actionat in judecata, reclamanta S.C. X. S.R.L fiind chemata in dosar nr. x/96/2012 aflat pe rolul Tribunalului Harghita si dosar nr. x/111/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bihor, iar reclamanta SPF Q. S.R.L fiind chemata in dosar nr. x/100/2012 aflat pe rolul Tribunalului Maramures.


Analizand modelele ce formeaza obiectul protectiei potrivit certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx95/28.06.2007, tribunalul a constatat ca modele 1, 2, 3 si 4 inregistrate de parata in anul 2006 denumite "Aranjamente florale" sunt identice sau cvasiidentice cu modelele comercializate de catre compania W. inca din anul 2001, astfel cum rezulta din catalogul de prezentare si declaratia data de proprietarul W. Totodata, acestea se coroboreaza cu factura nr. 49 din 2004 prin care W. face comenzii pentru tiparirea catalogului de prezentare la societatea J.


Astfel, modelul 1 este cvasiidentic cu al treilea model (din mijloc) din cel de-al saselea rand numarat de sus in jos din catalogul mentionat, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele fiind nesemnificative.


Modelul 2 este cvasiidentic cu al patrulea model de la stanga la dreapta din cel de-al cincilea rand numarat de sus in jos, din catalogul mentionat, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele privind grosimea cadrului circular din cetina pe care sunt amplasate cele 6 margarete fiind nesemnificative.


Modelul 3 este cvasiidentic cu primul model din catalogul mentionat si deosebit de asemanator cu al patrulea model de la stanga la dreapta din cel de-al treilea rand numarat de sus in jos, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele de asezare a cetinii fiind nesemnificative.


Modelul 4 este deosebit de asemanator cu al cincilea model de la stanga la dreapta din cel de-al patrulea rand numarat de sus in jos, din catalogul mentionat, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele date de faptul ca in cazul modelului contestat in prezenta cauza pe cadrul rotund si plin din cetina sunt amplasati 6 trandafiri iar nu 6 margarete ca in cazul modelului din catalogul mentionat fiind nesemnificative.


Desi catalogul este nedatat, din declaratia data de proprietarul W. rezulta ca acesta s-a ocupat cu productia si distributia coroanelor din cetina artificiala inca din anul 2001, exportand aceste coroane in Ungaria, Republica Ceha si Romania inca din anul 2005.


In ceea ce priveste modelul nr. 5, acesta este identic sau cvasiidentic cu modelul comercializat de catre compania S. SRO inca dinaintea anului 2004, astfel cum rezulta din catalogul de prezentare si declaratia data de administratorul acestei societati C.


Desi catalogul este nedatat, din declaratia data de C. - administrator al societatii S. SRO rezulta ca aceasta s-a ocupat cu productia si jerbelor si coroanelor artificiale inca din anul 1997, distribuind produsele din catalogul mentionat la peste 300 de firme, brevetand in Slovacia producerea pinului artificial, inventie pe care a cesionat-o reclamantei SC X. SRL.


Aceasta declaratie probeaza sustinerile reclamantei privind dobandirea in anul 2005 a gamei de produse - jerbe si coroane artificiale si a tehnologiei necesare producerii acestora.


Analizand modelele ce formeaza obiectul protectiei potrivit certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx54/2004, tribunalul a constatat ca modele 2, 3, 4, 5, 6 si 7 inregistrate de parata in anul 2004 denumite "Aranjamente florale" sunt identice sau cvasiidentice cu modelele comercializate de catre compania W. inca din anul 2001, astfel cum rezulta din catalogul de prezentare.


Astfel, modelul 2 este identic sau cvasiidentic cu al patrulea model de la stanga la dreapta din cel de-al cincilea rand numarat de sus in jos, din catalogul mentionat impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele date de faptul ca in cazul modelului contestat in prezenta cauza pe cadrul rotund si gol din cetina sunt amplasati 6 crini iar nu 6 margarete ca in cazul modelului din catalogul mentionat fiind nesemnificative.


Modelul 3 este deosebit de asemanator cu al doilea si al cincilea model de la stanga la dreapta din cel de-al cincilea rand numarat de sus in jos, din catalogul mentionat, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele date de faptul ca in cazul modelului contestat in prezenta cauza, pe cadrul rotund si plin din cetina sunt amplasati 4 crini iar nu 5 crini ca in cazul modelului din catalogul mentionat fiind nesemnificative.


Modelul 4 este deosebit de asemanator cu al treilea model de la stanga la dreapta din cel de-al cincilea rand numarat de sus in jos, din catalogul mentionat, impresia de ansamblu fiind aceeasi, diferentele date de faptul ca in cazul modelului contestat in prezenta cauza, pe cadrul rotund si plin din cetina sunt amplasati crini iar nu trandafiri ca in cazul modelului din catalogul mentionat fiind nesemnificative.


De asemenea, este deosebit de asemanator cu modelul nr. 9 din catalogul S. SRO, diferentele date de faptul ca in cazul modelului contestat in prezenta cauza, pe cadrul rotund si plin din cetina sunt amplasati crini iar nu cale ca in cazul modelului din catalogul mentionat fiind nesemnificative.


Modelul 5 este deosebit de asemanator cu modelele nr. 12 si 14 din catalogul S. SRO, diferentele date de florile folosite fiind nesemnificative.


Modelul 6 este cvasiidentic cu primul model din al cincilea rand catalogul W., iar modelul 7 este cvasiidentic cu primul model din al saselea rand catalogul W., impresia de ansamblu fiind aceeasi.


Totodata, tribunalul a retinut ca modelele 3, 4, 6 si 7 sunt foarte asemanatoare cu modelele din cataloagele SC X. SRL din anii 1995, 1998, 2002.


In ceea ce priveste modelul nr. 1, tribunalul a avut in vedere ca in cataloagele W. si S. mentionate nu se regaseste nici un model suficient de asemanator, nici sub aspectul formei suportului, nici sub aspectul dispunerii florilor.


Aceeasi este aprecierea tribunalului si in privinta modelului nr. 8, retinandu-se ca modul in care este evidentiata partea centrala prin folosirea de elemente artificiale puternic contrastante (deschisa) cu cetina pe care este realizat aranjamentul dar in aceeasi gama cu florile folosite si modul de dispunere a cetinii de suport, cu crengutele rare, evidentiate, confera o imagine de ansamblu distincta, ce nu poate fi confundata cu primul model din al cincilea rand si cu primul model din al saselea rand catalogul W., cu care exista asemanari.


De asemenea, in ceea ce priveste modelul nr. 9, tribunalul a avut in vedere ca in cataloagele W. si S. mentionate nu se regaseste nici un model suficient de asemanator, nici sub aspectul formei suportului, nici sub aspectul dispunerii florilor.


Analizand modelele ce formeaza obiectul protectiei potrivit certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx94/28.06.2007, tribunalul a constatat ca modele 1, 2, 3 si 4 inregistrate de parata in anul 2007 denumite "Suporturi pentru aranjamente florale" sunt identice sau cvasiidentice cu modelele comercializate de catre compania S. SRO.


In ceea ce priveste modelul nr. 5, tribunalul a avut in vedere ca in catalogul S. nu se regaseste nici un model suficient de asemanator, aceeasi constatare fiind valabila si in privinta cataloagelor W. si X. mentionate.


Analizand modelele ce formeaza obiectul protectiei potrivit certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx48/18.07.2005 din perspectiva dispozitiilor legale citate, tribunalul a constatat urmatoarele:


Cu exceptia modelelor nr. 15, 16 si 19, toate celelalte modele constand in imitarea unor flori naturale, sunt identice cu modelele din catalogul X. din 1999 si cu modelele din catalogul W., randul al patrulea.


Modelele nr. 15, 16 si 19, reprezentand fie imitarea unor flori naturale mai putin cunoscute fie crearea unei aparente de flori naturale, nu se regasesc in nici unul din cataloagele mentionate.


Analizand modelele ce formeaza obiectul protectiei potrivit certificatului de inregistrare desen/model nr. xxx49/18.07.2005 din perspectiva dispozitiilor legale citate, tribunalul a constatat ca modelul 3 este cvasiidentic cu modelele din catalogul S.


Celelalte modele nu se regasesc in variante suficient de asemanatoare in cataloagele S., W. si X. mentionate.


In ceea ce priveste cataloagele reclamantei SPF Q. SRL, tribunalul a avut in vedere faptul ca sunt din anii 2009-2011, deci ulterioare inregistrarii modelelor in litigiu astfel incat nu pot fi luate in considerare.


Prin urmare, tribunalul a retinut ca nu indeplinesc conditiile pentru a fi inregistrate, nefiind modele noi fata de cele existente deja pe piata de profil la data cererii de inregistrare, urmatoarele modele: toate modelele inregistrate prin certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx95/2007; modelele 2, 3, 4, 5, 6, 7 inregistrate prin certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx54/2004; modelele 1, 2, 3 si 4 inregistrate prin certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx194/2007; modelele inregistrate prin certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx48/2005, cu exceptia modelelor nr. 15, 16 si 19; modelul 3 inregistrat prin Certificatul de inregistrare desen/model nr. xxx49/2005.


Tribunalul a apreciat ca sunt indeplinite conditiile noutatii si individualitatii cerute de art. 6 din Legea nr. 129/1992 pentru inregistrarea celorlalte modele contestate.


In consecinta, tribunalul a admis in parte actiunea si, in baza art. 45 rap. la art. 6 din Legea nr. 129/1992, a anulat integral certificatul de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx95/2007 si doar in parte celelalte certificate de inregistrare contestate pentru modelele mentionate mai sus, apreciate ca neindeplinind conditiile noutatii si individualitatii cerute de art. 6 din Legea nr. 129/1992.


Prin decizia nr.289/A din 03.06.2015, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a respins, ca nefondat, apelul formulat de paratul A., impotriva incheierii de sedinta din data de in 07.03.2013 si a sentintei civile nr. 1650/2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti; a admis apelul formulat de reclamantele S.C. X. S.R.L. si S.P.F. Q. S.R.L. impotriva aceleiasi sentinte civile si a schimbat, in parte sentinta, in sensul ca a anulat integral certificatele de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx48/2005, nr. xxx94/2007 si nr. xxx49/2005; au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei referitoare la certificatele de inregistrare a desenului/modelului industrial nr. xxx95/2007 si nr. xxx54/2005.


Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea a retinut urmatoarele argumente:


In ceea ce priveste apelul paratului A., Curtea a inlaturat obiectiile referitoare la respingerea de catre tribunal a exceptiilor lipsei de interes a actiunilor conexe si a prescriptiei dreptului la actiune, solutie dispusa prin incheierea din 07.03.2013, apreciind ca in mod gresit apelantul-parat se prevaleaza de termenul de prescriptie de drept comun, de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, intr-o materie in care exista o norma speciala (art. 42 alin. 2 din Legea nr. 129/1992 - modificata, fost art. 45 alin. 2 in numerotarea in vigoare la data inregistrarii certificatelor atacate) ce prevede ca anularea poate fi ceruta pe toata durata de valabilitate a certificatului de inregistrare .


De asemenea, criticile apelantului-parat referitoare la respingerea exceptiei lipsei interesului de catre tribunal, critici intemeiate pe lipsa actualitatii interesului la data actiunii in conditiile in care reclamantele nu au actionat in interiorul termenului de prescriptie, au fost inlaturate ca flagrant eronate, apelantul facand o confuzie intre problema prescriptiei si cea a interesului (care e independent de prescriptie si care, in speta, exista, cata vreme reclamantele produc si comercializeaza produse din material plastic constand in coroane si jerbe mortuare, precum si elementele din care se compun coroanele de flori, al caror aspect exterior este pus in discutie ca fiind identic/similar cu modelul industrial inregistrat de parat).


In ceea ce priveste criticile aduse de parat solutiei pe fond si sentintei, acestea au fost inlaturate astfel:


In ciuda celor pretinse de apelantul-parat, hotararea contine argumentele care sprijina solutia dispusa intr-o maniera suficienta si care face posibila verificarea silogismelor si rationamentelor cu care a operat prima instanta, rationamente care raspund implicit, chiar daca nu de fiecare data expres, punctului de vedere exprimat de parat.


In ceea ce priveste afirmatia paratului ca prima instanta nu a comparat in mod corect modelele inregistrate de acesta cu cele invocate de reclamante ca fiind distrugatoare de noutate, Curtea a observat ca nu se invoca deficiente ale comparatiei propriu zise si ale asemanarilor gasite de tribunal (acolo unde au fost gasite), ci probleme de validitate a probatoriului, ca, intr-adevar, o buna parte din probe sunt nerelevante, insa ceea ce a stat la baza retinerii de prima instanta a neindeplinirii de catre unele din modelele inregistrate de paratul apelant a conditiei noutatii nu a fost probatoriul nerelevant, ci inscrisuri (cataloage) relevante. Aparenta de nou-tiparit pe care o au cataloagele invocate de reclamante ca fiind distrugatoare de noutate se datoreaza imprejurarii ca la dosar au fost depuse fotocopii color, iar altele (cele depuse in original) sunt de data mai recenta.


In ceea ce priveste presupusa lipsa a datei certe a inscrisurilor (cataloagelor) prezentate de reclamante si luate in considerare de catre prima instanta ca distrugatoare de noutate, Curtea remarca faptul ca dispozitiile Legii nr. 129/1992 nu prevad conditia datei certe, iar Regulamentul de punere in aplicare a legii (HG nr.211/2008), care prevede conditia certitudinii datei, nu poate adauga la lege; notiunea de data certa va fi considerata a avea alt continut decat cel definit de art. 1182 C.civ., si anume, in materia dovedirii aducerii la cunostinta publica a modelului industrial, certitudinea datei presupune orice confirmare credibila prin inscrisuri sustinute, eventual, si de alte probe, a datei cand modelul a devenit accesibil publicului.


In speta, catalogul W. purtand titulatura Vianocna Ponuka 2004 (``Oferta de Craciun 2004`` - in limba slovaca) coroborat cu declaratia notariala a administratorului W. conform careia acest catalog contine produse comercializate inca din 2001 si insotit de factura nr. 49/2004 prin care a fost facuta comanda tiparirii catalogului de prezentare constituie probe care se sustin reciproc si converg in a da greutate celor retinute de prima instanta privind anterioritatea certa a aducerii respectivelor modele la cunostinta publicului, fata de data depunerii cererii de inregistrare a modelelor de catre paratul-apelant.


De asemenea, anterioritatea aducerii la cunostinta publica a modelelor in discutie, prin comercializarea lor de catre Compania S. SRO, in raport de data depunerii cererii de inregistrare a unor modele identice de catre apelantul-parat, este certa si rezulta din coroborarea catalogului editat de respectiva companie cu declaratia administratorului C., care atesta distribuirea modelelor din catalog inca din 1997, reclamanta X. cesionand de la societatea slovaca inventia brevetata de aceasta referitoare la tehnologia de productie a pinului artificial.


Imprejurarea ca administratorul societatii slovace s-a identificat in declaratia sa ca C.S., iar identitatea i-a fost atestata de notar ca C.A. nu constituie o problema care sa afecteze validitatea probei, cata vreme a fost vorba despre una si aceeasi persoana identificata de notar, S. fiind un derivat al prenumelui A., aspect confirmat in apel de insusi declarantul.


Noutatea, anterioritatea aducerii la cunostinta publicului a unor modele si documentele ce atesta distrugerea de noutate nu se analizeaza doar la nivel national, cum pretinde apelantul-parat, cata vreme modelul distrugator de noutate (cel strain) este legal si legitim comercializat in Romania.


Prin urmare, observand si ca prin cererea de apel nu s-au adus critici concrete pe temeinicia concluziilor trase de prima instanta cu privire la comparatia efectiv facuta intre modelele inregistrate de parat si cele invocate de reclamante ca fiind distrugatoare de noutate, in baza art. 296 C.proc.civ., a fost respins apelul paratului, ca nefondat.


Apelurile reclamantelor au fost apreciate ca fiind fondate, in sensul celor ce urmeaza.


Astfel, critica solutiei dispusa de tribunal de a respinge cererea de anulare a certificatului de model industrial xxx48/2005 in privinta modelelor de la pct. 15, 16 si 19 este gasita a fi justa .


Intr-adevar, modelele florale cuprinse in acest certificat (atat cele cu privire la care prima instanta a respins anularea - pozitiile 15, 16, 19, cat si altele) reprezinta imitatii fidele ale unor flori naturale (cala, trandafir, margareta, crizantema, iar in cazul modelelor 15, 16, 19 flori naturale mai putin cunoscute), asa cum se vede din inscrisurile din dosar.


Reclamantele considera ca imitatia fidela a unei flori naturale nu poate face obiectul protectiei exclusive, deoarece nu este indeplinita conditia noutatii, simpla existenta in natura a florii/modelului fiind distructiva de noutate.


Curtea nu inlatura intru totul argumentul reclamantelor (care poate fi extrapolat si la conditia caracterului individual), insa nici nu poate trece sub tacere obiectia ce s-ar putea aduce, anume ca legea impune conditia noutatii si a caracterului individual in raport cu existenta/absenta unui alt model industrial facut public anterior, iar nu cu un model existent in natura .


Bineinteles, se poate contraargumenta ca legea utilizeaza, in context, notiunea de ``model`` fara a distinge dupa cum e vorba despre un model industrial sau din natura, insa problema ramane discutabila.


Ceea ce este, insa, indiscutabil in aprecierea finalitatii legii, este faptul ca este de neacceptat ca imitatia fidela a unor modele preexistente in natura, cum sunt florile, sa poata fi apropriata ca model industrial ce blocheaza posibilitatea tertilor de a produce si comercializa astfel de imitatii dupa modele naturale.


Ceea ce se opune unei atare inregistrari este, in opinia Curtii, dincolo de discutabila intrunire sau nu a cerintelor noutatii si caracterului individual, ceva ce tine de un element esential, intrinsec definitiei si implicat inclusiv de cerintele noutatii si caracterului individual, si anume acela de a reprezenta o creatie, implicand un anume grad de originalitate ce isi propune sa individualizeze forma si aspectul exterioare ale unui produs industrial, ceea ce este incompatibil cu imitarea fidela a unui model din natura .


Imitarea fidela a unui model din natura poate fi acceptata ca model industrial atunci cand apare un element de originalitate extrinsec modelului natural, spre exemplu, atunci cand forma preluata din natura este aplicata unui bun industrial cu functionalitate diferita de cea a modelului natural (de pilda, robinet in forma de trandafir), insa nu si atunci cand produsul industrial care preia forma din natura are ca utilitate si functionalitate sa se constituie intr-un simplu substituent al modelului natural.


Prin urmare, au fost anulate si modelele 15, 16, 19 ale certificatului xxx48/2005 pentru considerentele anterior expuse (si care sunt valabile si pentru celelalte modele ale certificatului, deja anulate de prima instanta din alte considerente).


Fondata este si critica referitoare la gresita respingere a actiunii cu privire la modelele de la pozitia 5 din certificatul nr. xxx94/2007 si de la pozitiile 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din certificatul xxx49/2005.


Aceste certificate protejeaza modele de suporturi si accesorii pentru aranjamentele florale (rame florale interioare, schelete pentru coroane, elemente de fixare a florilor din plastic pe suportul coroanei, ax de legatura).


Potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992 (art. 9 alin. (5) in numerotarea in vigoare la data inregistrarii certificatelor) daca un (a€¦) model aplicat la un produs ori incorporat intr-un produs constituie o parte componenta a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si avand caracter individual numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) partea componenta, odata incorporata in produsul complex, ramane vizibila pe durata utilizarii normale a acestuia; utilizare normala inseamna utilizarea de catre beneficiar, fara a include intretinerea sau reparatiile;


b) caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele conditiile privind noutatea si caracterul individual.


In fapt, toate modelele mai sus enumerate reprezinta parti componente ale aranjamentelor florale care nu raman vizibile pe durata utilizarii normale a produsului finit (coroane, aranjamente florale, flori utilizate).


S-ar putea sustine, totusi, ca ceea ce a dorit sa protejeze titularul modelelor a caror inregistrare este atacata nu este produsul complex finit, ci suporturile (modelele de suporturi) si accesoriile luate ca atare, de sine statator si nu ca parti componente ale unor produse complexe.


Aceasta teza nu se sustine, insa, pentru ca ceea ce face obiectul protectiei unui certificat de inregistrare a unui model industrial nu este o anume solutie tehnica specifica realizarii unei componente sau unei functii a acesteia, ci aspectul exterior al produsului (design-ul) care permite individualizarea produsului industrial prin elemente estetice sau ornamentale, astfel incat vizibilitatea obiectului ce se constituie intr-un model este esentiala, iar daca acest model nu are o functionalitate de sine statatoare, independenta de un produs complex, ci este in mod necesar parte componenta a produsului complex finit in afara caruia nu poate fi conceputa o functionalitate proprie, este de asemenea esentiala ramanerea vizibila a modelului ce constituie simpla componenta (in speta, ramele interne, scheletele de coroana, elementele de fixare a florilor pe suport sunt componente lipsita de functionalitate in afara aranjamentelor florale la realizarea carora contribuie, sunt componente nevizibile ale acestora), ceea ce nu se indeplineste in speta.


Prin urmare, nefiind intrunita cerinta art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992 au fost anulate si modelele de la pozitia 5 din certificatul xxx94/2007 si de la pozitiile 1, 2, 4 - 10 din certificatul xxx49/2005.


In ceea ce priveste modelele ce fac obiectul pozitiilor 1, 8, 9 din certificatul de inregistrare xxx54, trasaturile caracteristice ale acestora difera mai mult decat prin simple detalii nesemnificative de modelele de comparatie propuse de apelantele-reclamante ca fiind distrugatoare de noutate sau de caracter individual, tipurile de floare si ornamente folosite atragand o impresie globala diferita a aranjamentelor florale in discutie fata de cele din cataloagele anterioare invocate de apelante.


Impotriva acestei decizii au declarat recurs S.C. X. S.R.L., Q. S.R.L. si paratul A.


S.C. X. S.R.L. si Q. S.R.L., printr-un recurs comun, au adus critici din perspectiva dispozitiilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ., solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a deciziei recurate in sensul anularii in totalitate a certificatului de inregistrare nr. xxx54 pentru motivele ce succed.


Instanta de apel a facut o gresita aplicare in cauza a dispozitiilor art. 6, art. 7 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, respingand in mod nelegal cererea de anulare formulata de recurente cu privire la modelele nr. 1, 8 si 9 din certificatul de inregistrare nr. xxx54.


Aprecierea indeplinirii conditiei noutatii si a caracterului individual s-a facut printr-o gresita raportare a situatiei de fapt din speta la dispozitiilor art. 6 si art. 7 din Legea nr. 129/1992, astfel:


- desenul nr. 1 din certificatul nr. xxx54 reprezinta in fapt acelasi model de coroana de forma ovala, anulata deja impreuna cu certificatul nr. xxx95 (numai ca in modelul nr. xxx54 este reprezentata o coroana privita orizontal, in timp ce in certificatul nr. xxx95 coroana este reprodusa in plan vertical). De asemenea, desenul 1 din certificatul nr. xxx54 este identic cu modelul 13c din Catalogul S. din anul 1996, diferind doar planul din care este efectuata reproducerea grafica. Din prezentarea comparativa de mai sus, rezulta ca trasaturile caracteristice ale modelelor in discutie difera numai prin detalii nesemnificative, iar impresia globala pe care cele doua desene o produc asupra utilizatorului avizat este aceeasi, fiind aplicabile dispozitiile art. 6 din Legea nr. 129/1992;


- desenul 8 din certificatul nr. xxx54 este cvasi-identic cu desenul 6 din acelasi certificat, avand aceeasi dispunere a florilor si acelasi contur, singura diferenta fiind una nesemnificativa, anume aceea ca pe cetina verde in desenul 8 este folosita combinatia de culori alb rosu fata de combinatia alb - albastru din desenul 6. Desi instanta de fond a retinut ca modelul 6 din certificatul nr. xxx54 este cvasi identic cu primul model de pe randul 5 din catalogul W. si foarte asemanator cu desenele din cataloagele X. din anii 1995, 1998, 2002 si a dispus anularea acestuia, totusi in cazul desenului nr. 8 din acelasi certificat nr. xxx54 a apreciat in mod gresit ca acesta ar fi diferit de acestea pe considerentul ca folosirea de elemente puternic contrastante cu cetina verde confera o imagine distincta, diferita. Fata de acestea, acele elemente de contrast nu ar putea fi considerate decat detalii nesemnificative, cu atat mai mult cu cat chiar instanta de fond a retinut si faptul ca intre desenul 8 din certificatul xxx54 si modelele din catalogul W. exista asemanari.


In plus, desenul 8 din certificatul nr. xxx54 este identic cu coroana mica din 6 flori, impreuna cu o frunza mamut mic si o frunza alba, comercializata de subscrisa inca din anul 1997 - rand 3 pozitia 2 (diferenta nesemnificativa fiind aceea ca subscrisa am folosit floare de dalie).


Desenul 9 din certificatul xxx54 este identic cu modelul din catalogul X. din anul 1999 (rand 2, pozitia 2 - "coroana cruciulita cu 6 flori"), precum si cu modelul din pliantul X. din 1997.


Trasaturile caracteristice ale modelelor in discutie difera numai prin detalii nesemnificative (flori de crin utilizate in desenul 9/floare de orhidee folosita de recurenta in coroana cruciulita), motiv pentru care instanta ar fi trebui sa constate ca acestea sunt identice. Mai mult, impresia globala pe care desenul nr. 9 o produce asupra utilizatorului avizat nu este diferita de impresia globala produsa aceluiasi utilizator de modelul anterior al subscrisei comercializat inca din anul 1999.


Anterior, in dosarul nr. x/111/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bihor (avand ca parti pe A. si S.C. X. S.R.L.), chiar intimatul A. sustine ca "produsele paratei (adica ale recurentei) incorporeaza modelele industriale protejate Coroana Cruciulita nr. xxx54/18.07.2005 (desen 9)".


Pentru aceste motive, considera ca, in mod netemeinic si nelegal, instanta de apel a respins cererea de anulare formulata pentru modelele de la pozitiile 1, 8 si 9 din certificatul nr. xxx54, modele care ar fi trebuit anulate pentru neindeplinirea conditiei noutatii, avand in vedere ca detaliile prin care difera de modele anterioare sunt unele nesemnificative.


In recursul formulat, paratul A. aduce critici hotararii recurate din perspectiva dispozitiilor art.304 pct.7 si 9 C.proc.civ.


Cu incalcarea art.261 alin.(1) pct.5 C.proc.civ., au fost alocate 23 de pagini pentru considerentele hotararii atacate si prezentarea sustinerilor partilor si doar 4 pagini pentru motivele in fapt si in drept care au format convingerea instantei in admiterea, respectiv respingerea apelurilor formulate.


Instanta de apel a omis analizarea anumitor argumente relevante pentru solutionarea prezentei cauze . Astfel, in cuprinsul hotararii atacate se regasesc doar o parte din argumentele pe care recurentul le-a invocat, fara a fi prezentate motivele pentru care acestea au fost respinse ori nu au fost luate in considerare la solutionarea cauzei.


Aceasta realitate desluseste concluzia eronata a instantei de apel, conform careia apelantul "nu ar fi adus critici concrete" privind comparatiile efectuate intre desene.


Cu titlu exemplificativ in acest sens:


- in apelul paratului - pagina a 6-a, se arata ca "Produsele apelantului-parat difera fata de cele indicate de catre reclamante, respectiv nu sunt identice, au un alt mod de aranjare, o alta modalitate de asamblare si produc cate un produs nou",


- completarea la intampinare, depusa la termenul de judecata din 14.01.2015, ca raspuns la comunicarea motivelor de apel ale intimatelor,


- notele scrise depuse anterior termenului de judecata din 25.03.2015 ca raspuns la intampinarea formulata de OSIM si notele scrise formulate de intimate.


Instanta de apel nu explica motivele pentru care a respins apararile apelantului privind (in)validitatea probatoriului intimatelor cat si comparatiile punctuale efectuate de instanta de fond . Instanta de apel se rezuma la a formula aprecieri cu caracter general, ignorand in mod nelegal argumentele apelantului privind aspecte specifice ale prezentei cauze .


Desi exista inscrisuri noi, depuse in faza procesuala a apelului, acestea nu au fost analizate (spre pilda note scrise depuse la 14.01.2015, ca raspuns la comunicarea motivelor de apel ale intimatelor, notele scrise depuse anterior termenului de judecata din 25.03.2015, argumentele de text de lege care negau certitudinea sustinerilor cuprinse in declaratiile invocate de intimate, incalcarea prevederilor Conventiei de la Haga din 1961 de catre intimate, prin prezentarea de inscrisuri straine fara apostila).


Nu au fost analizate criticile privind faptul ca declaratiile extrajudiciare invocate de intimate nu puteau avea putere probatorie deoarece au fost obtinute cu incalcarea prevederilor legale procedurale privind probele si incalca principiile fundamentale de drept (principiul nemijlocirii instantei, contradictorialitatea, egalitatea, dreptul la un proces echitabil) si au fost date de persoane relativ-apropiate de intimate.


Din considerentele hotararii recurate lipseste mentionarea si analizarea argumentatiei prezentate de OSIM, in intampinarile depuse in apel la termenul din 22.10.2014, care au fost sustinute in parte si de recurent, ceea ce incalca art.6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care consacra principiul accesului (efectiv) la instanta, principiul rolului activ al judecatorului in solutionarea procesului civil, reglementat in art.129 alin.(5) teza I C.proc.civ., in baza caruia trebuiau suplimentate probele prin luarea in considerare a argumentelor aduse de OSIM.


In pofida acestor aspecte, nu se pot identifica in hotararea atacata referiri privind acceptarea/inlaturarea acestora, astfel ca si aplicarea legii nu s-a putut realiza in mod corect.


In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. s-a aratat ca a fost incalcata clasificarea de la Locarno (reglementata prin Aranjamentul de la Locarno la data de 08.10.1968), instanta ignorand argumentele invocate de apelant prin completarea la intampinare (in special privind suporturile protejate prin Certificatul nr. xxx49), precum si argumentele OSIM cu privire la particularitatea desenelor - suporturi, care constata reglementarea comunitara distincta a acestora fata de coroanele/aranjamentele florale.


Argumentatia instantei de apel cu privire la vizibilitate nu poate subzista cat timp exista o reglementare comunitara care stabileste o clasa distincta pentru asemenea suporturi si a fost ignorata recunoasterea intimatelor cu privire la existenta diferentelor dintre suporturile protejate de recurentul-parat si suporturile invocate de recurentele-reclamante.


Prin urmare, aceasta recunoastere trebuia interpretata ca fiind practic o renuntare din partea intimatelor a pretentiilor formulate fata de desenele respective. Procedand in mod contrar, a fost incalcat principiul rolului activ al judecatorului.


Se invoca si aplicarea eronata a prevederilor art.5 alin.3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992, aprobata prin H.G. nr.1171/2003, potrivit cu care "Aducerea la cunostinta publicului, in conditiile art.10 alin.1, a unui desen sau model industrial poate fi luata in considerare daca exista materiale de orice natura, cu data certa".


H.G. nr.1171/2003 este un act normativ, emis in temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 11 alin. (2) din Legea nr.585/2002, pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, si infirma concluziile instantei cu privire la necesitatea existentei unei date certe, precum si mecanismul indicat de instanta pentru plasarea in timp a materialelor menite sa dovedeasca anterioritatea.


Art.7 alin.(1) din Legea nr.129/1992, la care face trimitere art.5 alin.(3) din Regulament, dispune ca, in sensul aplicarii art.6, se considera ca un desen sau model a fost facut public daca a fost publicat ori dezvaluit intr-un alt mod, expus, utilizat in comert.


Aducerea la cunostinta publicului, in conditiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, a unui desen sau model, poate fi luata in considerare numai daca are ``data certa``. Desi, Legea nr. 129/1992 si Regulamentul ei de aplicare nu stabilesc intelesul expresiei "data certa", in opinia recurentului aceasta data este absolut necesara pentru ca aducerea la cunostinta publicului a desenului sau modelului sa fie luata in considerare.


Astfel fiind, catalogul S. SRO si majoritatea inscrisurilor depuse de intimate ar fi trebuit sa fie lipsite de putere probatorie, deoarece ele insele nu puteau fi plasate in mod veridic in timp, prin coroborarea cu declaratiile notariale obtinute de intimate, deoarece declaratiile respective nu prezinta adevaruri absolute, putand fi contrazise prin proba contrarie. In aceeasi masura, fiind vorba despre informatii generice, nu s-ar fi putut stabili nici certitudinea datei sau relevanta altor inscrisuri depuse de intimate in probatoriu.


Recurentul invoca si aplicarea eronata a prevederilor art. 9 si 10 din Legea nr.129/1992 privind aprecierea asemanarilor produselor apelantului-parat cu anumite creatii ale naturii.


Contrar concluziilor instantei de apel, potrivit carora desenele inregistrate de subsemnatul nu ar indeplini conditia de registrabilitate a noutatii deoarece acestea ar prezenta asemanari cu anumite creatii ale naturii, in opinia recurentului, pentru determinarea caracterului de noutate, desenele industriale aflate in discutie prin prezenta cauza trebuiau sa fie comparate cu alte produse, in sensul Legii nr. 129/1992, iar nu cu alte creatii ale naturii.


Analizand recursurile formulate in raport de criticile mentionate, Inalta Curte constata urmatoarele:


In ceea ce priveste recursul comun declarat de reclamantele SC X. SRL si SPF Q. SRL, desi se invoca motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., recurentele invoca in principal gresita raportare a situatiei de fapt din speta la dispozitiile art. 6 si 7 ale Legii nr. 129/1992 cu privire la modele nr. 1, 8 si 9 din certificatul de inregistrare nr. xxx54, intrucat acestea nu ar respecta conditiile noutatii si a caracterului individual cerute de cele doua articole.


Astfel, sunt realizate comparatii intre modelele nr. 1, 8 si 9 din certificatul de inregistrare nr. xxx54 si modelele anterioare invocate de recurentele-reclamante, ca fiind identice, recurentele subliniind trasaturile caracteristice ale modelelor in discutie in scopul evidentierii asemanarilor si deosebirilor dintre ele, pentru a determina modificarea concluziile la care instanta de apel a ajuns sub aspectul distinctivitatii modelelor anterioare fata de modelele nr. 1, 8 si 9 din certificatul de inregistrare nr. xxx54, ceea ce echivaleaza cu schimbarea situatiei de fapt, prin reinterpretarea probelor, in recurs.


Aceste critici nu pot fi cenzurate pe calea recursului, cale de atac extraordinara de reformare, incompatibila cu efectul devolutiv la care se tinde prin criticile invocate.


Desi se invoca incalcarea art. 6 si 7 ale Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, recurentele-reclamante nu indica in concret in ce consta incalcarea acestor texte de lege, singurele critici care ar putea fi incadrate in art. 304 pct. 9 C.proc.civ. fiind cele referitoare la faptul ca trasaturile caracteristice ale desenelor in discutie difera numai prin detalii nesemnificative, ceea ce inseamna ca ar putea fi considerate identice, in acceptiunea art. 6 alin. (3) al Legii nr. 129/1992.


Instanta de apel, sub acest aspect, a apreciat ca trasaturile caracteristice ale modelelor de la pozitiile 1, 8, 9 din certificatul de inregistrare xxx54 difera mai mult decat prin simple detalii nesemnificative de modelele de comparatie propuse de apelantele-reclamante ca fiind distrugatoare de noutate sau de caracter individual, tipurile de floare si ornamente folosite atragand o impresie globala diferita a aranjamentelor florale in discutie fata de cele din cataloagele anterioare invocate de apelante.


Prin urmare, instanta de apel a avut in vedere in special impresia globala diferita a aranjamentelor florale in discutie fata de cele din cataloagele anterioare invocate de apelante, in raport de care a considerat ca cele trei modele nu pot fi anulate, deoarece prezinta caracter de noutate si individualitate proprii.


Astfel, facand referire la impresia globala, instanta de apel a dat prevalenta astfel art. 6 alin. (4) al Legii nr. 129/1992, punand accent pe caracterul individual al celor trei modele, pe cand criticile din recurs privesc art. 6 alin. (3) al aceleiasi legi, referitor la noutate.


In acest context, este lipsita de relevanta o eventuala recunoastere pe care paratul ar fi facut-o, intr-un alt proces, cu privire la ``incorporarea`` modelelor industriale protejate ale paratei in produsele reclamantei.


Pentru toate aceste considerente, Inalta Curte considera nefondat recursul comun formulat de reclamantele SC X. SRL si SPF Q. SRL.


Analizand criticile aduse deciziei recurate de catre recurentul-parat A., Inalta Curte observa ca sunt invocate doua motive de recurs, respectiv cele mentionate in art. 304 pct. 7 si 9 C.proc.civ.


In argumentarea motivului prevazut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., recurentul mentioneaza incalcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., intrucat instanta de apel a omis analizarea anumitor argumente relevante pentru solutionarea prezentei cauze . Astfel, in opinia sa, desi instanta de apel sustine ca apelantul "nu ar fi adus critici concrete" privind comparatiile efectuate intre desene, astfel de critici au existat, insa instanta de apel nu a explicat motivele pentru care a respins apararile apelantului privind (in)validitatea probatoriului intimatelor, nu a analizat inscrisurile noi, depuse in faza procesuala a apelului, criticile privind faptul ca declaratiile extrajudiciare invocate de intimate nu puteau avea putere probatorie si nici argumentatia prezentata de OSIM.


Analizand aceste critici, Inalta Curte constata ca instanta de apel a respins apelul declarat de parat cu motivarea ca nu se invoca deficiente ale comparatiei propriu-zise sau ale asemanarilor gasite de tribunal, ci probleme de validitate a probatoriului; ca ceea ce a stat la baza retinerii de prima instanta a neindeplinirii de catre unele din modelele inregistrate de paratul-apelant a conditiei noutatii au fost cataloagele relevante, cu privire la care notiunea de data certa presupune orice confirmare credibila prin inscrisuri sustinute, eventual, si de alte probe, a datei cand modelul a devenit accesibil publicului, astfel cum s-a dovedit prin declaratia notariala a administratorului W., prin facturile privind comanda tiparirii catalogului de prezentare privind anterioritatea certa a aducerii respectivelor modele la cunostinta publicului, fata de data depunerii cererii de inregistrare a modelelor de catre paratul-apelant, ca si prin comercializarea lor de catre Compania S. SRO, anterior datei depunerii cererii de inregistrare a unor modele identice de catre apelantul-parat.


Ca atare, instanta de apel a facut o corecta aplicare a art. 261 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., argumentand in fapt si in drept solutia pronuntata, intr-o maniera care face usor de inteles considerentele relevante pe care le-a avut in vedere la solutionarea cauzei.


In doctrina si in jurisprudenta se face constant deosebirea intre criticile de nelegalitate si argumentele aduse in sustinerea acestora. Argumentele, oricat de larg ar fi dezvoltate, in cererea de apel, in intampinare sau in notele scrise, sunt intotdeauna subsumate motivului de apel pe care il sprijina sau il combat. Daca instanta de apel a grupat argumentele pentru a raspunde unui motiv de apel, printr-un considerent comun, pe care l-a apreciat ca fiind relevant in raport de probele administrate, nu se poate reprosa omisiunea de a cerceta motivul daca nu au fost analizate toate argumentele aduse in sustinerea sau combaterea sa.


Nici prezentul recurs nu specifica in concret motivul pentru care recurentul considera ca o anumita proba sau aparare pe care a invocat-o in apel ar fi avut forta probanta necesara pentru a dovedi sau pentru a fi interpretata contrar celor sustinute de instanta de apel.


Dupa ce face ample referiri la modul in care trebuie motivata o hotarare judecatoreasca, atat din perspectiva teoretica, cat a jurisprudentei CJUE si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recurentul mentioneaza aspecte de ordin general, precum cele de la fila 6 a apelului, reitereaza inscrisuri care nu ar fi fost analizate, fara a preciza la care anume pasaj din acestea se refera (completare la intampinare, note scrise) iar, atunci cand face aceasta precizare, nu mentioneaza care ar fi relevanta acestuia in schimbarea solutiei.


Spre pilda, desi invoca neanalizarea pozitiei OSIM de catre instanta si ponderea pe care o astfel de opinie, datorita caracterului sau tehnic, ar putea sa o aiba in cadrul deciziei instantei, recurentul nu indica care sunt acele argumente, relevante in solutionarea cauzei, prezentate de OSIM.


Singurele critici care s-ar putea analiza din perspectiva art. 304 pct. 7 C.proc.civ. sunt cele care vizeaza lipsa de forta probanta a declaratiilor extrajudiciare intrucat ar fi fost date de persoane relativ apropiate intimatelor, cat si cele privind incalcarea prevederilor Conventiei de la Haga din 1961 prin prezentarea inscrisurilor straine fara a fi apostilate.


Recurentul are in vedere imposibilitatea dovedirii datei certe prin declaratiile extrajudiciare si prin inscrisuri provenind din tari pentru care era necesara apostilarea, insa aceste argumente nu pot determina modificarea deciziei recurate de vreme ce instanta de apel nu si-a motivat opinia asupra acestui aspect intemeindu-se exclusiv pe aceste inscrisuri, ci le-a coroborat cu alte probe administrate in cauza (de exemplu cu facturi privind comanda tiparirii catalogului de prezentare, cu declaratii care atesta comercializarea coroanelor de catre Compania S. SRO, anterior datei depunerii cererii de inregistrare a unor modele identice de catre apelantul-parat). Inalta Curte considera ca, prin coroborarea probelor concludente, a putut fi stabilita situatia de fapt pe care instanta de apel si-a intemeiat solutia.


Astfel fiind, pentru considerentele expuse, va inlatura ca nefondat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.


In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs invocat, prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., recurentul sustine ca instanta de apel a ignorat particularitatea desenelor-suporturi, aceea ca se bucura de o reglementare comunitara distincta fata de coroane/aranjamente florale, dand prioritate argumentului vizibilitatii care nu poate fi primit cat timp exista o reglementare comunitara care stabileste o clasa distincta pentru asemenea suporturi. Se invoca si incalcarea principiul rolului activ de catre instanta, care trebuia sa interpreteze recunoasterea intimatelor (cu privire la existenta diferentelor dintre suporturile protejate de recurentul-parat si suporturile invocate de recurentele-reclamante) ca o renuntare din partea intimatelor la pretentiilor formulate fata de desenele respective.


Acest argument adus de recurent nu subzista intrucat reglementarea expresa a modelelor-suporturi, distincta fata de modelele coroane/aranjamente florale in care acestea vor fi asamblate, nu inlatura de plano conditia vizibilitatii, care este mentionata expres in art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992.


Potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992, daca un model aplicat la un produs ori incorporat intr-un produs constituie o parte componenta a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si avand caracter individual numai daca caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele conditiile privind noutatea si caracterul individual. Or, instanta de apel a subliniat ca nu este indeplinita aceasta conditie, intrucat modelele-suporturi (ramele florale interioare, scheletele pentru coroane, elementele de fixare a florilor din plastic pe suportul coroanei, axul de legatura) constituie parti componente ale aranjamentelor florale care nu raman vizibile pe durata utilizarii normale a produsului finit.


Imprejurarea ca intimatele au recunoscut ca exista deosebire de reglementare intre modele-suporturi pe care le-au invocat in favoarea lor si cele protejate de recurent nu echivaleaza cu o renuntare la pretentiile fata de modele respective, astfel cum sustine recurentul, intrucat renuntarea reprezinta un act de dispozitie care trebuie mentionat expres si neechivoc si verificat de catre instanta sub aspectul existentei capacitatii de exercitiu din partea celui care il invoca. Prin urmare, de vreme ce un act de dispozitie nu se prezuma, nu se poate imputa ca instanta nu si-a exercitat rolul activ prin invocarea unei asemenea prezumtii.


Recurentul invoca si incalcarea art. 5 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992, aprobata prin HG nr.1171/2003, potrivit caruia aducerea la cunostinta publicului, in conditiile art. 10 alin. (1), a unui desen sau model industrial poate fi luata in considerare daca exista materiale de orice natura, cu data certa.


Recurentul sustine ca HG nr.1171/2003 este un act normativ emis in temeiul art. 107 din Constitutie, motiv pentru care prevederile sale nu putea fi inlaturate de instanta pe motiv ca adauga la lege sub aspectul introducerii cerintei datei certe, astfel incat instanta de apel a introdus un mecanism pentru plasarea in timp a materialelor menite sa dovedeasca anterioritatea, diferit de data certa.


In opinia recurentului, conditia datei certe este absolut necesara pentru dovedirea aducerii la cunostinta publicului a desenului sau modelului, astfel ca, intrucat nu au data certa, catalogul S. SRO si majoritatea inscrisurilor depuse de intimate ar fi trebuit sa fie lipsite de putere probatorie, deoarece nu puteau fi plasate in mod veridic in timp, prin coroborarea cu declaratiile notariale obtinute de intimate, deoarece declaratiile respective nu prezinta adevaruri absolute, putand fi contrazise prin proba contrarie. In aceeasi masura, fiind vorba despre informatii generice, nu s-ar fi putut stabili nici certitudinea datei sau relevanta altor inscrisuri depuse de intimate in probatoriu.


Analizand aceasta critica, Inalta Curte observa ca aducerea la cunostinta publicului a unui desen sau model, in conditiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, nu este conditionata de dovedirea acestui moment printr-un inscris cu data certa, astfel incat orice adaugire la lege, printr-un act normativ cu forta juridica inferioara legii, poate fi inlaturata de instanta, daca aceasta apreciaza ca respectiva conditie restrange aplicarea legii, in aplicarea art. 4 alin. (3) al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit cu care ``actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona``.


Astfel fiind, din moment ce legea nu prevede necesitatea unei date certe, instanta de apel a considerat in mod corect ca notiunea de data certa presupune orice confirmare credibila, prin inscrisuri sustinute si de alte probe, a datei cand modelul a devenit accesibil publicului.


In acest sens, data aducerii modelului industrial la cunostinta publicului de catre reclamante a fost stabilita in mod corect prin coroborarea probelor administrate in cauza, astfel incat apare ca nefondata sustinerea recurentului ca, in absenta unor inscrisuri care au data certa, toate celelalte inscrisuri depuse de intimate ar trebui sa fie lipsite de putere probatorie si ca nu puteau fi coroborate cu declaratiile notariale, de vreme ce ar fi putut fi contrazise prin proba contrarie, in conditiile in care o astfel de proba nu s-a administrat.


Recurentul invoca si aplicarea eronata de catre instanta de apel a prevederilor art. 9 si 10 din Legea nr.129/1992, anterior republicarii, privind noutatea modelelor sau desenelor industriale.


In opinia sa (contrara concluziilor instantei de apel, potrivit carora desenele inregistrate de recurent nu ar indeplini conditia de registrabilitate a noutatii deoarece acestea ar prezenta asemanari cu anumite creatii ale naturii), argumentul instantei de apel este nelegal intrucat, pentru determinarea caracterului de noutate, desenele industriale pot fi comparate cu alte produse, in sensul Legii nr. 129/1992, iar nu cu alte creatii ale naturii.


Inalta Curte apreciaza ca si aceasta sustinere este lipsita de fundament deoarece instanta de apel a raspuns criticilor aduse de reclamante cu privire la aplicarea art. 6 al Legii nr. 129/1992, atunci cand a afirmat ca imitatia fidela a unei flori naturale nu poate face obiectul protectiei exclusive, deoarece nu este indeplinita conditia noutatii.


Raspunzand unei critici privind aplicarea art. 6 al Legii nr. 129/1992, prin prisma sursei de inspiratie a modelului industrial si al posibilitatii protectiei sale din aceasta perspectiva, instanta de apel nu a depasit limitele impuse comparatiei de Legea nr. 129/1992, ci a realizat o analiza in cadrul domeniului de aplicare al acestei legi.


Pentru toate aceste considerente, Inalta Curte apreciaza ca nici cel de-al doilea motiv de recurs invocat de paratul A. nu este incident .


Astfel fiind, conform art. 312 alin. (1) C.proc.civ. au fost respinse ambele recursuri, ca nefondate.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 920 din 15 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    certificat de inregistrare model industrial    anterioritatea datei certe    act normativ inferior legii    Legea 129/1992    HG 211/2008



Comentează: Dovedirea datei aducerii la cunostinta publicului a modelului industrial
Alte Speţe