din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1930 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Restituirea fructelor civile de catre detinatorul de rea-credinta. Imobil restituit in temeiul Legii nr. 10/2001

Restituirea fructelor civile de catre detinatorul de rea-credinta. Imobil restituit in temeiul Legii nr. 10/2001

  Publicat: 04 Jan 2017       2351 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Potrivit dispozitiilor art.377 alin. (1) C.proc.civ., hotararile date in apel sunt hotarari definitive, astfel ca, de la acest moment, ele dobandesc si caracter executoriu.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prin urmare, data la care hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat contestatia formulata in baza Legii nr. 10/2001 - constatandu-se calitatea reclamantului de persoana indreptatita la restituirea in natura a imobilului notificat - a devenit definitiva, este momentul la care detinatorul imobilului a cunoscut viciile titlului sau, devenind astfel aplicabile dispozitiile art.487 C.civ. si, deci, este tinut a restitui proprietarului fructele civile produse de imobil pana la data predarii efective a bunului. Buna sau reaua credinta a posesorului care incaseaza fructele civile se raporteaza la caracterul constitutiv de drept real al hotararii judecatoresti, prezumtia de buna credinta incetand la data la care s-a recunoscut dreptul persoanei indreptatite, cu titlu definitiv si s-a impus in sarcina detinatorului obligatia corelativa de a restitui imobilul.

Prin cererea inregistrata la data de 29.09.2011 pe rolul Tribunalul Bucuresti, reclamanta Academia Romana a solicitat obligarea paratei Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, la plata fructelor civile (chiriile incasate de parata) pe ultimii trei ani anterior datei introducerii cererii de chemare in judecata, precum si la plata dobanzilor legale aferente acestei sume, cu referire la imobilul situat in Bucuresti care a fost retrocedat, prin hotarare judecatoreasca, reclamantei.

La data de 01.04.2013 parata a formulat cerere reconventionala si a solicitat ca, in situatia in care se va dispune obligarea RAAPPS la plata fructelor civile - chiriile incasate pentru imobil si dobanzile aferente acestor sume, sa fie obligata reclamanta parata la plata cheltuielilor efectuate cu administrarea si conservarea imobilului in septembrie 2008 - decembrie 2011 in valoare totala de 276.785,59 lei si la plata cheltuielilor de judecata .

Prin sentinta nr.104 din 26.01.2015 Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a respins cererea formulata de reclamanta parata; a respins cererea reconventionala formulata de parata RA APPS, ca ramasa fara obiect .

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca reclamanta a depus la data de 09.06.2005, in temeiul Legii nr.10/2001, notificarea nr. 424, la parata RAAPPS, prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului compus din teren in suprafata de 981 mp si cladire cu suprafata construita de 372 mp. Prin decizia nr.271 din 27.08.2007 emisa de parata RAAPPS s-a respins notificarea .

Prin sentinta nr.1431 din 11.12.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila (definitiva si irevocabila la data de 09.05.2011 prin respingerea apelului si recursului), s-a admis cererea precizata formulata de reclamanta, s-a anulat decizia nr.271 din 27.08.2007 emisa de parata RAAPPS, s-a constatat ca reclamanta are calitatea de persoana indreptatita, parata fiind obligata la restituirea in natura a imobilului compus din teren in suprafata de 925 mp si constructiile edificate pe acesta, respectiv corpul principal cu suprafata construita de 259 mp, corpul de cladire anexa in suprafata de 131 mp si corpul de cladire utilitar in suprafata de 6 mp. Reclamanta a fost obligata sa achite paratei suma de 10.982 lei reprezentand valoarea de piata a corpului de cladire utilitar. Parata a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta.

La data de 17.06.2011 reclamanta a adresat o solicitare paratei de stabilire a unei intalniri pentru reglementarea pe cale amiabila a procedurilor de predare-primire a contractului de inchiriere.

Asa cum a rezultat din adresa comunicata de reclamanta paratei la data de 01.07.2011 reprezentantii partilor s-au intalnit la data de 22.06.2011, rezultatul intalnirii fiind consemnat intr-o minuta nedepusa la dosar. Prin aceeasi adresa reclamanta a solicitat punerea in executare a sentintei civile nr. 1431/2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila pana la data de 31.07.2011, comunicand sentinta si decizia nr. 3766/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie legalizate.

La data de 08.07.2011, parata a solicitat reclamantei depunerea sentintei civile investita cu formula executorie, precum si o copie legalizata a deciziei nr. 3766/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. La data de 01.08.2011 reclamanta a comunicat paratei copii legalizate ale hotararilor judecatoresti solicitate si a aratat ca transmiterea titlului executoriu excede cadrului legal.

La data de 08.12.2011 parata a predat reclamantei imobilul, imprejurare necontestata de parti.

Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv contractul de inchiriere nr. xxx6/2004 si actul aditional, a rezultat ca imobilul a fost inchiriat de parata pana la data de 31.12.2012.

Reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata fructelor civile incasate de parata pe perioada cuprinsa intre data formularii notificarii si data predarii, cu luarea in considerare a termenului general de prescriptie extinctiva de 3 ani, respectiv pe perioada 29.09.2009 - 8.12.2011.

Din raportul de expertiza tehnica in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare, astfel cum acesta a fost corectat, a rezultat ca valoarea fructelor civile, respectiv chiria incasata pe perioada solicitata este de 288.100 euro, respectiv 1.257.350 lei.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, in cauza s-a efectuat un raport de expertiza contabila care a stabilit venitul net incasat de parata ca urmare a administrarii imobilului raportat la chiria incasata si cheltuielile efectuate cu administrarea acestuia. Expertul a constatat ca venitul net pe perioada 29.09.2009 - 8.12.2011 este de 789.480,29 lei.

Tribunalul a constatat ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile vechiului Cod civil, raportat la art.103 din Legea nr. 71/2001 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, care prevede ca obligatiile nascute din fapte juridice extracontractuale sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data producerii ori, dupa caz, la data savarsirii lor. In speta s-a invocat savarsirea unei faptei ilicite de catre parata la data de 29.09.2009, data la care in vigoare era vechiul Cod civil.

Vechiul Cod civil reglementeaza efectele actiunii in revendicare admisa, astfel cum acestea decurg din dispozitiile art. 480-487 C.civ. In ceea ce priveste fructele incasate se prevede ca in cazul posesorului de buna credinta fructele se cuvin acestuia pana la data introducerii actiunii in revendicare, iar dupa aceasta data se restituie proprietarului, iar daca posesorul a fost de rea credinta acesta este obligat sa restituie toate fructele lucrului.

In cauza, reclamantei i s-a restituit in natura imobilul ca urmare a aplicarii dispozitiilor Legii nr.10/2001. Prin urmare, in aprecierea bunei credinte a posesorului imobilului si a datei de la care i se cuvin proprietarului fructele incasate, nu se poate face abstractie de dispozitiile acestei legi speciale care reglementeaza situatia restituirii imobilelor preluate abuziv de catre stat in perioada 1945-1989.

Asa cum rezulta din prevederile Legii nr.10/2001 simpla depunere a notificarii nu constituie si recunoasterea dreptului la restituirea imobilului. Depunerea notificarii este urmata de o procedura administrativa care se finalizeaza cu emiterea unei decizii de catre unitatea detinatoare, aceasta procedura putand fi continuata de o procedura jurisdictionala in fata instantelor competente.

In cauza, reclamanta a depus notificarea pentru restituirea imobilului la data de 09.06.2005.

Faza administrativa a solutionarii notificarii depuse s-a finalizat prin decizia nr.271 din 28.08.2007, parata RAAPPS, in calitate de unitate detinatoare, respingand notificarea . In fata instantei de judecata dreptul reclamantei de restituire a imobilului a fost recunoscut prin pronuntarea sentintei civile nr.1431 din 11.12.2009 de Tribunalul Bucuresti, definitiva si irevocabila la data de 09.05.2011 prin respingerea apelului si recursului.

Prin urmare, tribunalul a constatat ca dreptul reclamantei la restituirea imobilului a fost recunoscut in mod definitiv si irevocabil la data de 09.05.2011.

La aceasta data parata a cunoscut despre viciile titlului aflat la baza posesiei sale in considerarea dispozitiilor art. 487 C.civ.

Cererea reclamantei de punere in aplicare a sentintei pe cale amiabila s-a formulat la data de 16.06.2011 urmata de o intalnire a reprezentantilor ambelor parti la data de 22.06.2011 concretizata printr-o minuta. Ulterior, reclamanta a comunicat la cererea paratei hotararile judecatoresti legalizate la data de 1.08.2011. Predarea imobilului s-a realizat in mod efectiv la data de 8.12.2011.

Tribunalul a apreciat ca numai pentru perioada 01.08.2011 - 08.12.2011 pot fi analizate reaua credinta a paratei si refuzul punerii in executare a dispozitiilor sentintei civile nr.1431 din 11.12.2009 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila.

Activitatea paratei RA APPS este reglementata de H.G. nr.60/2005 care in anexa 1, Regulamentul de organizare si functionare, prevede la capitolul IV la art. 11 pct. 12 ca punerea in executare a hotararilor definitive si irevocabile ale instantelor judecatoresti referitoare la retrocedarea de bunuri si valori este de competenta consiliului de administratie a regiei, astfel cum acesta este constituit in conformitate cu dispozitiile art. 7 si 8 din Regulament. Potrivit art. 13 din Regulament Consiliul de administratie se intruneste in sedinte ordinare, o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie, la cererea presedintelui ori a 2 dintre membrii sai si adopta hotarari valabile cu votul a cel putin 3 dintre membrii sai. La data de 23.09.2011, s-a adoptat nota de fundamentare privind punerea in executare a sentintei ce a fost supusa aprobata la data de 13.10.2011 in Consiliul de administratie. Ulterior, la data de 08.12.2011, imobilul a fost efectiv predat reclamantei. Desi nu au fost depuse la dosar aceste inscrisuri, reclamanta nu a contestat existenta sau continutul acestora.

Avand in vedere dispozitiile care reglementeaza activitatea si atributiile consiliului de administratie, procedura efectiva derulata in cauza cu privire la punerea in aplicare a sentintei civile nr. 1431 din 11.12.2009 de Tribunalul Bucuresti, rezultata din succesiunea adoptarii si intocmirii inscrisurilor necesare executarii titlului executoriu, tribunalul a apreciat ca parata nu a refuzat punerea in executare a sentintei, nefiind dovedita reaua credinta a acesteia. Tribunalul a observat ca, anterior depunerii cererii de chemare in judecata si comunicarii citatiei catre parata, aceasta emisese nota de fundamentare, ceea ce demonstreaza buna credinta a paratei in punerea in executare a sentintei.

Sustinerea reclamantei conform careia reaua credinta a paratei este dovedita prin solutionarea cu intarziere de 7 ani a notificarii ceea ce atrage raspunderea civila delictuala a paratei, nu a putut fi retinuta ca temei al cererii de chemare in judecata ce are ca obiect restituirea fructelor civile ca urmare a restituirii imobilului si este incadrata in drept pe dispozitiile art.480-487 C.civ.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta.

Prin decizia nr. 582/A din 26.11.2015 Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a respins, ca nefondat, apelul.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut ca sustinerea conform careia, de la momentul notificarii de catre persoana indreptatita la restituire in baza Legii nr. 10/2001, detinatorul imobilului nu mai poate invoca buna credinta, nu poate fi retinuta, intrucat nicio prevedere din Legea nr. 10/2001 nu autorizeaza o astfel de interpretare. Formularea notificarii constituie temei pentru derularea procedurii administrative care se poate finaliza inclusiv cu emiterea unei decizii de respingere a pretentiilor formulate in temeiul Legii nr. 10/2001. Din aceasta perspectiva, nu se poate considera ca persoana care detinea imobilul nu ar mai avea un titlu valabil si ar fi de rea credinta de la momentul la care a fost formulata notificarea .

Decizia sau dispozitia de restituire in natura a imobilului care face obiectul Legii nr. 10/2001 produce efecte pentru viitor si nu pentru trecut, astfel ca sunt gresite sustinerile contrare ale apelantei.

De asemenea, nu se poate retine sustinerea ca parata ar fi incetat sa mai fie de buna credinta la momentul la care s-a formulat contestatie impotriva deciziei de respingere a notificarii formulate in temeiul Legii nr. 10/2001, deoarece contestarea in termen a deciziei de respingere nu echivaleaza cu desfiintarea titlului emitentului deciziei, neputandu-se anticipa care va fi solutia data de catre instante in procesul respectiv.

Pana la momentul la care nu s-a desfiintat irevocabil titlul paratei, aceasta beneficiaza de prezumtia de buna credinta, astfel ca a cules in mod legal fructele civile.

Sustinerea conform careia momentul cunoasterii viciului titlului nu are nicio legatura cu momentul comunicarii de catre apelanta catre parata a hotararii judecatoresti legalizate este partial adevarata, deoarece, din perspectiva punerii in executare a hotararilor judecatoresti, este relevanta data la care aceasta a ramas irevocabila (hotararile pronuntate in procesele avand ca obiect contestatie formulata in baza art. 26 din Legea nr. 10/2001 nu pot fi puse in executare la momentul ramanerii definitive conform art. 377 din Codul de procedura civila de la 1865). Cu toate acestea, potrivit vechiului Cod de procedura civila, hotararile irevocabile pronuntate in recurs nu se comunicau partilor, prima instanta retinand corect obligatia creditorului de a comunica debitorului copia titlului executoriu pentru a putea avea pretentia ca acesta din urma sa execute voluntar (fara a fi nevoie de executare silita) obligatia de predare a imobilului, cum s-a intamplat in speta.

Prin urmare, de la momentul ramanerii irevocabile a hotararii prin care parata a fost obligata sa restituie imobilul, ea nu mai poate beneficia de prezumtia de buna credinta, dar aceasta nu inseamna ca executarea benevola s-ar putea face instantaneu, fara urmarea procedurilor prevazute de lege si indicate de catre tribunal.

Dispozitiile Legii nr. 10/2001 se completeaza cu dispozitiile dreptului comun (Codul civil), dar nu in ceea ce priveste aspecte care sunt reglementate prin legea speciala. Buna credinta a paratei s-a mentinut pana la momentul in care instantele au pronuntat hotararea judecatoreasca irevocabila, prin care a fost obligata la predarea imobilului catre apelanta. De la momentul luarii la cunostinta de existenta obligatiei mentionata anterior, intimata, in colaborare cu apelanta, a intreprins toate demersurile prevazute de lege pentru a indeplini voluntar cele stabilite prin titlul executoriu.

Din moment ce dispozitia sau decizia de restituire in natura, respectiv hotararea judecatoreasca de restituire in natura a unui imobil care face obiectul Legii nr. 10/2001 sunt acte juridice care produc efecte doar pentru viitor, instanta de apel nu a retinut sustinerile apelantei in sensul ca acestea ar produce efecte si pentru trecut, deoarece viciile titlului ar fi fost cunoscute la un moment anterior celui la care s-au transat irevocabil raporturile juridice guvernate de Legea nr. 10/2001. Durata de solutionare a notificarii (in faza administrativa si eventual in faza judiciara), nu este relevanta din perspectiva momentului la care putea fi si a fost executata voluntar hotararea judecatoreasca de restituire a imobilului si nu este relevanta din perspectiva dreptului posesorului de buna credinta de a culege fructele pe perioada in care aceasta stare de fapt a subzistat. De altfel, intimata a aratat pertinent in intampinare, preluand cele aratate in hotararea primei instante, ca dreptul apelantei reclamante la restituirea imobilului a existat si a fost recunoscut in mod definitiv si irevocabil doar incepand cu data de 09.05.2011, cand a fost pronuntata decizia nr. 3766 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Instanta de apel a retinut ca intimata a fost de buna credinta si dupa momentul pronuntarii deciziei mentionate anterior, din moment ce a predat imobilul voluntar, fara a fi necesar ca apelanta sa sesizeze un executor judecatoresc pentru executarea silita a obligatiei de predare.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., aratand ca instanta de apel a procedat la o interpretare gresita a dispozitiilor art. 485, 486, 487 C.civ. indicate ca temei juridic al cererii de chemare in judecata .

In acest sens, recurenta-reclamanta a aratat ca, pentru a percepe fructele, este esential ca posesorul bunului sa aiba convingerea ferma ca are un titlu care il indreptateste la aceasta, buna-credinta fiind necesar sa existe la momentul culegerii fructelor.

Prin urmare, daca posesorul este notificat sau este chemat in judecata, odata cu primirea notificarii sau a cererii de chemare in judecata, buna sa credinta inceteaza.

Chiar daca s-ar considera ca nu de la data formularii notificarii, la nivelul anului 2001, parata ar fi de rea credinta, de la data formularii cererii de chemare in judecata privind restituirea imobilului (26.09.2007) este evident ca aceasta a cunoscut viciile titlului in baza caruia incasa chiria.

Este eronata interpretarea instantei de apel in sensul ca parata a cules in mod legal fructele civile pana la momentul desfiintarii in mod irevocabil a titlului sau, in conditiile in care dreptul de proprietate al reclamantei a fost recunoscut prin sentinta nr. 1431 din 11.12.2009 a Tribunalului

Bucuresti, data de la care reaua-credinta a paratei este indiscutabila.

Cel putin din momentul pronuntarii deciziei civile nr.4322 din 16.06.2010 a Curtii de Apel, executorie, nu se mai poate retine buna credinta a paratei, cum eronat a apreciat instanta de apel.

Contrar celor retinute de instanta de apel, buna sau reaua-credinta nu poate fi analizata in raport cu momentul comunicarii de catre reclamanta a hotararilor judecatoresti legalizate de restituire a imobilului.

Momentul cunoasterii viciilor titlului (cu consecinta obligarii platii fructelor civile culese) de la care, conform legii, se apreciaza reaua credinta, nu are nicio legatura cu momentul comunicarii de catre reclamanta a hotararilor judecatoresti legalizate, hotararile fiindu-i cunoscute si opozabile paratei inca din momentul pronuntarii lor, intrucat aceasta fusese parte in procesul de restituire, in calitate de parata. Comunicarea hotararilor a urmarit accelerarea predarii imobilului, fara relevanta cu momentul aprecierii relei credinte.

Legea nr. 10/2001 are un domeniu limitat de aplicare si nu reglementeaza situatia fructelor civile percepute, sens in care, contrar considerentelor instantei de apel, in speta devin aplicabile prevederile generale in materie, adica ale Codului civil.

In mod gresit a apreciat instanta de apel buna credinta a paratei in raport cu punerea in executare a sentintei nr. 1431 din 11.12.2009 a Tribunalului Bucuresti, intrucat parata a incetat sa mai fie de buna-credinta din momentul cunoasterii viciilor cu privire la dreptul sau de proprietate . Faptul ca ulterior solutionarii definitive si irevocabile a actiunii privind restituirea imobilului aceasta a indeplinit procedura de predare primire nu inseamna ca a fost de buna credinta cand a incasat fructele civile, aceasta fiind constransa la o atare conduita prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Mai mult, chiar dupa pronuntarea hotararii instantei supreme in sensul obligarii paratei la restituire, aceasta a tergiversat momentul predarii imobilului pentru a incasa in continuare chiriile, imobilul fiind predat dupa mutarea chiriasului, moment de la care parata nu mai avea vreun interes financiar sa nu restituie imobilul.

Recurenta-reclamanta a solicitat admiterea recursului in sensul obligarii RAAPPS la plata sumei de 1.257.350 lei reprezentand contravaloarea chiriei incasate in perioada 29.09.2008 - 08.12.2011, cu plata dobanzii legale aferente acestei sume calculata de la data scadentei (29.09.2008) pana la data achitarii debitului principal.

Analizand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, Inalta Curte retine urmatoarele:

Actiunea principala are ca obiect solicitarea reclamantei, careia i s-a restituit in baza Legii nr.10/2001, in natura, imobilul aflat in posesia paratei, de obligare a acesteia la plata contravalorii fructelor civile incasate, reprezentand chiria perceputa in baza unui contract derulat pe perioada ce constituie obiect al litigiului, 29.09.2008 - 8.12.2011.

Reclamanta a sustinut, in principal, ca momentul de la care este indreptatita a culege aceste fructe (ce coincide cu cel de la care parata ar fi cunoscut viciile titlului de care s-a prevalat in exercitarea posesiei) este cel al notificarii formulate in baza Legii nr.10/2001, insa a aratat ca pot fi considerate ca reprezentand astfel de momente si cel al introducerii contestatiei impotriva deciziei de respingere a notificarii de restituire in natura, respectiv cel al pronuntarii hotararii de prima instanta, a instantei de apel sau a instantei de recurs.

Instanta de apel a analizat sustinerile reclamantei prin prisma dispozitiilor speciale ale Legii nr.10/2001 coroborate cu cele ale dreptului comun, apreciind ca data de la care poate fi analizata buna credinta a posesorului neproprietar este cea a pronuntarii hotararii irevocabile de restituire in natura a bunului. Analizand comportamentul paratei incepand cu aceasta data, instanta de apel a apreciat ca parata a intreprins demersurile necesare, conform procedurilor interne prevazute in regulamentul de organizare, si a restituit de bunavoie imobilul intr-un termen rezonabil, astfel ca despagubirile pretinse de reclamanta nu pot fi acordate.

Reclamanta a criticat in baza art.304 pct.9 C.proc.civ. determinarea momentului incetarii bunei credinte de catre instanta de apel, sustinand ca au fost incalcate dispozitiile art. 485-487 C.civ.

Inalta Curte apreciaza ca recursul este fondat, in limitele ce se vor arata in continuare.

Sunt corecte constatarile instantelor de fond in sensul ca dispozitiile dreptului comun se aplica in cauza in masura in care nu contravin normelor speciale edictate in materia restituirii proprietatilor.

Spre deosebire de situatia unei actiuni in revendicare, in care proprietarul se prevaleaza de un titlu preexistent astfel ca, de la momentul notificarii posesorului, acesta este prezumat ca a cunoscut viciile titlului sau, devenind un posesor de rea credinta tinut a restitui fructele civile, in situatia Legii nr.10/2001, decizia de restituire in natura a imobilului reprezinta titlul de proprietate de care titularul, care si-a redobandit bunul intr-o procedura administrativa, se poate prevala pentru a pretinde posesia imobilului si fructele civile produse de acesta.

Prin urmare, in absenta unui drept real preexistent, nu se poate aprecia ca notificarea formulata in baza Legii nr.10/2001 rastoarna prezumtia de buna credinta a posesorului bunului, cu atat mai mult in situatia in care acesta, ca unitate detinatoare, respinge cererea de restituire in natura a imobilului, considerand ca solicitantul nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru admiterea cererii in procedura administrativa.

Nici momentul introducerii pe rolul instantei a unei actiuni in contestarea deciziei de respingere nu are un astfel de efect, in conditiile in care, fata de respingerea notificarii, prin procedura jurisdictionala declansata se urmareste tocmai obtinerea acestui bun.

Din acest punct de vedere, criticile recurentei sunt lipsite de temei legal.

Instanta de apel a considerat, insa, ca momentul de la care se poate aprecia ca reclamanta detine un titlu constitutiv al dreptului de proprietate este cel al ramanerii irevocabile a hotararii in dosarul privind contestatia formulata in baza Legii nr.10/2001, respectiv 9.05.2011, sustinand ca hotararile pronuntate in baza art.26 din Legea nr.10/2001 nu pot fi puse in executare la momentul ramanerii definitive.

Inalta Curte apreciaza ca, in absenta unei dispozitie legale derogatorii in ceea ce priveste regimul juridic de drept procesual al unor asemenea hotarari, nu poate fi retinuta o atare apreciere a instantei de apel, care, de altfel, nu a oferit niciun argument juridic in sprijinul acestei motivari.

Potrivit dispozitiilor art.377 alin. (1) C.proc.civ., hotararile date in apel sunt hotarari definitive, astfel ca, de la acest moment, ele dobandesc si caracter executoriu.

In cauza, prin decizia nr.432/A din 16.06.2010, Curtea de Apel a respins apelul formulat impotriva sentintei civile nr.1431/2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, prin care s-a constatat calitatea reclamantei de persoana indreptatita si a fost obligata parata la restituirea imobilului.

Acesta inseamna ca ceea ce a statuat instanta de fond in privinta recunoasterii calitatii de persoana indreptatita la restituirea in natura si a obligatiei instituite in sarcina paratei de a restitui respectivul imobil, isi produce efectele de la data pronuntarii deciziei din apel. In speta, din acel moment, aceste dispozitii continute in hotararea instantei de fond, apreciate ca fiind legale si temeinice in apel, instituie in patrimoniul reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului si impun paratei obligatia de a respecta acest drept, inclusiv in ceea ce priveste atributul culegerii fructelor civile.

Pe de alta parte, este gresita si apararea paratei in sensul ca dreptul de folosinta al reclamantei nu era nascut anterior datei predarii imobilului, 8.12.2011, pana la acea data operand prezumtia de buna credinta in utilizarea cu titlu a bunului, intrucat aceasta prezumtie a incetat la data la care s-a recunoscut dreptul reclamantei cu titlu definitiv si s-a impus in sarcina paratei obligatia corelativa de a restitui acest imobil.

Prin urmare, momentul la care parata a cunoscut viciile titlului sau, devenind aplicabile reglementarile art.487 C.civ., este cel la care hotararea judecatoreasca, pronuntata in contradictoriu cu aceasta, prin care reclamantei i s-a constituit titlul de proprietate a devenit executorie, deci producatoare de efecte juridice. Buna sau reaua credinta a posesorului care incaseaza fructele civile se raporteaza la caracterul constitutiv de drept real al hotararii mentionate si nu este influentata de problema executarii voluntare sau pe cale silita a respectivei hotarari, astfel ca demersurile vizand punerea in executare a acestei hotarari, analizate in considerentele deciziei recurate, nu sunt relevante din acest punct de vedere.

Fata de aceste imprejurari, Inalta Curte constata ca in mod gresit instanta de apel a ignorat efectul juridic constitutiv de drept al hotararii definitive si executorii asupra calificarii conduitei posesorului imobilului ca fiind de buna sau de rea credinta, cu consecinte asupra momentului de la care poate fi analizata cererea de restituire a fructelor civile incasate, confundand acest aspect cu demersurile de punere in executare a respectivei hotarari, desi reaua credinta in perceperea fructelor este distincta de conduita debitorului in procedura de executare .

Retinand ca sunt indeplinite dispozitiile art. 304 pct.9 C.proc.civ. in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea art.487 C.civ., Inalta Curte a admis recursul si a casat, in baza art.312 alin.(1) C.proc.civ. hotararea recurata.

Avand in vedere faptul ca, fata de solutia pronuntata, care constata neindeplinirea conditiilor de existenta a obligatiei de restituire a fructelor civile, in apel nu a fost analizat cuantumul prejudiciului pretins prin prisma probatoriului administrat, Inalta Curte a trimis cauza spre solutionare aceleiasi instante de apel, care va relua judecata inclusiv asupra acestui aspect.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 743 din 30 martie 2016


Citeşte mai multe despre:    restituire imobil    restituire fructe civile    caracter constitutiv al hotararii judecatoresti    Legea 10/2001
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr.775/2018, pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.

Nationalizare imobil. Restituire. Acordare despagubiri
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.169A din data 12.04.2012

Anulare contract de vanzare-cumparare. Restituire imobil cu destinatia spatiului comercial ce a facut obiectul contractului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.828 din data 28.02.2012

Restituire imobil. Anulare decizie de impunere la plata impozitului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr, 10 din data 07.01.2010

Obligare restituire imobil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.252 din data 14.11.2011

Restituire imobil. Neprezentarea actului normativ de preluare
Pronuntaţă de: Tribunalul Teleorman - Sentinta civila nr. 74 din data 03.05.2010

Contract de asistenta juridica. Onorariu de succes. Rezolutiune
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila 13292 din 11.11.2008

Casare. Nerespectarea de catre instanta de trimitere a indrumarilor date de instanta de casare. Consecinte.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 1444 din 15 februarie 2007





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964