din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1829 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Nelegalitatea deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa elementelor obligatorii nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri sau anexe

Nelegalitatea deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa elementelor obligatorii nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri sau anexe

  Publicat: 13 Jan 2019       2766 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Deliberand asupra apelului civil de fata, constata ca prin sentinta civila nr. 2263/20.09.2016 pronuntata in Dosarul nr. x, Tribunalul T__ a admis cererea de chemare in judecata a reclamantei M_ M_ M__, in contradictoriu cu paratul U.M. x Timisoara - S__ M_ �V. P_� Timisoara.

A constatat nulitatea Deciziei de sanctionare nr. A1279/01.06.2016 emisa de parata si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 1.100 lei cheltuieli de judecata .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca reclamanta este salariata unitatii parate incepand cu data de 01.12.2008, in baza contractului individual de munca nr. A 275/x incheiat pe durata nedeterminata pe functia de asistent medical generalist.

Prin Decizia de sanctionare nr. A 1279/01.06.2016 impotriva reclamantei a fost dispusa masura disciplinara a avertismentului scris.

Din motivarea deciziei, rezulta ca angajatorul a retinut faptul ca reclamanta se face vinovata de intarzierea sau neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor si incalcari ale regulilor de disciplina a muncii, faptele savarsite constituind abatere disciplinara raportat la prevederile art. 16 lit. c si e din Ordinul M 17/2012 - Regulamentul de ordine interioara aplicabil personalului civil din M._. 39 alin. 2 lit. b din Codul muncii, iar aceasta a fost sanctionata in baza prevederilor art. 247 alin. 2 din Codul muncii si art. 70 lit. d si g din Ordinul M 17/2012.

Decizia de sanctionare, potrivit doctrinei si practicii judiciare de specialitate, reprezinta un act unilateral, manifestarea de vointa a angajatorului, care nu trebuie sa se adreseze Justitiei ori altor organe pentru a exercita obligatia juridica de disciplina muncii, legea in vigoare recunoscand intr-adevar angajatorului dreptul, unilateral si punitiv de a constata, cerceta abaterile disciplinare si de a aplica sanctiuni disciplinare.


Pentru a preveni eventualele comportari abuzive ale angajatorilor, prin care s-ar leza drepturile si interesele legitime ale salariatilor, legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod expres conditiile de fond si de forma in care angajatorul poate dispune cu privire la sanctionarea disciplinara.

Instituirea acestor obligatii de ordin formal in sarcina angajatorului reflecta expresia principiului statului social si al drepta?ii instituit prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei, principiu care se oglinde?te si in dispozitiile art. 8 din Codul muncii potrivit carora relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualita?ii si al bunei credin?e, iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca participan?ii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc in conditiile legii si ale contractelor colective de munca .

Potrivit art. 78 din Codul muncii, concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta.

Conform dispozitiilor art. 252 alin. (2) din Codul muncii ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata``.

dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. 2 din Codul muncii referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare urmaresc punerea la adapost a angajatorului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatului, precum si viceversa.

Exigen?ele continute de art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii impun angajatorului sa men?ioneze in cuprinsul actului de sanctionare, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara.

In cazul concret al reclamantei, descrierea faptei, in intelesul dat de normele legale mai sus indicate, presupune nu doar mentionarea generica, ca angajata se face vinovata de intarzierea sau neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor si incalcari ale regulilor de disciplina a muncii, ci faptele trebuie descrise in concret si anume: trebuie mentionata data savarsirii lor si in ce constau lucrarile efectuate cu intarziere ori cu neglijenta, evident cu descrierea neglijen?ei, precum si care sunt regulile de disciplina a muncii, efectiv incalcate de salariata.

Pentru verificarea vinovatiei salariatului, potrivit la art. 252 alin. 2 din Codul muncii, este necesara descrierea concreta a faptei cu aratarea datei savarsirii si a faptelor concrete savarsite, in caz contrar instanta neputand aprecia legalitatea si temeinicia sanctiunii, iar angajatul neputand sa-si faca apararile in cunostinta de cauza.

Insa, din cuprinsul decizie nu reies in concret in ce constau faptele savarsite, actiuni sau inactiuni si data ori perioada savarsirii acestora, motiv pentru care instanta de fond a retinut incalcarea prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a din Legea nr. 253/2003, de catre parata.

In concluzie, modalitatea in care angajatorul a inteles sa-l sanctioneze pe salariatul presupus ca ar fi comis o abatere disciplinara s-a concretizat intr-un act abuziv cu incalcarea dispozitiilor legale prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, context in care se impune constatarea nulitatii deciziei de sanctionare .

Astfel, avand in vedere cele expuse, in contextul in care incidenta motivelor de nulitate mai sus constatate face de prisos analizarea celorlalte vicii de fond invocate in actiunea introductiva, Tribunalul a constatat ca decizia mentionata este emisa cu incalcarea prevederilor legale obligatorii in materie descrise mai sus, actiunea fiind admisa in parte si a constatat nulitatea Deciziei de sanctionare nr. A1279/01.06.2016 emisa de parata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, paratul S__ C_ M_ de urgenta ``Dr. V. P_`` Timisoara - U.M. x, prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata .

In motivarea apelului, se arata ca instanta de fond, in mod eronat, a retinut faptul ca decizia prin care a fost sanctionata intimata cu avertisment scris este lovita de nulitate, deoarece din cuprinsul deciziei nu reiese, in concret, in ce au constat faptele savarsite, actiunile sau inactiunile precum si data ori perioada savarsirii acestora, motiv pentru care s-a constatat nerespectarea prevederilor art. 252 alin (2) lit. a) din Legea nr. 253/2003.

Dispozitiile legale invederate de instanta, in speta Legea nr. 253/2003, nu prevede sanctiunea nulitatii absolute a unei decizii de sanctionare, aceasta lege modifica si completeaza Legea nr. 132/1999 privind infiintarea organizarea si functionarea Consiliului national de Formare Profesionala a Adultilor.

In ceea ce priveste motivele de nulitate aratate de instanta cu privire la decizia de sanctionare disciplinara, apelantul arata ca in practica judiciara si doctrina este valabila decizia de sanctionare disciplinara care mentioneaza faptele cu suficienta claritate chiar daca nu ofera detalii sau care face trimitere la un act de constatare care a fost comunicat salariatului odata cu dispozitia de sanctionare disciplinara. Ori, decizia de sanctionare face trimitere la procesul verbal de cercetare administrativa, proces-verbal care a fost luat la cunostinta de catre intimata si care cuprinde datele referitoare la imprejurarile in care a fost savarsita fapta, in ce a constat fapta savarsita, care au fost actiunile sau inactiunile precum si data savarsirii acesteia.

Mai mult decat atat, potrivit dispozitiilor art. 251 din Codul muncii, masura prevazuta la art. 248 alin. (1) lit. a) este exceptata de la efectuarea cercetarii disciplinare.

In cuprinsul deciziei de sanctionare nr. A1279/01.06.2016 emisa de comandantul unitatii Militare - S__ C_ M_ de urgenta ``Dr. V_ P_`` Timisoara se arata ca fapta savarsita de intimata constituie abatere disciplinara intrucat se incalca dispozitiile art. 16 lit. c) si e) din Ordinul ministrului apararii nationale nr. M17/2012 - Regulamentul de ordine interioara aplicabil personalului civil din Ministerul Apararii nationale precum si ale art. 39 alin (2) lit. b) din Codul muncii.

Printr-o simpla lecturare a acestor dispozitii legale se putea observa starea de fapt si de drept care au condus la aplicarea ``avertismentului scris``. sanctiunea este minimala raportata la comportamentul salariatei, anularea deciziei ar insemna un precedent care ar duce la diminuarea autoritatii conducerii institutiei fata de subordonati cu riscul ca pe viitor asemenea fapte sa devina reguli de comportament ale salariatilor.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 466 si urm. din noul Cod de procedura civila.

Reclamanta-intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

In aparare, se mentioneaza ca din analiza deciziei se retine ca faptele savarsite constituie abatere disciplinara intrucat se incalca art. 16 lit. c si e din Ordinul M 17/2012 - Regulamentul de ordine interioara aplicabil personalului civil din M.__ ale art. 39 alin. 2 lit. b din Codul muncii.

Dar, intrucat din cuprinsul deciziei de sanctionare, motivate in modul aratat, nu reie?eau in ce constau faptele concrete savarsite, actiuni ori inactiuni, care sa poata fi considerate drept abateri disciplinare si care sa atraga o sanctiune, iar intimata stia ca si-a indeplinit cu constiinciozitate atributiile din fi?a postului, aceasta decizie a fost contestata, fiind abuziva si nefondata.

Asa se face ca in cadrul contestatiei, pe parcursul procesului de fond, s-au invocat atat chestiuni de legalitate cat si probleme de fapt ce dovedeau ca respectiva decizie de sanctionare era nelegala si nefondata.

In ceea ce priveste obligatiile legale incalcate prin aceasta decizie, reclamanta a invocat art. 252 alin. 2 lit. a din Legea nr. 53/2003 Codul muncii.

instanta de fond a retinut incidenta acestor texte de lege, motivarea din decizie fiind generica, astfel incat criticarea hotararii sub acest aspect de catre apelanta devine nefondata.

Dintr-o eroare materiala, instanta de fond a facut referire la finalul motivarii hotararii, la Legea nr. 253/2003 in loc de Legea nr. 53/2003.

Este fara relevanta pentru continutul dispozitivului aceasta eroare materiala retinuta o singura data in motivare, cu atat mai mult cu cat, tot in motivarea anterioara a dispozitivului, in mai multe randuri (pag. 6, alin. 8, 9, 10, 11) instanta face expres referire la Codul muncii si respectiv la art. 252 alin. 2 din acest act normativ.

Referitor la motivarea apelului prin prisma Ordinului M 17/2012 - Regulamentul de ordine interioara, reclamanta a aratat ca, inclusiv acest act normativ cu caracter intern, contine aceeasi prevedere a art. 252 alin. 2 din Codul muncii si sub aceeasi sanctiune a nulitatii absolute.

Considera aceasta pozitie nelegala si nefondata, atat timp cat o eventuala noua abatere a angajatului, deja sanctionat cu avertisment scris, ar duce la aplicarea unei sanctiuni mult mai severe, daca nu chiar la desfacerea contractului de munca, tocmai in baza unui astfel de antecedent.

Reclamanta mai solicita inlaturarea sustinerilor apelantei, ca nefondate si nedovedite, conform carora faptele savarsite de intimata ar fi descrise cu suficienta claritate in decizia atacata ``chiar daca nu ofera detalii``, in opinia acesteia procesul-verbal de cercetare administrativa, intocmit in lipsa si fara posibilitatea intimatei de a se apara, fiind suficient de clar si fiind comunicat intimatei, asigurandu-se astfel acoperirea lipsei descrierii faptei din decizie .

Astfel, se observa, in principal, ca scopul a fost acela ca prin declara?iile celor audia?i, nora ?efului de sec?ie - C__ S_, sa apara ca cea mai apta sa ocupe functia detinuta de intimata, aceea de asistenta ?efa si doar in subsidiar se face referire la faptul ca aceasta din urma intimata nu ar fi apta de aceasta functie intrucat ``nu are in totalitate autoritate``, ``se integreaza relativ OK in colectiv``, etc.

In concluzie, decizia contestata nu cuprinde faptele pentru care contestatoarea a fost acuzata, cand s-au produs acestea si care a fost modalitatea concreta in care au fost savarsite, aspecte care duc la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute.

In drept, art. 205-208 noul Cod de procedura civila.

Intimatul a depus raspuns la intampinare, prin care a aratat ca Decizia de sanctionare a fost emisa avandu-se in vedere procesul-verbal de cercetare administrativa nr. A984/26.04.2016 si a documentelor anexate acestuia - note de relatii si rapoarte ale medicilor si personalului mediu sanitar din sec?ie.

Examinand apelul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 466 Cod procedura civila, Curtea il va respinge pentru urmatoarele considerente:

Prin Decizia nr. A 1279/01.06.2016 emisa de catre U.M. x Timisoara - S__ M_ ``V. P_`` Timisoara, reclamanta M_ M_ M__ a fost sanctionata disciplinar cu avertisment, retinandu-se in sarcina sa urmatoarele abateri disciplinare: intarzierea sau neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor si incalcari ale regulilor de disciplina a muncii.

La pct. 2 din decizie, unde sunt expuse motivele de fapt ale sanctiunii disciplinare, se mentioneaza ca obiectul abaterii disciplinare il reprezinta fapta in legatura cu munca si care consta in actiunea sau inactiunea savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale si regulamentul de ordine interioara aplicabil personalului civil contractual din Ministerul Apararii nationale. In continuare, se face referire la procesul verbal de cercetare disciplinara.

Ca un prim aspect, indicarea dispozitiilor Legii nr. 253/2003, in finalul motivarii tribunalului, reprezinta, cu siguranta, o eroare materiala, fiind evident ca s-a facut referire la prevederile art. 252 alin. 2 lit. a din Legea nr. 53/2003, respectiv din Codul muncii.

In mod corect, a apreciat prima instanta de fond ca decizia de sanctionare nu respecta prevederile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii, intrucat astfel cum, pertinent, a invocat reclamanta, descrierea faptei este realizata in termeni generali.

Decizia de sanctionare nu ofera alte elemente din care sa se poata deduce descrierea faptelor cu indicii concrete, care au fost savarsite de catre salariata si care au permis angajatorului sa aplice sanctiunea disciplinara, reglementata de prevederile art. 248 alin. 1 lit. a din Codul muncii (mai exact, care sunt lucrarile realizate cu intarziere, in ce a constat neglijenta salariatei, care au fost faptele prin care s-au incalcat regulile de disciplina a muncii).

Descrierea faptelor nu este cuprinsa in actul prin care s-a dispus sanctionarea reclamantei, mentiune care este obligatorie potrivit dispozitiilor 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii, pentru a permite persoanei sanctionate sa conteste decizia, in functie si de abaterile disciplinare constatate de catre angajator, respectiv posibilitatea reclamantei si a instantei de judecata ulterior de a verifica daca faptele savarsite impun aplicarea dispozitiilor art. 248 alin. 1 lit. a din Codul muncii. Angajatorul nu a inteles sa procedeze la descrierea amanuntita si detaliata a faptelor, pentru a se putea aprecia in concret si circumstan?iat asupra legalitatii masurii de sanctionare.

dispozitiile prevazute de art. 252 alin. 2, inclusiv cele de la lit. a Codul muncii au caracter imperativ, cu consecinta atragerii sanctiunii nulitatii absolute a deciziei, descrierea faptei neputand fi complinita in fata instantei de judecata, prin alte inscrisuri decat decizia de sanctionare.

De altfel, sanctiunea fiind aceea a nulitatii absolute, descrierea faptei nu poate fi acoperita in nici un fel, respectiv prin valorificarea inscrisurilor anexa deciziei de sanctionare, procesul verbal de cercetare prealabila, deoarece conform prevederilor art. 79 din Codul muncii, angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept, decat cele precizate in decizia de concediere .

Indicarea dispozitiilor regulamentare care nu au fost respectate de catre salariat reprezinta o conditie distincta de cea a descrierii faptei, prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii, astfel ca nu poate suplini absenta unei descrieri adecvate a abaterii disciplinare.

In conditiile in care se constata nelegalitatea deciziei de concediere, pentru nerespectarea conditiei de forma prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii, devin de prisos analizarea motivelor care vizeaza celelalte motive de nelegalitate precum si temeinicia deciziei, respectiv de nelegalitate a hotararii contestate.

Avand in vedere aceste considerente, in conformitate cu prevederile art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul declarat de paratul-apelant S__ C_ M_ de urgenta Dr. V. P_ - U.M. x Timisoara impotriva sentintei civile nr. 2263/20.09.2016, pronuntata de Tribunalul T__ in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamanta-intimata M_ M_ M__.

Ca urmare a solutiei de respingere a apelului paratului, acesta fiind in culpa procesuala potrivit prevederilor art. 453 Cod procedura civila, va fi obligat sa plateasca reclamantei-intimate M_ M_ M__, suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial, achitat potrivit Chitan?ei nr. 422/28.11.2016 ( fila 10).

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge apelul declarat de catre paratul-apelant S__ C_ M_ de urgenta Dr. V. P_ - U.M. x Timisoara impotriva sentintei civile nr. 2263/20.09.2016, pronuntata de Tribunalul T__ in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamanta-intimata M_ M_ M__.

Obliga paratul-apelant S__ C_ M_ de urgenta Dr. V. P_ - U.M. x Timisoara sa plateasca reclamantei-intimate M_ M_ M__, suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.

DEFINITIVA.




Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 21/2017, in sedinta publica din data de 11 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Anulare sanctionare avertisment scris    Sanctionare abuziva    Vicii decizie sanctionare disciplinara    art 79 Codul muncii alte inscrisuri    Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de sanctionare disciplinara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe