din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2597 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Obligatia de restituire intemeiata pe dispozitiile art. 256 din Codul muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale, asa incat nu necesara existenta culpei

Obligatia de restituire intemeiata pe dispozitiile art. 256 din Codul muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale, asa incat nu necesara existenta culpei

  Publicat: 26 Jan 2019       3748 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Prin cererea inregistrata la data de 28.10.2016, sub nr. x pe rolul Tribunalului O__, reclamanta Directia G__ de asistenta S_ si protectia C_ O__, a chemat in judecata pe parata D_ I__, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 4725 lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit, pentru perioada octombrie 2013 � aprilie 2014.


Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Lista recapitulativa de marfuri,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca parata a indeplinit functia de asistent maternal, pana la data de 20.09.2013, cand, conform dispozitiei nr. 9058/20.09.2013, i-a incetat contractul individual de munca, conform art. 55 lit. b din Lg. 53/2003.


Dintr-o eroare, dispozitia nr. 9058/20.09.2013 de incetare a contractului de munca, nu s-a operat in programul de calcul al salariilor de la nivelul DGASPC O__, astfel paratei virandu-i-se pe card drepturile salariale si pe perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, drepturi salariale in suma de 4725 lei.


Se mai arata faptul ca la data de 13.06.2014, parata a fost invitata la sediul reclamantei, unde i s-a adus la cunostinta ca drepturile salariale virate pe card pentru perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, sunt drepturi salariale incasate necuvenit, semnandu-se in acest fel si un angajament de plata - nr. x/13.06.2016, prin care se angaja sa restituie lunar suma de 400 lei, dar aceasta nu si-a respectat angajamentul.


In drept, au fost invocate prevederile art. 255 alin. 1, art. 258 alin. 2, art. 259 din C.M., art. 223 C.pr. civ.


S-au atasat la cererea de chemare in judecata, in copie certificata: angajament de plata, dispozitia nr. 9058/20.09.2013, Borderou pentru banca BCR.


Parata D_ I__ a formulat intampinare (fila 23 dosar), prin care a invocat exceptia lipsei de interes si exceptia compensa?iei legale, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.


Se arata in intampinare faptul ca, parata a lucrat ca asistent maternal, in baza contractului individual de munca nr. 2337/24.09.2010, pe perioada determinata de la data de 24.09.2010 pana la data de 27-04.2013, pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post.


Pe toata aceasta perioada, se arata ca nu a beneficiat de concediu de odihna si nu a avut nici o zi libera, iar potrivit ``lit. I - Concediul, din contractul individual de munca, ar fi trebuit sa beneficieze anual de 21 de zile concediu de odihna. Apreciaza parata ca pentru perioada lucrata ar fi trebuit sa beneficieze de 54 zile de concediu de odihna. Mai mult decat atat, parata sustine ca a desfasurat activitate de ingrijire a minorului aflat in plasament, inclusiv in zilele legale libere si in week-end, si nu a fost remunerata, fiind vorba despre 270 zile lucratoare neplatite. Pentru cele 54 zile de concediu de odihna si pe cele 270 de zile lucratoare neplatite parata i-ar datora suma de 6600 lei. In aceasta situatie considera ca suma de bani neacordata de angajator este cu mult mai mare decat suma solicitata prin prezenta actiune, invocand astfel exceptia lipsei de interes in promovarea cererii de chemare in judecata .


Intr-o teza subsidiara, parata solicita sa se constate ca suma incasata reprezinta parte din drepturile salariale cuvenite si nedatorate in totalitate, fapt pentru care intelege sa fie de acord cu compensarea dreptului salarial in raport de suma incasata.


In ceea ce priveste ``angajamentul de plata`` aceasta arata ca nu a cunoscut continutul sau prezumtivul efect al acestui act, iar consimtamantul in vederea semnarii i-a fost ``smuls`` prin amenin?are.


Se solicita admiterea exceptiilor invocate si pe fondul cauzei respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata .


In drept, s-au invocat dispozitiile art. 206 c.pr.civ.


In dovedirea celor sustinute se solicita admiterea probei cu inscrisuri, expertiza tehnica in specialitatea contabilitate, testimoniala.


In Sustinerea intampinarii parata a depus la depus la dosar, inscrisuri: contractului individual de munca nr. 2337/24.09.2010


La data de 07.12.2016, reclamanta a formulat raspuns la intampinare prin care reitereaza situatia de fapt din actiune si arata ca activitatea asistentului maternal este reglementata de prevederile art. 8 alin 1 din HG 679/2003, iar contractul individual de munca incheiat cu acesta are caracter special.


Potrivit art. 10 alin. 1 lit. f din HG nr. 679/2003 parata avea obligatia ``sa asigure continuitatea activitatii desfasurate si in perioada efectuarii concediului legal de odihna cu exceptia cazului in care separarea de copii plasa?i sau incredintati pentru aceasta perioada este autorizata de catre angajator`` solicitand admiterea actiunii Asa cum a fost formulata.


In cauza a fost admisa si administrata proba cu inscrisuri pentru ambele parti.


La termenul din data de 25.01.2016 instanta a luat act de precizarile paratei in sensul ca exceptia lipsei de interes este in realitate exceptia inadmisibilita?i cererii de chemare in judecata, motivat de faptul ca in cauza lipse?te ``culpa`` paratei in producerea prejudiciului.


In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri pentru ambele parti.


Examinand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, invocata de parata, pe baza actelor depuse la dosar si in raport de dispoz. art. 248 alin. 1 Cod de procedura civila, instanta retine urmatoarele:


Cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe dispozitiile art. 256 alin. 1 din Codul muncii republicat, potrivit carora salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Este adevarat ca textul de lege criticat nu da o definitie exacta a notiunii de ``suma nedatorata`` si nici nu detaliaza conditiile in care se na?te obligatia de restituire . El vine sa acopere insa, prin excluderea tuturor celorlalte situatii prevazute de lege care antreneaza raspunderea patrimoniala a salariatului, cazurile cand, fara a fi retinuta vinovatia acestuia, este obligat la restituirea unor sume incasate de la angajator, intrucat acestea nu i se cuveneau, neexistand o justa cauza (Dec. CC nr. 274/2011).


Intrucat obligatia de restituire reglementata de art. 256 C. muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale a salariatului, ci se intemeiaza pe plata lucrului nedatorat, existenta culpei salariatului nu reprezinta o conditie de admisibilitate a actiunii promovate de angajator ..


Pe cale de consecinta va fi respinsa exceptia inadmisibilitatii, invocata de parat, ca neintemeiata.


Analizand actele si lucrarile dosarului cu privire la fondul actiunii, instanta retine urmatoarele:


Parata a fost angajata reclamantei pe postul de asistent maternal, pe perioada determinata, conform contractului individual de munca nr. 2337/24.09.2010 (fila 26 dosar), iar prin dispozitia nr. 9058/20.09.2013 (fila 7 dosar) s-a dispus incetarea contractului individual de munca, in temeiul art. 55 lit. b din Lg. 53/2003.


Reclamanta nu a operat in programul de calcul al salariilor aceasta dispozitie pentru a sista plata salariului. Aceasta situatie este dovedita cu ``Borderoul pentru banca B C R``, filele 8-17 dosar, din care rezulta faptul ca, lunar, in perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, paratei i-a fost achitat in continuare salariul, in suma totala de 4725 lei.


Potrivit art. 256 alin. 1 din Codul muncii republicat, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Obligatia de restituire reglementata de art. 256 C. muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniala a salariatului, ci se intemeiaza pe plata lucrului nedatorat.


Desi este vorba de o prevedere speciala din Codul muncii, intrucat textul sus-mentionat nu da o definitie exacta a notiunii de ``suma nedatorata`` si nici nu detaliaza conditiile in care se na?te obligatia de restituire, potrivit art. 275 din Codul muncii, este aplicabil regimul comun al Platii nedatorate (art. 1341 si urm. din Codul civil).


Astfel, pentru aceasta forma speciala de raspundere, intemeiata pe plata lucrului nedatorat, singurele conditii sunt existenta unei Plati catre salariat si caracterul nedatorat al acestei Plati, independent de culpa salariatului,.


In consecinta, si pentru plata nedatorata invocata in dreptul muncii trebuie verificata indeplinirea conditiilor impuse de dreptul comun: prestatia care a avut loc sa fi avut semnificatia unei Plati; datoria sa nu existe din punct de vedere juridic; plata sa fi fost facuta din eroare, fiind irelevanta vinovatia sau nevinovatia salariatului in incasarea sumei.


Practic, plata nedatorata presupune executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria cuiva.


In speta, din inscrisurile de la dosar (filele 8 - 17 dosar) rezulta faptul ca, in conditiile in care, conform dispozitiei nr. 9058/20.09.2013, raporturile de munca dintre parti au incetat, reclamanta a continuat sa achite paratei drepturile salariale pentru perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, in suma totala de 4725 lei.


Cum parata nu a depus munca, nu poate beneficia de plata acesteia, astfel ca, este indeplinita conditia inexistentei datoriei, intrucat sumele incasate nu au echivalent in munca prestata, iar potrivit art. 159 din Codul muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat .


Avand in vedere faptul ca plata salariului nu s-a efectuat pentru o munca depusa, aceasta a fost facuta in mod eronat.


Este nefondata cererea paratei, formulata prin intampinare, de compensare a datoriei de 4725 lei cu c/val. concediului de odihna neefectuat, precum si a zilelor legale lucrate pe perioada derularii relatiilor de munca .


Ca mod de stingere a unor obligatii reciproce, pana la concuren?a celei mai mici dintre ele (art. 1616 C.civ.), compensa?ia presupune, prin ipoteza, existenta a doua raporturi obligationale distincte, in cadrul carora aceleasi persoane sunt creditor si debitor, una fata de cealalta.


Compensatia poate fi legala, atunci cand opereaza in puterea legii, conventionala, cand opereaza prin conventia partilor sau judecatoreasca, atunci cand opereaza prin hotararea instantei.


Efectele compensatiei (legale, conventionale sau judecatoresti) sunt, insa, in toate cazurile, aceleasi: stingerea creantelor reciproce, intocmai ca si plata .


Conform art. 1617 alin. 1 C.civ., compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura .


Compensatia legala operand de drept, partea interesata o poate invoca prin intampinare, fiind o simpla aparare.


Insa, in speta, parata nu a exhibat un titlu constatator al unei creante certe, lichide si exigibile detinute impotriva reclamantei, astfel incat cele doua datorii reciproce sa fie stinse pana la concuren?a celei mai mici dintre ele (art. 1616 C.civ.).


Prin urmare, in speta putea fi vorba doar despre o compensatie judiciara.


Potrivit art. 1617 alin. 2 C.civ., o parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia.


Insa, in cursul unui proces deja inceput, mijlocul procesual pus de lege la indemana paratului in scopul obtinerii compensatiei judiciare este cererea reconventionala (art. 209 C.pr.civ.), a carei natura juridica este cea a unei veritabile chemari in judecata .


Astfel, doar in masura promovarii unei cereri reconventionale parata isi putea valorifica in Justitie propriile pretentii impotriva reclamantei, iar nu pe calea intampinarii, a carei functie, de prezentare a apararilor, este una diferita.


Or, parata nu a uzat de dreptul de a formula o astfel de cerere, limitandu-se a adopta o atitudine procesuala pur pasiva.


Pe cale de consecinta, instanta constata ca actiunea formulata este intemeiata, urmand sa o admita si sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 4725 lei catre reclamanta, reprezentand suma nedatorata.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu hotararea si considerentele prezentate.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE



Respinge exceptia inadmisibilitatii formularii cererii, invocata de parata.


Admite actiunea formulata de reclamanta Directia G__ DE asistenta S_ si protectiA C_ O__, CUI x, cu sediul in Slatina, _, Judetul O__, in contradictoriu cu parata D_ I__, CNP x, cu domiciliul in Ora? P__, __.


Obliga parata la plata sumei de 4725 lei catre reclamanta, reprezentand suma nedatorata.


Cu apel, in 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul O__.

Pronuntata de: Tribunalul Olt Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 53/2017, in sedinta publica din 25 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Drepturi salariale necuvenite    Eroare calculator plata salariu    Plata nedatorata compensatie    Art 256 Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Actiune in raspundere patrimoniala; calculul duratei efective a concediului de odihna anual; cuantumul sumei de restituit in ipoteza incetarii contractului de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 63/16.02.2021

Recuperarea indemnizatiei de concediu de odihna incasata necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi - Sentinta civila nr. 966/2019

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Conditiile de operare a retinerilor din salariu.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia civila nr. 2314/2020 din 20.07.2020

Anulare decizie de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor. Lipsa consimtamantului salariatului.
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 2982 pronuntata la data de 10.11.2020

O instanta de judecata nu este un simplu receptor al unui Raport intocmit de catre Curtea de Conturi
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauzei privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 488/2017, in sedinta pblica din 31 ianuarie 2017

Nelegalitatea incetarii contractului individual de munca. Nematerializarea acordului de vointa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 123 din data de 14 ianuarie 2016





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964