Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cerere de interventie principala. Lipsa indeplinirii conditiei de a fi pretins pentru sine dreptul dedus judecatii

Cerere de interventie principala. Lipsa indeplinirii conditiei de a fi pretins pentru sine dreptul dedus judecatii

  Publicat: 05 Jan 2017       785 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
In considerarea rolului sau activ, consacrat prin art. 22 Cod procedura civila, instanta este datoare ca in sistuatia in care o cerere de interventie in interes propriu nu indeplineste conditiile procedurale pentru a fi admisa – intelegand ca finalitatea acesteia vizeaza respingerea actiunii introductive – sa califice judicios cererea ca fiind una de interventie accesorie, „care sprijina numai apararea uneia dintre parti”.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Drept real principal, avand ca obiect bunurile din domeniul public si ca titulari regiile autonome, prefecturile, autoritatile administratiei publice centrale si locale, alte institutii publice de interes national, judetean si local.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin incheierea din 9.10.2015, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins ca inadmisibila cererea de interventie principala formulata de Judetul X si Consiliul Judetean X retinand ca acestia ``nu pretind pentru sine dreptul dedus judecatii sau un alt drept aflat in stransa legatura cu acesta``, nefiind indeplinite cerintele art. 61 si 62 Cod procedura civila.


2.Recursul declarat de Judetul X si Consiliul Judetean X


Impotriva sentintei curtii de apel au formulat apel Judetul X si Consiliul Judetean X, in temeiul art. 64 alin.(4) Cod procedura civila, cale de atac calificata de instanta in temeiul art. 97 raportat la art. 22 alin.(4) si 152 din Codul de procedura civila, ca fiind recurs.


Recurentii au sustinut ca prima instanta nu a luat in considerare ca sunt beneficiarii HG nr.910/2010, actul administrativ vizat de actiunea in anulare formulata de reclamantul A. In aceasta calitate este obligatorie participarea lor la litigiul pendinte, justificandu-si in cadrul cererii de interventie atat dreptul, cat si interesul de a interveni.


Inalta Curte constata ca aspectele invocate de recurenti pot fi incadrate in motivul de casare prevazut de art. 488 alin.(1) pct.5 Cod procedura civila, motiv care are ca domeniu de incidenta incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage nulitatea .


3.Considerentele Inaltei Curti asupra recursului


Examinand incheierea atacata prin prisma criticii recurentilor, luand in considerare ca intimatii, desi legal citati, nu au formulat intampinari, Inalta Curte constata ca se impune reformarea acesteia, in sensul admiterii in principiu a cererii de interventie formulata de Consiliul Judetean X si Judetul X pentru considerentele ce urmeaza.


Intimatul-reclamant A a investit instanta de contencios administrativ cu o actiune judiciara avand ca obiect anularea partiala a doua hotarari de Guvern:


- nr.910/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului in domeniul public al Judetului X si in administrarea Consiliului Judetean X;


- nr. 744/2014 pentru modificarea art. 3 din Hotararea Guvernului nr.910/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului in domeniul public al Judetului X si in administrarea Consiliului Judetean X.


Cadrul procesual, asa cum a fost conceput de reclamant, a vizat din perspectiva procesual pasiva numai pe emitentul actelor administrative: Guvernul Romaniei, nu si pe beneficiarul lor: Judetul X/Consiliul Judetean X.


La data de 17.04.2015, anterior primului termen de judecata, in cauza au formulat ``cerere de interventie in interes propriu`` Judetul X si Consiliul Judetean X, prin presedinte, solicitand respingerea actiunii (ca inadmisibila, tardiva ori neintemeiata). In justificarea interesului lor procesual, autorii cererii de interventie au aratat, in esenta, ca sunt beneficiarii actelor atacate, ca exercita un drept de administrare asupra imobilelor cuprinse in anexa HG nr.910/2010, in scopul stabilit prin acest act administrativ, respectiv pentru dezvoltarea turismului prin practicarea schiului si a altor sporturi de iarna in zona Y din judetul X. Au precizat si ca dreptul de proprietate al Judetului X, ca si dreptul de administrare al Consiliului Judetean au fost intabulate in Cartea funciara a UAT comuna Z.


Curtea de apel a considerat ca aceasta cerere de interventie nu poate trece de filtrul admisibilitatii in principiu, intrucat, desi au indicat drept temei al cererii dispozitiile art. 62 din Codul de procedura civila, intervenientii ``nu pretind pentru sine in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta``, dupa cum indica dispozitiile art. 61 alin.(2) Cod procedura civila.


Intr-adevar, cererea in discutie nu indeplineste conditiile procedurale pentru a fi calificata interventie principala, neavand ``forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata``, mai ales un ``obiect`` sau ``capat de cerere`` (art.194 lit.c raportat la art.30 alin.3).


Insa, in temeiul rolului sau activ consacrat prin art. 22 Cod procedura civila, intelegand ca finalitatea cererii incidentale cu care a fost investita viza respingerea actiunii introductive, judecatorul cauzei trebuia sa califice judicios cererea de interventie, potrivit alin.4 al acestui text de principiu, fiind evidenta natura ei de interventie accesorie, ``care sprijina numai`` (art. 61 alin.3 Cod procedura civila) apararea Guvernului Romaniei.


Mai mult, in materia contenciosului administrativ sunt incidente dispozitiile art. 161 din Legea nr. 554/2004, instanta insasi putand pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a beneficiarilor actului administrativ. In cauza de fata se impunea participarea recurentilor la judecata, nefiind de conceput derularea unei proceduri care s-ar putea finaliza cu anularea unor hotarari de Guvern prin care s-au constituit drepturi in favoarea lor, fara a li se acorda posibilitatea sa-si formuleze aparari.


Ca urmare, in temeiul art. 64 raportat la art. 63 si 61 alin.(3) recursul declarat de Judetul X si Consiliul Judetean X a fost admis, se va incheierea recurata a fost casata si, dupa rejudecare, a fost admisa in principiu cererea de interventie formulata de Consiliul Judetean X si Judetul X.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 71 din 22 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    interventie in interes propriu    admisibilitate in principiu    rol activ al judecatorului    interventie accesorie



Comentează: Cerere de interventie principala. Lipsa indeplinirii conditiei de a fi pretins pentru sine dreptul dedus judecatii
Alte Speţe

Interventie in interes propriu. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 127 din CPC in cazul calitatii de judecator a partii interveniente
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1198 din 26 mai 2016

Inadmisibilitatea recursului formulat impotriva incheierii prin care a fost recalificata calea de atac
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1284 din 07 iunie 2016

Domeniu public si privat. Schimbare statut juridic. Inadmisibilitatea substituirii in dreptul altor autoritati in ceea ce priveste stabilirea benefici
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi- Sectia Contencios Adm Decizie 2 (09.01.2006)

Domeniu public si privat. Schimbare statut juridic. Inadmisibilitatea substituirii in dreptul altor autoritati in ceea ce priveste stabilirea benefici
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi- Sectia Contencios Adm Decizie 2 (09.01.2006)

Domeniu public si privat. Schimbare statut juridic. Inadmisibilitatea substituirii in dreptul altor autoritati in ceea ce priveste stabilirea benefici
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi- Sectia Contencios Adm Decizie 2 (09.01.2006)

Actiune in raspundere civila delictuala. Noul Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2358 din 24 iunie 2014

Contract de distributie. Interpretarea clauzelor contractuale. Uzante comerciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2327 din 19 iunie 2014

Contestatie la titlu. Admiterea cererii si schimbarea debitorului obligatiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.3663 din 12 septembrie 2013

Desfiintarea actului. Titlu nevalabil. Inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 in lipsa unei ”preluari abuzive”
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1046 din 28 februarie 2013