Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Acordarea sumelor compensatorii echivalente cu sporul de doctorat in urma constatarii discriminarii care a operat intre persoanele ce detin titlul de doctor

Acordarea sumelor compensatorii echivalente cu sporul de doctorat in urma constatarii discriminarii care a operat intre persoanele ce detin titlul de doctor

  Publicat: 26 Jan 2019       735 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In deliberare, constata ca prin sentinta civila nr. 2152/14.07.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ in dosar nr. x, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul M_ educatiei nationale si C_ stiintifice, sens in care s-a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat.


inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
CODUL MUNCII
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

S-a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocate de parata U__ Politehnica Timisoara.


S-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parata U__ Politehnica Timisoara si, in consecinta, s-au respins pretentiile reclamantilor pentru perioada anterioara datei de 21 ianuarie 2013.


S-a admis in parte actiunea formulata de S_ L__ din U__ Politehnica Timisoara, pentru reclamantii N__ R_ M_, C__ A_ V_, L__ E_, B_ I_ A_ si T__ A_ impotriva paratilor U__ Politehnica Timisoara si C_ national pentru C_ D__, avand ca obiect acordarea de despagubiri banesti, sens in care a fost obligata parata U__ Politehnica Timisoara sa plateasca reclamantilor despagubiri banesti echivalente cu 15% din indemnizatia lunara bruta avuta in perioada 21.01.2013 - 14.07.2016 (data pronuntarii hotararii judecatoresti).


S-a dispus ca sumele sa fie actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda legala de la data scadentei fiecarui drept salarial in perioada 21.01.2013 - 14.07.2016 si pana la data Platii acestor despagubiri .


S-a respins cererea reclamantilor de acordare a despagubirilor pe viitor.


A fost obligata parata U__ Politehnica Timisoara sa plateasca Sindicatului L__ din U__ Politehnica Timisoara 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.


Referitor la exceptia lipsei calitatii de reprezentant, Tribunalul T__ a retinut ca la dosarul cauzei a fost depus tabel cu semnaturile reclamantilor prin care imputerniceau sindicatul sa formuleze actiune in numele lor pentru obtinerea sporului de doctor, astfel ca sindicatul are calitatea de reprezentant.


Tribunalul a constatat lipsa calitatii procesuale a paratului M_ educatiei nationale, retinand dispozitiile art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 si faptul ca obiectul cererii introductive il reprezinta acordarea unor diferente salariale iar M_ educatiei nationale nu are calitatea de angajator al reclamantilor


Prin aceleasi considerente tribunalul a retinut ca universitatea parata are calitate procesuala pasiva, avand calitatea de angajator al reclamantilor.


Cu privire la exceptia prescrierii dreptului la actiune, tribunalul a constatat prescrierea dreptului la actiune pentru pretentiile anterioare datei de 21 ianuarie 2013 (data formularii actiunii), potrivit art. 268 al. 1 lit. c din Legea 53/2003.


Pe fond, tribunalul a retinut ca reclamantii au calitatea de cadre didactice, fiind angajati ai universita?ii parate si, de asemenea, detin titlul stiintific de doctor.


Potrivit art. 50 al. 10 din Legea 128/1997:


``(10) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar, care are titlul stiintific de doctor, este remunerat cu 15% in plus la salariul de baza .``


De asemenea, art. 90 al. 5 din acelasi act normativ prevedea ca:


``(5) Personalul didactic si de cercetare din invatamantul superior, care are titlul stiintific de doctor, beneficiaza de prevederile art. 50 alin. (10).``


Aceste dispozitii legale au fost abrogate prin art. 14 lit. m din OUG nr. 1/2010.


Incepand cu data de 1 ianuarie 2010 sporul stiintific de doctor nu se mai acorda.


Pe de alta parte, conform art. 30 al. 1, al. 5 lit. b si al. 6 din Legea 330/2009:


``(1) Incepand cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului, si, dupa caz, indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din soldele functiilor de baza, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare, prevazute in notele din anexele la prezenta lege, se introduc in salariul de baza, in soldele functiilor de baza, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, atat pentru personalul de execu?ie, cat si pentru functiile de conducere .


(5) In anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:


b) sporurile prevazute in anexele la prezenta lege ramase in afara salariului de baza, soldei functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatiei lunare de incadrare se vor acorda intr-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009.


(6) Prin persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la prezenta lege si nu au fost incluse in salariile de baza, in soldele functiilor de baza sau, dupa caz, in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora.``


De asemenea, potrivit art. 8 si art. 11 din anexa 5 la Legea 63/2011:


``Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensa?ie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza stabilit potrivit prezentului capitol, calculat ca suma intre lit. A, B, C, D, E ale art. 3.``


``(1) compensatiile tranzitorii si sporul de vechime fac parte din salariul de baza si nu constituie baza de calcul pentru stabilirea altor sporuri, indemnizatii sau altor compensatii.


(2) compensatiile tranzitorii se pot acorda doar persoanelor care la data de 31 decembrie 2010 beneficiau de sporurile pentru care se acorda aceste compensatii. Prin contractele de munca incheiate dupa _ prezentei legi nu pot fi stabilite compensatii tranzitorii.``


Prin urmare, in prezent, desi titlul stiintific de doctor nu mai da dreptul unui salariat de a beneficia de un spor la salariul de baza, totusi salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza mai mare decat cei care l-au obtinut ulterior aceleiasi date .


Desi aceasta diferenta poate fi explicata prin succesiunea actelor normative evocate anterior, totusi ea nu poate fi justificata.


Astfel, prin Decizia Curtii constitutionale nr. 329/2013 a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din anexa 5 la Legea 63/2011.


Insa, in considerentele acestei decizii instanta de contencios constitutional retine urmatoarele:


``(aa‚¬A¦) Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, sporurile, premiile si alte stimulente reprezinta drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie . Legiuitorul este in drept sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. In acest sens sunt considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 si nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 si nr. 99 din 8 februarie 2012.``


Prin urmare, Curtea constata ca este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fara ca aceasta sa aiba relevanta constitutionala.``


Cu alte cuvinte, daca legiuitorul ar fi abrogat dispozitiile legale privind plata sporului de doctor si ar fi eliminat acordarea lui si fata de persoanele care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010, masura ar fi fost constitutionala si nu ar fi generat litigii precum cel de fata.


In schimb, legiuitorul a ales varianta includerii acestui spor in salariul de baza, astfel ca, in prezent, salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza (drept fundamental, garantat de Constitutie) mai mic decat cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date .


Ori, data obtinerii titlului stiintific de doctor - element aleatoriu, de fapt, nu poate justifica si nu poate anula aplicarea principiului de drept: la munca egala, salariu egal.


Mai mult, desi Legea 330/2009 nu a mai reglementat sporul de doctor, solutia legislativa contravine principiilor prevazute chiar de acest act normativ.


Astfel, potrivit art. 3 lit. d din Legea 330/2009:


``Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii:


d) echitate si coeren?a, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar``.


De asemenea, art. 6 lit. c, prima liniu?a din acelasi act normativ prevede ca:


``Reglementarile din cuprinsul prezentei legi au ca scop si finalitate urmatoarele:


c) realizarea ierarhiei salariilor functiilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de incadrare, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, in functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, avand la baza urmatoarele criterii:


- nivelul studiilor si al competentelor``.


Aceste principii au fost reiterate de Legea 284/2010 (art. 3 lit. c, art. 5 lit. c), care a abrogat Legea 330/2009.


Chiar legiuitorul a recunoscut existenta unor inechita?i in sistemul de salarizare.


Astfel, potrivit art. 5 al. 1 din OUG 83/2014, in forma initiala:


``(1) In anul 2015, pentru personalul nou-incadrat pe functii, pentru personalul numit/incadrat in aceeasi institutie/autoritate publica pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat in functii sau in grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica in care acesta este incadrat sau din institutiile subordonate acestora, in cazul in care nu exista o functie similara in plata .``


Prin Legea 71/2015, dupa al. 1 a fost introdus un nou alineat, cu nr. 1 ind. 1 si urmatorul cuprins:


``(1^1) Prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii.``


De asemenea, OUG 57/2015 a fost modificat prin OUG 20/2016, care a introdus noi articole, intre care si art. 3 ind. 1 al. 8 cu urmatorul cuprins:


``(8) Incepand cu luna august 2016, personalul care detine titlul stiintific de doctor, isi desfasoara activitatea in domeniul in care a obtinut acest titlu si nu beneficiaza de suma compensatorie inclusa in anul 2010 in salariul de baza, solda/salariul de functie, indemnizatia lunara de incadrare, beneficiaza de suma compensatorie aferenta titlului stiintific de doctor stabilita la nivelul similar in plata pentru aceeasi functie, grad didactic, transa de vechime in invatamant si gradatie corespunzatoare vechimii in munca pentru personalul didactic din invatamant, respectiv grad/treapta profesionala si gradatie corespunzatoare vechimii in munca sau, dupa caz, vechime in functie in cazul celorlalte categorii de personal, din institutia sau autoritatea publica respectiva sau, dupa caz, intr-o institutie sau autoritate publica similara.``


Desi aceste din urma prevederi legale se aplica doar incepand cu luna august 2016, tribunalul le-a interpretat ca o recunoastere de catre legiuitor a inechita?ii existente intre salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010 fata de cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date .


Aceasta inechitate imbraca forma unei discriminari si contravine unor norme de drept intern, dar si international.


Astfel, Tribunalul T__ a retinut dispozitiile art. 5, art. 39 al.1 lit. d si art. 159 din Legea 53/2003, art. 20 si art. 21 al. 1 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene:


Eliminarea acestei discriminari se poate realiza prin acordarea catre reclamanti a unei despagubiri banesti echivalente cu 15% din incadrarea lunara bruta.


Rclamantii nu au, insa, dreptul la acordarea pe viitor a acestor despagubiri, intrucat potrivit art. 159 al. 1 din Legea 53/2003: ``(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca .``


Prin urmare, s-a apreciat ca drepturile salariale viitoare nefiind nascute, nu pot fi acordate.


In schimb, tribunalul a retinut ca reclamantii au dreptul la actualizarea despagubirilor cu indicele de inflatie si dobanda legala raportat la dispozitiile art. 164 al. 4 din Legea 53/2003, art. 1531 al. 1 si al. 2 teza I-a c. civ., art. 1535 al. 1 c. civ.


Prin cererea de apel, S_ L__ din U__ Politehnica Timisoara, in numele membrilor sai, a solicitat admiterea caii de atac si schimbarea in parte a sentintei atacate, in sensul obligarii paratei de a acorda cuantumul despagubirilor si in continuare, pentru viitor, pana la incetarea raporturilor de munca cu paratul 1 prin includerea acestuia in salariul de baza lunar, conform art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010; actualizarea cu rata inflatiei de la fiecare scadenta si pana la plata efectiva, precum si daune interese moratorii sub forma dobanzii legale, de la fiecare scadenta si pana la data Platii efectiv.


Sintetizand motivele de apel ale reclamantilor, Curtea retine ca acestea au vizat, in esenta, faptul ca in mod neintemeiat prima instanta a acordat apelantilor-reclamanti despagubiri materiale aferente sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, doar incepand cu data de 09.04.2015, data la care a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015, in conditiile in care aceasta solutie este rezultatul unui tratament discriminatoriu care trebuie cenzurat de instanta de control judiciar.


Totodata, se sustine ca prima instanta a respins in mod nelegal petitul cu privire la acordarea cuantumului despagubirilor si pentru viitor, desi dreptul reclamantilor este un drept nascut, personal si direct, fiind consecinta dispozitiilor exprese ale Legii nr. 71/2014 coroborate cu dispozitiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010.


In opinia reclamantilor-apelanti, actiunea este intemeiata pentru intreaga perioada a celor 3 ani anteriori formularii acesteia, chiar si in situatia in care, pentru o perioada de aproximativ 5 ani, salariatii-apelanti nu au avut la indemana o dispozitie legala expresa care sa le permita sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si personalul incadrat care a obtinut titlul de doctor inainte de anul 2010, intrucat discriminarea apelantilor-reclamanti fata de angajatii avand titlul de doctor la data de 01.01.2010, ce beneficiau si beneficiaza de compensa?ia tranzitorie in cuantum de 15% din salariul de baza, este reala si trebuie sanctionata prin obligarea intimatilor-parati la plata daunelor generate de acest tratament discriminatoriu aplicat.


In prezent, prin _ prevederilor Legii nr. 71/2015, vointa legiuitorului este neechivoca in sensul de a permite tuturor persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa anul 2009 sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul incadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.


Astfel, prevederile art. I pct. 6 ale Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, introduc, in continutul Ordonantei, prevederi noi, si anume: ``Prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii: medii, superioare, postuniversitare, doctorale, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii``.


Totodata, prin Nota comuna a M.M.F.P.S.P.V. - M.F.P. nr. 874/02.06.2015, se arata ca, prin Legea nr. 71/2015, s-a creat posibilitatea ca personalul incadrat in institutiile si autoritatile publice, care avea un nivel al salariului de baza si al sporurilor mai mic decat cel stabilit la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, sa fie salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii . Aceasta prevedere se aplica si in cazul stabilirii grada?iilor de care a beneficiat personalul care a avansat in gradatie dupa anul 2010.


De asemenea, prin aceasta lege, s-a creat posibilitatea ca personalul incadrat inainte de 2009, precum si personalul incadrat dupa anul 2009, care a obtinut titlul stiintific de doctor, sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul incadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.


In finalul Notei, se evidentiaza necesitatea punerii in aplicare a prevederilor Legii nr. 71/2015, pentru a nu se ajunge la situatii discriminatorii si la declansarea unor actiuni in Justitie, avand drept consecinta costuri suplimentare.


Prin neacordarea sporului de doctorat cadrelor didactice din invatamantul universitar, care l-au obtinut ulterior datei de 01.01.2010, s-au incalcat valori protejate de intregul sistem de drept si impuse cu putere de principiu in dezvoltarea istorica a dreptului national si universal, prin norme ce se regasesc in dreptul pozitiv, si anume: principiul egalitatii in fata legii si nediscriminarii, consfin?it de art. 16 din Constitutie, art. 5 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 si art. 14 din conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Liberta?ilor Fundamentale.


Reclamantii-apelanti au mai aratat ca prevederile art. 8 din Anexa nr. 5, Capitolul I din Legea nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, referitoare la acordarea unor compensatii tranzitorii doar personalului care a obtinut titlul stiintific de doctor inainte 31 decembrie 2010, sunt vadit discriminatorii, pentru ca se inlatura posibilitatea de a obtine sporul de doctorat pentru persoanele care ob?in acest titlu dupa 31 decembrie 2009, fara a exista un criteriu obiectiv pentru care a fost aleasa aceasta solutie legislativa.


Totodata, incalcarea principiul egalitatii este sustinuta si de C_ national pentru C_ D__, care, prin Punctul de vedere nr. 790/O6.02.2014, a concluzionat astfel: ``Prevederile art. 8 Capitolul I din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 (...) nu se justifica rational, nu respecta principiul egalitatii si constituie o discriminare directa, prin incalcarea art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 din Constitutia Romaniei, art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 la conventia pentru apararea drepturilor omului si liberta?ilor fundamentale ratificata de Romania prin Legea nr. 103 din/5 aprilie 2006, art. 5 alin. (1), art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. b) si c) din OG nr. 137/2000``.


Discriminarea suferita de apelanti rezulta din tratamentul diferit, fara o justificare obiectiva si rezonabila, a unor salariati aflati in situatii similare. O asemenea situatie intervine in cazul in care distinctia in cauza nu urmareste un scop legitim sau nu exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit a fi realizat.


Apelantii pretind ca, in cauza, sunt indeplinite toate premisele discriminarii, prima conditie fiind legata de existenta unui tratament diferentiat, manifestat prin deosebiri, excludere, restrictii sau preferin?e in cazul unor persoane aflate in situatii comparabile. Astfel, apelantii nu au beneficiat de acest spor de 15% la salariu, desi au sustinut si promovat examenul de doctorat si detin o diploma in acest sens, in timp ce colegi de-ai lor beneficiaza de acest spor, fara sa existe o diferen?iere obiectiva intre cele doua grupuri de persoane .


O alta conditie, de asemenea indeplinita in speta, este legata de existenta unui criteriu de discriminare, conform dispozitiilor art. 2 din OG nr. 137/2000.


In fine, tratamentul diferentiat are ca scop restrangerea ori inlaturarea recunoasterii folosintei sau exercitarii unui drept nenascut de lege, fara a fi justificat de vreo cauza legitima ori de vreun motiv obiectiv.


Acest tratament are ca finalitate inlaturarea dreptului apelantilor de a se bucura de un drept fundamental recunoscut de lege, si anume dreptul la un salariu si dreptul de a fi trata?i la fel, pentru munca egala sa se ob?ina o recompensare egala.


Autorii apelului au mai adaugat ca, in jurisprudenta recenta, instantele recunosc dreptul angajatilor, care au dobandit titlul de doctor ulterior anului 2009, de a beneficia de sumele echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, acordate si pentru viitor, prin includerea acestora in salariu de baza, sume actualizate cu indicele de inflatie, sens in care este sentinta civila nr. x/07.12.2015 a Tribunalului Bucuresti.


In drept, apelul reclamantilor a fost intemeiat pe dispozitiile art. 451 si urmatoarele si ale art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.


Parata U__ Politehnica Timisoara a declarat apel impotriva aceleiasi sentinte, solicitand schimbarea ei in parte, in sensul respingerii in totalitate a actiunii.


In motivarea apelului, parata sustine ca instanta de fond a depasit cadrul procesual stabilit de reclamant, luand in considerare, ca temei juridic al actiunii, prevederile Legii nr. 71/2015, desi acesta nu a fost precizat prin actiunea introductiva. Fundamentul juridic al cererii de chemare in judecata este indicat abia in continutul raspunsului la intampinare, care nu poate constitui un act de investire al instantei, intrucat nu indeplineste conditiile unei precizari de actiune in intelesul dat de art. 201 si art. 204 din Codul de procedura civila.


Parata a criticat solutia primei instante cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului educatiei nationale si C_ stiintifice, deoarece, conform Legii nr. 1/2011, M_ educatiei nationale este ordonatorul principal de credite si autoritatea ce aloca universita?ii fondurile necesare Platii drepturilor salariale. Astfel, in raportul juridic de drept material dedus judecatii, in sarcina ministerului exista o obligatie de a face fata de parata angajatoare, care ar putea cadea in pretentii. Chiar daca nu ministerul este angajatorul, acesta trebuie sa aloce universita?ii, prin contractul institutional, fondurile necesare Platii drepturilor ce fac obiectul prezentei cauze .


In ceea ce priveste fondul litigiului dintre parti, parata-apelanta sustine ca solutia tribunalului se intemeiaza pe interpretarea si aplicarea eronata a prevederilor Legii nr. 71/2015, pe baza carora prima instanta a constatat ca reclamantii ar beneficia, totusi, de drepturile salariale stabilite de art. 1 alin. 5^1, respectiv art. 5 ind. 1 si 2 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015.


Parata-apelanta apreciaza ca interpretarea instantei de fond nu respecta vointa legiuitorului, deoarece art. 1 alin. 9 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015, prevede expres ca in privinta salarizarii personalului din invatamant sunt aplicabile prevederile Legii nr. 63/2011, act normativ care stipuleaza ca, dupa _, personalul din invatamant care beneficia, la data de 31.12.2009, de sporul pentru titlul stiintific de doctor, va beneficia de o compensa?ie tranzitorie. In plus, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 63/2011, in contractele individuale de munca incheiate dupa _ acestei legi nu mai pot fi stabilite compensatii tranzitorii. Legea nr. 63/2011 a fost abrogata de art. VI din OUG nr. 20/2016.


De aceea, M_ educatiei nationale si C_ stiintifice, avand in vedere opinia Comisiei pentru Munca si protectie Sociala din Camera Deputa?ilor, in calitate de autor al amendamentelor aduse prin Legea nr. 71/2015, exprimata prin adresa nr. 158,163/DRUS/26.02.2016, a comunicat Universita?ii Politehnice Timisoara ca personalul angajat in institutiile de invatamant universitar nu poate beneficia de prevederile art. 1 alin. 5^1 din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari de Legea nr. 71/2015.


A mai aratat ca reclamantilor-intimati nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 5 alin. 1 si 1^1 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobata de Legea nr. 71/2015, deoarece acestea se refera la personalul nou incadrat. Nici unul dintre reclamanti nu s-a angajat la U__ Politehnica Timisoara dupa data de 09.04.2015, ci anterior acestei date .


D__ luna august 2016, reclamantilor li se acorda acest drept salarial, in baza OUG nr. 57/2015, astfel cum a fost modificata de OUG nr. 20/2016.


Conform Legii nr. 53/2003, contractul individual de munca este un contract cu executare succesiva, iar dreptul de a incasa salariul se na?te lunar, conditionat de prestarea muncii salariale. Or, parata nu poate fi obligata si pe viitor la plata acestor drepturi, atata vreme cat nu se stie daca reclamantii vor presta munca in aceleasi conditii si pentru viitor pana la incetarea contractelor individuale de munca .


In mod nelegal Tribunalul T__ a obligat parata la plata debitului actualizat cu rata inflatiei si cu dobanda legala, calculate de la scadenta si pana la data Platii efective, in conditiile in care U__ Politehnica Timisoara nu a fost pusa in intarziere de reclamantii-intimati printr-o notificare scrisa, anterioara datei introducerii actiunii. D__ urmare, obligarea sa la plata debitului actualizat ar trebui facuta cel mai devreme de la data introducerii cererii de chemare in judecata .


Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecata, se sustine ca in mod netemeinic Tribunalul T__ a obligat parata la plata in intregime a acestor cheltuieli, atata vreme cat actiunea a fost admisa in parte .


In drept, au fost prevederile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.


Analizand cele doua apeluri, prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate in cauza, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea constata ca este intemeiat apelul reclamantilor si neintemeiat apelul paratei pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.


Reclamantii sunt cadre didactice titulare, care isi desfasoara activitatea in cadrul paratei U__ Politehnica Timisoara, obtinand titlul stiintific de doctor in perioada 2009 - 2011.


Litigiul pendinte are ca obiect plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminarea reclamantilor in comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior datei de 1.01.2010 si care au primit sume compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza .


Cu privire la motivul de apel ce tine de pretinsa depasire a limitelor investirii, Curtea retine ca instantele judecatoresti nu sunt tinute de temeiul juridic indicat de parti, deoarece, potrivit art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila, ``judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire``.


Pornind de la principiul enuntat mai sus si observand ca reclamantii au solicitat drepturi banesti rezultate din executarea contractelor de munca si pentru perioada ulterioara datei de 09.04.2015, cand au intrat in vigoare prevederile Legii nr. 71/2015, Curtea constata ca mentionarea ca temei de drept a acestui act normativ, de catre autorii cererii introductive, nu are semnificatia procedurala a unei completari de actiune si nu trebuie sa respecte exigen?ele acesteia, in sensul art. 201 - art. 204 din Codul de procedura civila, Asa cum neintemeiat pretinde parata-apelanta. reclamantii nu au facut altceva decat sa aduca un argument de drept suplimentar pentru a sustine temeinicia cererii de chemare in judecata, argument care, cu respectarea principiului contradictorialita?ii si a dreptului la aparare al paratei, a fost adus la cunostinta acesteia prin raspunsul la intampinare. Prin urmare, critica paratei referitoare la incalcarea principiului disponibilitatii, prin depasirea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata, nu este fondata.


In mod corect prima instanta a stabilit, in considerarea caracterului strict personal al litigiului de munca, ca doar angajatorul direct al reclamantilor: U__ Politehnica Timisoara poate avea calitatea de parat in cauza.


Indiferent de sursa de finantare a universita?ii parate, raporturile de munca se leaga in mod direct numai intre salariat si angajator, iar procedura de alocare de fonduri de catre ordonatorul principal de credite, in speta M_ educatiei si C_ stiintifice, are loc in cadrul unui raport juridic de drept administrativ, ce excede cadrului procesual creat de reclamanti prin cererea de chemare in judecata .


In acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Justitie si Casatie, prin Decizia nr. 10/19.09.2011, retinand ca raporturile dintre ordonatorii de credite sau ordonatorul de credite si angajator nu permit atragerea in proces a ordonatorului de credite pentru a fi obligat la alocarea de fonduri . solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a ordonatorului principal de credite se impune cu atat mai mult cu cat el este chemat in proces pentru plata directa a drepturilor salariale pretinse de reclamanti. Astfel, motivul de apel al paratei legat de modul de stabilire a cadrului procesual este nefondat.


In ceea ce priveste fondul litigiului, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 21/2016, cu un rol important de indrumare pentru instantele judecatoresti,solutionand un recurs in interesul legii declarat de Avocatul Poporului,instanta suprema a statuat ca ``in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa _ Legii nr. 330/2009``.


Avand ca punct de plecare dispozitivul acestei decizii,care prefigureaza destul de clar orientarea instantei supreme asupra modului de interpretare a prevederilor legale enuntate supra,precum si faptul ca interpretarea data prin Decizia nr. 21/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie dupa publicarea sa in Monitorul Oficial, potrivit prevederilor art. 517 alin.4/C.pr.civ, pentru a asigura o practica judiciara unitara a instantei in ce priveste aceste categorii de litigii, Curtea retine ca, anterior modificarii sistemului de salarizare al reclamantilor prin Legea nr. 330/2009, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor era acordat reclamantilor prin efectul art. 90 alin.5,coroborat cu art. 50 alin.10 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.


Dreptul salarial astfel acordat nu a mai fost prevazut de normele Legii nr.330/2009, iar,potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 330/2009,``drepturile salariale ale personalului platit din fondurile publice sunt exclusiv cele prevazute in prezenta lege``.


In baza art. 4 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010,``incepand cu luna ianuarie 2010, intregul personal din sectorul bugetar va fi reincadrat corespunzator transelor de vechime in munca si pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar, in cazul in care drepturile salariale astfel determinate sunt mai mici decat cele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009, se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in masura in care persoana isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii . Aceasta suma se include in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare, dupa caz, dar nu este luata in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc in functie de acestea.``


Dispozitii similare celor de mai sus s-au regasit si in legislatia tranzitorie aplicabila personalului bugetar in anul 2011,deoarece art. 1 alin.5 din Legea nr.285/2010 are urmatorul continut: ``sporurile stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului necuprinse in Legea-cadru nr. 330/2009 si care au fost acordate in anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reincadrarii se introduc in salariul de baza, in indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv in solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege.``


Prin cadrele didactice, aceeasi dispozitie de principiu este prevazuta in art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, lege speciala de salarizare anuala pentru aceasta categorie socioprofesionala, in sensul ca "Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensa?ie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza [...]".


Din coroborarea dispozitiilor legale mentionate anterior rezulta ca sporul salarial de 15% acordat pentru detinatorul titlului stiintific de doctor (sporul de doctorat), nu s-a mai regasit, ca atare, in legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010. Prin urmare, acesta nu a mai fost acordat la incadrarea/reincadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.


Prin salariatii bugetari care,la data intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009, aveau in plata sporul de doctorat, solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozitia legala potrivit careia nivelul salariilor in plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi.


In consecinta,din prevederile legale enuntate mai sus rezulta ca sporul de doctorat a supravie?uit prin introducerea lui in salariul de baza, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare, caci legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci a instituit o natura juridica noua,pentru suma ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume in salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravie?uit, chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire: "suma compensatorie", fiind inclus in salariul de baza .


Un argument in plus in sensul celor aratate mai sus este si prevederea introdusa in continutul Legii nr. 284 /2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice prin Legea 193/2016 ,care introduce in cuprinsul Legii cadru ,la art. 19 ind.1 urmatoarele prevederi legale: ``personalul care detine titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare, daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:a) isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva; b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus in salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie."


Aceasta norma legala este in acord cu dispozitiile cu valoare de principiu din legile-cadru de salarizare nr. 330/2009, nr. 284/2010 si nr. 285/2010. Mai precis, art. 3 lit. d) referitoare la: "echitate si coeren?a, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariata ale personalului din sectorul bugetar."


Existenta mai multor acte normative, adoptate succesiv intr-un interval scurt de timp, in baza carora s-a intentionat salarizarea unica a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat si pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii si care presupune plata egala pentru munca de valoare egala.


Tot astfel,criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare intre persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala.


Prin urmare, nu poate fi acceptata o situatie defavorabila in ceea ce priveste personalul care, incepand cu anul 2010, indeplineste conditiile necesare pentru a-i fi inclusa in salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza, cum sunt reclamantii din prezenta cauza, comparativ cu personalul care, in anul anterior, era astfel salarizat.


Prin toate categoriile de personal aflate in situatii identice, salarizarea trebuie sa se faca la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica unde sunt incadrati. Atunci cand este analizata identitatea de situatii intre doi angajati, nu trebuie verificata identitatea de reglementare, ci trebuie avuta in vedere identitatea de activitate desfasurata si de pregatire profesionala.


In fine,Curtea mai retine ca ceea ce se solicita prin sesizarea formulata se reduce la aplicarea unui principiu fundamental din dreptul muncii: la munca si pregatire identica, salarizare identica.


In contextul expus mai sus nu exista niciun argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoane care desfasoara aceeasi activitate in cadrul aceleiasi institutii. Salariile se stabilesc pe categorii de functii si pe niveluri de pregatire profesionala, iar nu in considerarea situatiei particulare a fiecarui salariat in parte si care sunt, in mod intamplator, contemporane edictarii unui act normativ.


Potrivit jurispruden?ei constante a instantei de contencios constitutional, precum si a celei a Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice in mod rational si obiectiv.


Asadar, reclamantilor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 si pana la aparitia Legii nr. 71/2015 nu li se acorda un spor de 15%, ci li se stabileste un salariu de baza care include "sume compensatorii" calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa nr. V a Legii nr. 63/2011, doar Asa putandu-se asigura respectarea principiului inscris in art. 3 lit. c) si d) din Legea nr. 330/2009.


Curtea mai retine ca incepand cu data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015, care,la art.1 introduce in cuprinsul OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice,pe care o modifica si o completeaza,prevederea continuta de art. (5^1):``Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ."


Curtea considera ca textul are _ inlaturarea discriminarilor create in urma aplicarii succesive a legilor tranzitorii de salarizare a bugetarilor,constituind temei pentru acordarea drepturilor salariale tuturor angajatilor din institutiile si autoritatile publice, la acelasi nivel cu salariatii aceluiasi angajator(nr. institutie sau autoritate publica),care,desi au aceeasi functie,grad,treapta sau gradatie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii,beneficiaza de o salarizare maxima superioara.


Prin a stabili domeniul de aplicare al textului legal in discutie, prin Decizia nr. 23/26.09.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis cererea avand drept obiect lamurirea unei chestiuni de drept si s-a stabilit ca ``in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "salarizat la acelasi nivel" are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice.``Cum,potrivit art. 521 alin.3 din C.pr.civ.,interpretarea data de ICCJ prevederilor art. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 este obligatorie pentru instantele judecatoresti,trebuie conchis ca textul supus interpretarii vizeaza _ autoritatilor si institutiilor publice carora le sunt aplicabile prevederile art. 1 ,alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014,deci inclusiv pe reclamantii apelanti .


Situatia premisa avuta in vedere de textul art.1,alin.5 ind.1 al OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015,amendat prin Legea nr. 71/2015 este evident incidenta in cauza, deoarece in cadrul Universita?ii s-a realizat un tratament diferit in materie de salarizare intre salariatii care au obtinut titlul de doctor inainte de _ Legii nr. 330/2009,pe de-o parte si reclamantii care au obtinut acelasi titlu dupa 1 ianuarie 2010.


Cum din aparerile paratei U__ Politehnica Timisoara a rezultat ca,in calitate de angajatoare a reclamantilor nu a considerat ca prevederile Legii nr. 71/2015 se extind si asupra categoriei profesionale din care fac parte titularii actiunii si nu le-au aplicat ca atare,in acord cu cele statuate prin cele doua decizii ale instantei supreme la care s-a facut referire mai sus,Curtea concluzioneaza ca sumele compensatorii solicitate de autorii actiunii se cuvin si dupa _ acestor prevederi legale.


Daunele interese pentru neplata drepturilor salariale,reprezentand actualizari si dobanda legala se cuvin reclamantilor de la scadenta in temeiul prevederilor art. 166 alin.4 din Codul Muncii,coroborat cu art. 1535 alin.1 din Codul Civil.


In fine,in ce priveste cheltuielile de judecata,acordarea acestora de catre prima instanta de fond se justifica avand in vedere si solutia pronuntata in calea de atac a apelului.


Prin toate aceste motive,vazand prevederile art. 480 alin.1 si 2 din C.pr.civ., Curtea va admite apelul reclamantilor si va respinge apelul paratei.


Va schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective .


Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Va obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Va pastra celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE



Admite apelul declarat de catre reclamantii-apelanti N__ R_-M_, C__ A_-V_, L__ E_, B_ I_-A_ si T__ A_ reprezentati prin S_ L__ din U__ P__ Timisoara impotriva sentintei civile nr. 2152/14.07.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ in dosar nr. x, in contradictoriu cu apelanta parata U__ P__ Timisoara si intimatii parati M_ educatiei si C_ stiintifice si C_ national pentru C_ D__.


Respinge apelul declarat de parata apelanta U__ P__ Timisoara impotriva aceleasi hotarari judecatoresti.


Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective .


Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, incepand cu data de 21.01.2013 si pana la incetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobanda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data Platii lor efective.


Pastreaza celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.


Fara cheltuieli de judecata in apel.


DEFINITIVA.



Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara Sectia L.M.A.S., Decizia civila nr. 154/2017, sedinta din 21 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Spor de doctor    Sindicat doctorat    Discriminare despagubiri banesti 15%    Legea 71/2015    Spor 15% sume compensatorii doctorat neacordate    Identitate spor doctorat    Incalcare norme beneficii doctorat    Titlu doctor remunerat necorespunzator



Comentează: Acordarea sumelor compensatorii echivalente cu sporul de doctorat in urma constatarii discriminarii care a operat intre persoanele ce detin titlul de doctor
Alte Speţe

Tratamentul juridic diferentiat, stabilit de legiuitor in considerarea unor situatii obiectiv diferite, nu reprezinta discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia Sectia I Civila, Decizia civila nr. 422/2017, in sedinta publica din 21 martie 2017