Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia CCR nr. 553/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica

Decizia CCR nr. 553/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica

  Publicat: 12 Jan 2019       455 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Decizia nr. 553/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica (dreptul fostilor proprietari sau al succesorilor acestora de revendicare a bunurilor preluate abuziv de stat, daca bunul nu face obiectul revendicarii in temeiul unor legi speciale).

Pronuntata in sedinta din data de 18 septembrie 2018.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 27 din 10.01.2019.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, īn temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, exceptie ridicata de comuna Bistrita Bargaului, judetul Bistrita, prin primar, in Dosarul nr. 3.333/86/2017 al Tribunalului Suceava - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.858D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.

3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens arata ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie, dat fiind faptul ca este aplicabil tuturor destinatarilor normei juridice, in mod egal. Se mai arata ca instituirea unei proceduri speciale administrative nu incalca dreptul de acces liber la justitie, cata vreme partile au o cale de atac in justitie impotriva deciziei administrative. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 44 din Constitutie se arata ca statul are dreptul de a hotari asupra regimului juridic al bunurilor intrate in proprietatea sa. De asemenea invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, respectiv deciziile nr. 896 din 16 septembrie 2008, nr. 288 si nr. 301 din 3 martie 2009.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

4. Prin Incheierea din 17 noiembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 3.333/86/2017, Tribunalul Suceava - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica. Exceptia a fost ridicata de comuna Bistrita Bargaului, judetul Bistrita, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei actiuni in revendicare imobiliara.

5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat nu permite fostilor proprietari ai bunurilor preluate de stat fara titlu valabil sau succesorilor acestora sa formuleze actiunea in revendicare, reglementata de Codul civil, in cazul in care imobilele revendicate fac obiect al unor legi speciale de reparatie. Se sustine ca, in acest mod, se instituie o discriminare intre fostii proprietari, respectiv intre cei care intenteaza actiunea in revendicare, pe de o parte, si cei care recurg la revendicarea imobilelor in temeiul legilor speciale de reparatie, pe de alta parte . Or, conditionarea, prin lege, a acordarii masurilor reparatorii exclusiv prin legi reparatorii speciale reprezinta o masura care infrange principiul constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor, prin instituirea unei discriminari, in detrimentul celor care actioneaza prin formularea actiunii de drept comun, respectiv actiunea in revendicare. Se mai sustine ca, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 22 octombrie 1996, pronuntata in Cauza Stubbings si altii impotriva Regatului Unit), principiul interzicerii discriminarii, reglementat de art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, presupune aplicarea unui tratament juridic egal unor persoane aflate in situatii juridice identice. Astfel, exista discriminare atunci cand unor persoane aflate in situatii identice sau comparabile le este aplicat un tratament juridic diferit sau atunci cand un individ se vede, fara o justificare adecvata, mai bine tratat decat altul, respectiv, in sensul art. 14 din Conventia europeana, atunci cand autoritatile statului introduc distinctii intre situatii analoage sau comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva. Se mai sustine ca, pentru a se retine nesocotirea principiului interzicerii discriminarii, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele elemente: unor persoane aflate in situatii juridice analoage sau comparabile sa le fie aplicat un tratament juridic preferential, iar aceasta distinctie sa nu isi gaseasca nicio justificare obiectiva sau rezonabila. Se sustine ca, in speta, nu exista o astfel de justificare a diferentei de tratament juridic, reglementata prin textul de lege criticat, respectiv aceasta nu vizeaza un scop legitim si nu este proportionala cu scopul vizat, dat fiind faptul ca fostul proprietar care doreste sa intenteze actiunea in revendicare este plasat pe o pozitie de inferioritate juridica, deoarece nu ii este permisa intentarea actiunii in revendicare, potrivit dreptului comun, daca bunurile preluate de stat cu titlu abuziv fac obiectul unor legi speciale de reparatie.

6. Se mai sustine ca, pentru aceleasi motive, este incalcat si principiul constitutional al accesului liber la justitie. In acest sens se mai arata ca legile speciale reparatorii au o aplicabilitate limitata in timp, aspect care presupune o serie de conditii limitative, printre care termene speciale, situatie diametral opusa fata de mijlocul procesual al actiunii in revendicare, care este imprescriptibila; prin urmare, nu poate fi acceptat faptul ca persoanele indreptatite la restituire sunt obligate sa recurga la revendicarea in temeiul legilor speciale de reparatie. Se arata ca autoarea exceptiei a fost in imposibilitate de a respecta termenele imperative impuse de legea speciala de reparatie, dat fiind faptul ca, la acel moment, din motive neimputabile, nu a avut posibilitatea sa faca dovada dreptului de proprietate .

7. In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitoare la caracterul facultativ si gratuit al jurisdictiilor speciale administrative, se sustine ca, in concordanta cu dispozitiile art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu activitate administrativ-jurisdictionala. Prin urmare, in conditiile in care organele implicate in procedura de restituire ce face obiectul legilor speciale de reparatie, respectiv comisia locala si comisia judeteana, sunt jurisdictii administrative, este evident ca apelarea la concursul acestora de catre persoanele indreptatite la restituire ar trebui sa aiba un caracter facultativ. Astfel, textul de lege criticat nu poate exclude fostii proprietari de la posibilitatea recurgerii la actiunea in revendicare, in conditiile in care parcurgerea etapelor administrative trebuie sa aiba un caracter facultativ.

8. Se mai sustine ca, potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, dreptul de proprietate este garantat, atat in ceea ce priveste garantarea atributelor dreptului de proprietate, cat si in sensul garantarii posibilitatii titularului dreptului de proprietate de a-si apara dreptul, in speta, prin intentarea actiunii in revendicare. Prin urmare, masurile legislative nu pot determina ingerinte in dreptul de proprietate privata, in sensul imposibilitatii recurgerii la actiunea in revendicare, exercitata de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar.

9. De asemenea se invoca incalcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, cu motivarea ca imposibilitatea exercitarii actiunii in revendicare nu intruneste conditiile restrictive de restrangere a exercitiului unui drept . Se mai arata ca, prin Sentinta nr. 3.538/2010, pronuntata de Judecatoria Bistrita, in Dosarul nr. 3.538/190/2010, s-a dispus infiintarea colii funciare Bistrita Bargaului, partea a VI-a, cu nr. top 1-35, fiind recunoscut dreptul de proprietate al autoarei exceptiei, astfel incat aceasta detine un "bun actual", in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

10. Tribunalul Suceava - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens se apreciaza ca reglementarea criticata este clara, precisa si previzibila, destinatarul normei juridice fiind capabil sa isi adapteze conduita in functie de continutul acesteia, fiind adoptata de legiuitor in cadrul atributiilor sale conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie . Se mai apreciaza ca instituirea unei proceduri speciale de reparatie, cu privire la bunurile preluate de stat fara titlu valabil ori prin vicierea consimtamantului, in perioada regimului comunist, nu semnifica incalcarea accesului liber la justitie ori restrictii in stabilirea dreptului de proprietate, ci este dictata de necesitatea lamuririi raporturilor juridice litigioase, intr-un termen rezonabil, in sensul clarificarii si asigurarii securitatii raporturilor juridice. In ceea ce priveste sustinerile privind incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie se apreciaza ca egalitatea partilor in fata legii si a autoritatilor judiciare implica judecarea proceselor de aceleasi organe judiciare si potrivit acelorasi reguli procedurale. De asemenea, existenta unor organe de jurisdictie specializate, in afara sistemului instantelor judecatoresti ori instituirea unor reguli speciale de procedura nu exclude egalitatea partilor, deoarece organele de jurisdictie specializate solutioneaza toate litigiile date de legea speciala in competenta lor jurisdictionala, fara nicio discriminare, iar regulile procedurale speciale se aplica oricarei persoane care este parte intr-un litigiu supus acestor reguli . Totodata, legislatia procesuala in vigoare nu instituie restrictii sau privilegii, fiecare parte avand dreptul la aceleasi probe, aparari si cai de atac. Se mai apreciaza ca neurmarea procedurii speciale, prevazuta de legile reparatorii, nu constituie fine de neprimire ale unei actiuni formulate pe calea dreptului comun, accesul liber la justitie fiind garantat de art. 21 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat partilor interesate le este asigurata posibilitatea de a formula o cale de atac.

11. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, instanta de judecata invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin care s-a statuat ca trebuie sa se recunoasca statului dreptul de a hotari neingradit asupra regimului juridic al bunurilor intrate in proprietatea sa, in baza unor titluri conforme cu legislatia existenta in momentul dobandirii dreptului sau de proprietate, precum si de a stabili modul in care - prin restituire in natura, prin plata unor despagubiri sau orice alta modalitate -- fostii proprietari sau mostenitorii acestora vor beneficia de reparatii pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative din perioada regimului comunist. De asemenea se apreciaza ca modul in care sunt stabilite criteriile de apreciere a valabilitatii titlurilor prin care bunurile au fost dobandite, pe baza raportarii acestora la cadrul constitutional si legal existent, reprezinta o optiune a legiuitorului. Se mai invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la textul de lege criticat.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

13. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens se considera ca textul de lege criticat nu ingradeste principiul accesului liber la justitie, ci, dimpotriva, reprezinta o concretizare a acestuia, in acest caz instantele de judecata fiind competente sa stabileasca valabilitatea titlului de proprietate . In legatura cu invocarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie 1995, precum si Decizia nr. 301 din 3 martie 2009.

14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:

15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, potrivit carora: " (2) Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie."

17. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie si alin. (4) privind jurisdictiile speciale administrative, art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate si art. 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea sunt invocate dispozitiile art. 14 - Interzicerea discriminarii, cuprinse in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat, in aplicarea principiului restitutio in integrum, dispune cu privire la posibilitatea revendicarii bunurilor preluate de stat fara titlu sau cu un titlu nevalabil, in temeiul dispozitiilor de drept comun, cuprinse in Codul civil, cu exceptia cazurilor in care aceste bunuri fac obiectul unor legi speciale de reparatie. In acest din urma caz, revendicarea bunurilor preluate de stat este posibila doar in temeiul normelor speciale cuprinse in legea cu caracter reparator, printr-o procedura administrativa obligatorie, prealabila sesizarii instantelor judecatoresti.

19. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca, in conditiile inexistentei unei optiuni de a alege intre aplicarea dreptului comun in materia revendicarii si aplicarea legii speciale de reparatie, textul de lege criticat instituie un regim juridic discriminatoriu, in ceea ce priveste posibilitatea fostilor proprietari de a obtine restituirea bunurilor preluate de stat . Analizand ipoteza normativa a textului de lege criticat, Curtea retine ca acesta exclude un concurs intre aplicarea legii generale si a legii speciale, reglementand in mod expres faptul ca, dupa intrarea in vigoare a legii speciale reparatorii, actiunea in revendicare, de drept comun, nu mai poate constitui temei al revendicarii, in virtutea principiului general de drept specialia generalibus derogant. Asadar, ipoteza normativa a textului de lege criticat plaseaza destinatarii normei in aceeasi situatie juridica, acordandu-le posibilitatea revendicarii imobilelor in cauza, fie pe calea actiunii in revendicare, aplicabila pana la intrarea in vigoare a legii speciale, fie pe calea legii reparatorii speciale. Or, avand in vedere principul general de drept electa una via non datur recursus ad alteram, precum si principiul securitatii raporturilor juridice, nu se poate sustine ca persoanele care, utilizand procedura legii speciale reparatorii, nu mai pot exercita, ulterior, actiunea in revendicare de drept comun se afla intr-o situatie juridica discriminatorie, cu incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi .

20. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55). Or, in speta, situatia prevazuta de ipoteza normei se refera la momentul adoptarii legislatiei speciale, cu caracter reparator, fata de care isi gaseste aplicarea un regim juridic sau altul, respectiv revendicarea fie in conditiile dreptului comun, pana la un anumit moment temporar (intrarea in vigoare a legii speciale), fie in temeiul legii speciale. Asadar, criteriul in functie de care devin incidente dispozitiile de drept comun, respectiv, dispozitiile legii speciale de reparatie, este un criteriu obiectiv si rezonabil, nefiind instituit intuitu personae. Prin urmare, avand in vedere faptul ca textul de lege criticat se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normativa, fara nicio discriminare, pe considerente arbitrare, nu este intemeiata raportarea criticii de neconstitutionalitate la dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi si nici la principiul nediscriminarii, cuprins in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

21. De altfel, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa referitoare la textul de lege criticat, a statuat ca sintagma "daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie", cuprinsa in art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, nu are semnificatia unei incalcari a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, avand in vedere ca legiuitorul, in virtutea competentelor sale constitutionale, este indreptatit sa impuna o reglementare speciala intr-un anumit domeniu, aplicand astfel principiul specialia generalibus derogant. De asemenea, in jurisprudenta Curtii, s-a mai retinut ca trebuie sa se recunoasca statului dreptul de a hotari neingradit asupra regimului juridic al bunurilor intrate in proprietatea sa in baza unor titluri conforme cu legislatia existenta in momentul dobandirii dreptului sau de proprietate, precum si de a stabili modul in care - prin restituire in natura, prin plata unor despagubiri sau in orice alta modalitate - fostii proprietari sau mostenitorii acestora vor beneficia de reparatii pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 117 din 16 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 22 martie 2006, precum si Decizia nr. 896 din 16 septembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 713 din 21 octombrie 2008).

22. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate mai sustine ca textul de lege criticat incalca si principiul constitutional al accesului liber la justitie, prin obligarea persoanelor indreptatite la restituire sa recurga la revendicarea in temeiul legilor speciale de reparatie. In acest sens se sustine ca legile speciale reparatorii au o aplicabilitate limitata in timp, aspect care presupune o serie de conditii limitative, printre care termene speciale, situatie diametral opusa fata de mijlocul procesual al actiunii in revendicare.

23. In legatura cu aceste sustineri, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, dreptul de acces la justitie nu este un drept absolut, ci este susceptibil de anumite limitari sau conditionari, de natura a permite valorificarea in bune conditii a dreptului vizat. Astfel, reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul drepturilor altor titulari, in egala masura ocrotite. De asemenea, Curtea a mai statuat ca principiul accesului liber la justitie implica, intre altele, adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, in care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile lor procesuale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 400 din 5 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.012 din 3 noiembrie 2004, Decizia nr. 894 din 5 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006).

24. Aplicand aceste considerente de principiu la prezenta cauza, Curtea retine ca instituirea unei reglementari speciale, in materia revendicarii imobilelor preluate de stat, derogatorii de la dreptul comun, cu consecinta imposibilitatii recurgerii la actiunea in revendicare, reglementata de Codul civil, nu este de natura sa contravina principiului constitutional al accesului liber la justitie, atat timp cat persoanelor indreptatite la restituire li se recunoaste un drept efectiv de acces la instanta, respectiv atat timp cat, dupa parcurgerea procedurii administrative prealabile, legea speciala confera si calea contestatiei la instanta. Or, din acest punct de vedere, al recunoasterii dreptului la actiune in justitie, in temeiul legislatiei adoptate in materia restituirii bunurilor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, Curtea retine ca acesta era prevazut de art. 53-56 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, art. 2 alin. (6), art. 3 alin. (7), art. 6 alin. (2) si art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, art. 21 alin. (5), art. 26 alin. (3), art. 28 alin. (3) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005 si art. 19 si art. 20 din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. De asemenea, potrivit art. 35 alin. (1) si (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, instanta de judecata este competenta sa se pronunte atat asupra deciziilor emise de entitatea investita de lege cu atributii in finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, respectiv Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, cat si asupra refuzului acesteia de a solutiona cererile adresate in temeiul legilor reparatorii in materia proprietatii. Totodata, prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite nr. XX din 19 martie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, in ceea ce priveste aplicarea prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, instantelor de judecata li s-a recunoscut o jurisdictie deplina, inclusiv in ceea ce priveste analiza fondului dreptului la restituire, prin solutionarea pe fond nu numai a contestatiei formulate impotriva deciziei/dispozitiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv, ci si a notificarii persoanei pretins indreptatite, in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.

25. Tot in legatura cu acest aspect, referitor la pretinsa incalcare a principiului constitutional al accesului liber la justitie, autoarea exceptiei mai arata ca a fost in imposibilitate de a respecta termenele imperative impuse de legea speciala de reparatie, dat fiind faptul ca, la acel moment, din motive neimputabile, nu a avut posibilitatea sa faca dovada dreptului de proprietate . Or, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca si imprejurarea referitoare la faptul ca, prin neparcurgerea procedurii administrative ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justitie nu este de natura sa demonstreze neconstitutionalitatea procedurii administrative prealabile, accesul liber la justitie semnificand faptul ca orice persoana se poate adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus niciunei conditionari. Mai mult, exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, are legitimarea constitutionala de a stabili procedura de judecata . Aceasta implica si reglementarea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibila (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014). In acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia instituirea unei proceduri prealabile nu este incompatibila cu prevederile art. 6 din Conventie, daca ea este supusa ulterior unui control judecatoresc, dreptul de acces la un tribunal fiind susceptibil de unele limitari implicite sau explicite, intrucat, prin insasi natura lui, el presupune o reglementare din partea statului, in cadrul marjei sale de apreciere, recunoscuta de Conventie (cu titlu exemplificativ, Hotararea din 23 iunie 1981, pronuntata in Cauza Le Compte, Van Leuven si De Meyere impotriva Belgiei, sau Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit, paragraful 57).

26. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate, motivat de faptul ca fostul proprietar nu poate exercita actiunea in revendicare, in subsidiar fata de parcurgerea procedurii de restituire reglementata prin legile speciale de reparatie, in jurisprudenta sa, Curtea retine jurisprudenta sa constanta, in care s-a statuat ca modul de reparare a injustitiilor si abuzurilor din legislatia trecuta tine de optiunea exclusiva a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt in acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

27. Referitor la invocarea incalcarii dispozitiilor art. 53 din Constitutie, Curtea retine ca, nefiind constatata nicio incalcare a drepturilor fundamentale, prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente in cauza. De altfel, Curtea mai retine ca, in sensul jurisprudentei sale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justitie nu este un drept absolut, el putand fi supus unor limitari, implicit admise, din partea statului, prin anumite conditii de forma sau de fond impuse de legiuitor. Prin urmare, imposibilitatea exercitarii actiunii in revendicare, in privinta bunurilor preluate de stat fara un titlu valabil, daca acestea fac obiectul unor legi speciale de reparatie, care confera calea speciala de acces la justitie, nu constituie o restrangere a accesului liber la justitie, ci o configurare a acestui drept, fara a putea fi retinuta o afectare a dreptului, in chiar substanta sa. In sensul jurisprudentei Curtii, stabilirea unor conditionari pentru introducerea actiunilor in justitie nu constituie, in sine, o incalcare a accesului la justitie, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, solutie ce rezulta din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie . Totodata, Curtea a mai statuat ca accesul liber la justitie este pe deplin respectat ori de cate ori partea interesata, in vedere valorificarii unui drept sau interes legitim, poate sa se adreseze cel putin o singura data unei instante nationale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015). Prin urmare, prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente in cauza.

28. De asemenea, in legatura cu invocarea prevederilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitor la caracterul facultativ si gratuit al jurisdictiilor administrative, Curtea retine ca obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate se refera la posibilitatea fostilor proprietari sau a succesorilor acestora de a formula actiune in revendicarea bunurilor preluate abuziv, daca acestea nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie. Or, prin invocarea prevederilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, autorul exceptiei de neconstitutionalitate isi circumstantiaza critica la o reglementare proprie legii speciale la care face referire textul de lege criticat. Prin urmare, critica de neconstitutionalitate, formulata din aceasta perspectiva, nu priveste norma juridica supusa controlului de constitutionalitate, ci insusi modul de desfasurare a procedurii reglementate prin legea speciala de reparatie. Astfel, o asemenea critica depaseste continutul normativ al art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, vizand in mod direct si nemijlocit prevederile art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, act normativ care nu constituie obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala neputandu-si extinde controlul de constitutionalitate si in privinta altui act normativ, intrucat s-ar sesiza din oficiu .

29. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de comuna Bistrita Bargaului, judetul Bistrita, prin primar, in Dosarul nr. 3.333/86/2017 al Tribunalului Suceava - Sectia I civila si constata ca prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala, Decizia nr. 553/2018, pronunta la data de 18 septembrie 2018


Citeşte mai multe despre:    Conflict jurisdictie administrativa    Retrocedare drept comun si legea speciala    Actiune justitie retrocedare    Imobile preluate abuziv de stat    Decizie CCR procese Legea nr 10    Revendicare proprietate publica



Comentează: Decizia CCR nr. 553/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica
Alte Speţe