din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1939 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea

  Publicat: 19 Dec 2023       643 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Potrivit art. 256 Codul muncii, salariatul este obligat sa restituie angajatorului suma incasata nedatorat. Obligatia de restituire este o forma specifica a raspunderii pentru fapta proprie si, prin urmare, este supusa regulilor generale referitoare la raspunderea patrimoniala.


Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Roman Cristian-Constantin - membru al Parlamentului Romaniei.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, in principal de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. Tratatul CEE enumera cinci astfel de instrumente:
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Drept urmare, exista o astfel de raspundere in situatia in care salariatul a determinat prin fapta sa ilicita, plata unei sume nedatorate, predarea unui bun sau prestarea unui serviciu necuvenit.


In vechiul Cod civil, plata nedatorata presupunea existenta erorii astfel, art. 993 alin. (1) prevedea ca ``acela care, din eroare, crezandu-se debitor, a platit o datorie, are drept de repetitiune in contra creditorului``.


Actuala reglementare nu face decat sa reflecte imprejurarea ca eroarea solvensului nu mai reprezinta o conditie obligatorie a platii nedatorate, existand cazuri exprese, precum si situatii in care datoria este inexistenta absolut, in care conditia erorii solvensului nu este ceruta pentru admisibilitatea platii nedatorate.


In speta ce urmeaza a fi prezentata, se va pune problema daca indeplinirea conditiei erorii a capatat un caracter absolut, fiind de esenta platii nedatorate sau de natura acestei institutii.


In fapt, in perioada 02.05.2018-27.07.2018, Curtea de Conturi a Romaniei a realizat un audit financiar cu tema ``Auditul financiar asupra contului anual de executie a bugetului de stat`` pentru anul 2017 la Institutul X Roman . In urma acestei misiuni de audit, a fost intocmit Raportul de audit financiar inregistrat sub nr. 13, prin care s-au constatat o serie de nereguli la nivelul I.C.R., inclusiv cu privire la ``plata unor drepturi salariale necuvenite ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea personalului platit din fonduri publice``.


Prin Ordinul nr. 359, ulterior acestui audit, parata, incadrata cu Contractul individual de munca in functia de Economist, gradul I, gradatia 2 in cadrul Institutului Y- O.R.L. ``Prof. Dr. D. Hociota``, a fost transferata la Institutul X Roman pe postul vacant de Expert Administratie Publica gradul IA - din cadrul Directiei Economice - Directia Generala Economica, Achizitii Publice si Administrativa, conform art. 32 alin. (1) si alin. (2) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, coroborat cu art. 17 si art. 41 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


Contractul individual de munca a fost modificat, de-a lungul timpului, prin mai multe Acte Aditionale succesive, inclusiv sub aspectul elementului ``J. Salariul``.


Prin cel mai recent act aditional, Actul Aditional Nr. 07, partile au convenit urmatoarele: ``Se modifica lit. E A�Felul munciiA� si va avea urmatorul cuprins: A�E. Felul muncii: Functia de executie Expert Administratie Publica gradul IA - gradatia 4A� (a��) Salariul de baza lunar brut corespunzator functiei de executie este de 8.451 lei. Alte elemente constitutive: a) sporuri - spor conditii periculoase sau vatamatoare, in limita fondurilor disponibile - 1.216 lei``.


De la momentul incadrarii paratei in cadrul institutiei reclamante, la data de 14.08.2018 si pana in prezent, raporturile de munca dintre parata si reclamant s-au desfasurat in conditii normale, aceasta prestand munca in baza Contractului individual de munca, in conditiile stabilite prin acesta si prin Fisa postului.


Cu toate acestea, fara nicio notificare prealabila, la data de 19.08.2021 salariatei i-a fost comunicata Cererea de chemare in judecata ce face obiectul prezentei cauze, prin care Institutul X Roman solicita obligarea salariatului la plata prejudiciului constand in diferenta dintre salariul stabilit de Ordinul Presedintelui Institutului si salariul cuvenit conform Raportului Curtii de Conturi .


Tribunalul, investit cu un conflict de munca, a retinut ca in anul 2017 a fost achitata salariatilor suma de 847.874 lei reprezentand diferente de salarii calculate in urma corectiilor aplicate pentru perioada iunie-decembrie 2017, operatiune efectuata de catre entitate asupra modului de calcul al salariilor de care a dispus personalul ICR dupa intrarea in vigoare a prevederilor Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si pana la abrogarea acesteia prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu intrare in vigoare de la 01.07.2017.


Prin promovarea prezentei actiuni, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 30.508 lei cu titlu de sume incasate nelegal aferente perioadei 07.12.2017-05.2021.


In cauza de fata, Tribunalul nu a putut retine existenta unei asemenea imprejurari apta sa genereze obligatia salariatului de a restitui suma incasata, aceasta deoarece reclamanta a achitat sumele de bani corespunzatoare drepturilor salariale, in temeiul clauzelor contractului individual de munca si a legislatiei in vigoare. Din inscrisurile dosarului a reiesit ca reclamanta a calculat si platit drepturi salariale in perioada in litigiu in acord si cu Ordinul nr. 56 al presedintelui ICR.


Imprejurarea ca, ulterior, Curtea de Conturi a constatat prin decizie, faptul ca anumite drepturi banesti au fost acordate cu incalcarea legilor de salarizare nu poate lipsi automat de efecte clauzele contractului individual de munca si a actelor aditionale semnate de parti in baza carora acestea au fost acordate.


Decizia Curtii de Conturi este opozabila doar angajatorului, in sarcina acestuia fiind stabilita obligatia de a recupera sumele platite cu nerespectarea dispozitiilor legale in materie de salarizare, iar nu salariatului. Acesta din urma poate fi obligat la restituirea sumelor doar in situatia constatarii faptului ca plata drepturilor salariale a fost efectuata din eroare, doar in aceasta ipoteza s-ar putea sustine ca plata drepturilor stipulate in contractul colectiv de munca este lipsita de temei si prin urmare, supusa restituirii.


Asadar, instanta apreciaza ca institutia platii nedatorate nu devine incidenta in situatia unei cereri ce vizeaza restituirea unei sume de bani achitate in executarea unui contract individual de munca valabil la data efectuarii platilor drepturilor salariale.


Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a apreciat ca in cauza dedusa judecatii nu sunt intrunite elementele prevazute de lege referitoare la obligatia de restituire prevazuta de dispozitiile art. 256 Codul muncii, motiv pentru care a respins ca neintemeiata cererea acestuia.


Aceeasi solutie a fost mentinuta si de Curtea de Apel Bucuresti care analizand sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel, Curtea a retinut urmatoarele:


O decizie a Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor sale de control, prin care s-a stabilit ca anumite drepturi salariale au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale privind salarizarea in institutiile publice, nu lipseste prin simpla sa existenta, de efecte, actele (contracte individuale de munca, acte aditionale, Ordine ale conducerii ICR) prin care acele drepturi au fost stabilite, daca o instanta de judecata nu a constatat, in conditiile legii, nulitatea acestora.


Curtea a apreciat ca fiind corecta afirmatia apelantului in sensul ca fara a nega existenta prevederii speciale a art. 256 alin. (1) din Codul muncii, regimul comun al platii nedatorate din Codul civil este aplicabil si in carul conflictelor de munca .


Referitor la raportul dintre plata nedatorata, reglementata in art. 1341-1344 Cod civil, si plata nedatorata, reglementata de art. 256 Codul muncii, acesta este unul specific de la dreptul comun la dispozitii specifice dreptului muncii.


Prin urmare, platii nedatorate din dreptul muncii ii vor fi aplicabile cu prioritate dispozitiile art. 256 din Codul muncii care se completeaza, in masura in care este nevoie, cu cele ale dreptului comun, reglementate de art. 1341-1344 din Codul civil.


Se poate afirma ca institutia platii nedatorate reglementate de art. 256 din Codul muncii se caracterizeaza prin stransa sa legatura cu un raport juridic de munca, presupunand subiecte calificate din acest punct de vedere, si anume salariat si angajator, precum si prin aceea ca vinovatia salariatului in primirea platii nedatorate ar trebui exclusa.


Se observa ca apelantul a solicitat instantei restituirea unor diferente de bani dintre sumele platite conform Ordinului Presedintelui Institutului X Roman nr. 564 si salariul cuvenit conform Raportului Curtii de Conturi a Romaniei inregistrat sub nr. 137336, solicitare ce confirma imprejurarea ca reperul avut in vedere de catre apelant ca si drepturi salariale corect stabilite sunt cele stabilite de Curtea de Conturi prin Raportului nr. 137336.


Curtea a avut in vedere pentru similitudine de argumente si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Decizia nr. 17/13.06.2016 pronuntata in solutionarea unei chestiuni de drept . Problematica in cauza viza imprejurarea daca decizia Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor prevazute de lege inlatura, prin ea insasi, de la aplicare contractul individual de munca, acte aditionale sau acte ale conducerii apelantului privind salarizarea sau daca se impune constatarea nulitatii acestor acte .


Astfel, Inalta Curte considera ca fiind corecta opinia conform careia o decizie a Curtii de Conturi nu poate sa inlature ``eo ipso`` de la aplicare o clauza a contractului colectiv de munca . Aceasta intrucat o astfel de decizie, cu caracter administrativ, nu este opozabila decat angajatorului, in sarcina caruia impune obligatii de recuperare a prejudiciului, nu si salariatului.


Pentru a se putea repercuta asupra raportului juridic de munca al salariatului bugetar, din perspectiva drepturilor banesti incasate cu incalcarea legii, trebuie initiat un mecanism procesual care sa ii fie opozabil acestuia si in care salariatul sa aiba posibilitatea de a se prevala, in justificarea drepturilor incasate, de existenta clauzei din contractul colectiv de munca (fie pentru a pretinde plata dreptului acordat prin respectiva clauza, fie, odata platit, pentru a se opune unei cereri de restituire).


In concluzie, Curtea a constatat ca in mod corect instanta de fond a retinut ca nu sunt intrunite conditiile platii nedatorate.


Prin urmare, o decizie a Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor sale de control, prin care s-a stabilit ca anumite drepturi prevazute in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unei institutii publice finantate integral din venituri proprii au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale privind salarizarea in institutiile publice, nu lipseste prin simpla sa existenta, de efecte, clauzele contractului colectiv de munca prin care acele drepturi au fost stabilite, daca o instanta de judecata nu a constatat, in conditiile legii, nulitatea acestora.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti


Citeşte mai multe despre:    plata salariu    plata eronata    plata eronata salariu    restituire plata eronata    codul muncii 2024
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In ce masura (doar) forta majora poate fi motiv de concediere a salariatului?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Numai statul de plata sau alt document justificativ in sensul art. 168 din Codul muncii are valoare probanta in materia achitarii drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 882 din data de 23 Februarie 2018



Articole Juridice

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salarizarea angajatului temporar. Obligatiile agentului de munca temporara si ale utilizatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Suspendarea contractului de munca ca urmare a carantinei sau fortei majore
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Acte necesare si conditii pentru primirea de subventii de catre angajatorii care incadreaza personal din randul somerilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Neachitarea drepturilor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Achitarea drepturilor salariale restante
Sursa: MCP Cabinet avocati