Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Efectele motivarii implicite a unor capete de cerere sau cereri aditionale sau incidentale

Efectele motivarii implicite a unor capete de cerere sau cereri aditionale sau incidentale

  Publicat: 04 Feb 2020       1331 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Prin cererea inregistrata la data de 07.12.2016 pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a civila, sub nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L., in contradictoriu cu parata C., a solicitat instantei:

Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Persoana fizica sau juridica care se obliga, pe baza unor clauze si conditii contractuale, sa execute diferite lucrari (industriale, de constructii etc.)
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Depasire a legalitatii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este orice persoana care, pe cont propriu, cumpara, detine si vinde valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este orice persoana care, pe cont propriu, cumpara, detine si vinde valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Restrangere a caracterului in principiu deplin al devolutiunii care opereaza in apel.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

sa constate indeplinirea conditiilor pentru receptia la terminarea lucrarilor la data de 05.12.2013 pentru lucrarile cuprinse in procesul-verbal incheiat la aceasta data sau, alternativ, sa dispuna suplinirea consimtamantului paratei pentru incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x din 31.01.2002 pentru corpurile indicate la punctele 8 - 20 din anexa nr. 1 la Memoriul nr. 1535 din data de 22.12.2015, sa dispuna suplinirea consimtamantului paratei pentru incheierea procesului-verbal de receptie finala a lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x din 31.01.2002 pentru corpurile indicate la punctele 1 - 20 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535 din data de 22.12.2015, sa dispuna obligarea paratei la restituirea sumei de 846.343,9 RON, reprezentand garantie de buna executie retinuta in temeiul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002, astfel cum acesta a fost modificat prin actele aditionale incheiate, precum si sa oblige parata la plata cheltuielilor de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 2140/2017 din 26 mai 2017, Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a civila, a admisa in parte cererea formulata de reclamanta S.C. A. S.R.L., in contradictoriu cu parata C., a suplinit consimtamantul paratei la incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 1 - 7 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015, a suplinit consimtamantul paratei la incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 8 - 20 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015, a obligat parata la restituirea sumei de 846.343,9 RON, reprezentand garantie de buna executie in temeiul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002, a obligat parata la plata sumei de 12.128,43 RON cu titlu de cheltuieli de judecata .


Prin Decizia civila nr. 156A din 29 ianuarie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila, a fost admis apelul declarat de apelanta-parata C., impotriva sentintei primei instante. A fost schimbata in tot sentinta apelata, in sensul ca a fost respinsa ca neintemeiata actiunea .


Impotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, motivele fiind urmatoarele:


Instanta de apel a omis sa se pronunte pe primul si pe cel de-al patrulea capat de cerere - motiv de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.


Astfel, curtea de apel nu s-a pronuntat pe capatul de cerere referitor la constatarea indeplinirii conditiilor pentru receptia la terminarea lucrarilor.


Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat sa se constate indeplinirea conditiilor pentru receptia la terminarea lucrarilor la data de 05.12.2013 pentru lucrarile cuprinse in procesul-verbal incheiat la aceasta data, precum si obligarea paratei la restituirea sumei de 846.343,9 RON, reprezentand garantie de buna executie.


Primul capat de cerere a fost formulat in mod alternativ cu cel de-al doilea. Data fiind admiterea de catre instanta de fond a capatului de cerere alternativ, era lipsita de interes orice critica a sentintei pronuntate de Tribunalul Bucuresti din aceasta perspectiva . Insa, in conditiile in care instanta de apel a admis apelul si a desfiintat solutia primei instante pe cel de-al doilea capat de cerere, era absolut necesar sa se pronunte si pe capatul de cerere alternativ, respectiv cel privitor la constatarea indeplinirii conditiilor cu privire la receptia la terminarea lucrarilor.


Dezlegarea acestui capat de cerere era cu atat mai mult necesara cu cat intreaga motivare a instantei de apel se rezuma la analizarea pretinselor efecte ale lipsei avizului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, in conditiile in care lucrarea efectuata de reclamanta nu era supusa emiterii acestui aviz . De altfel, chiar daca avizul ar fi fost necesar, privea obiectivul proprietatea apelantei-parate in totalitate si nu lucrarile efectuate de reclamanta.


Or, primul capat de cerere formulat de reclamanta, viza tocmai aceasta situatie, si anume ca toate lucrarile ce au facut obiectul contractului de antrepriza au fost realizate la parametrii stabiliti prin contract . Din aceasta perspectiva, este absolut irelevanta necesitatea obtinerii sau nu a avizului I.S.U., intrucat este posibil ca acel aviz sa nu fie acordat din motive care nu au nicio legatura cu activitatea reclamantei.


Instanta de apel nu s-a aplecat deloc asupra acestei situatii, desi, raportat la art. 476 din C. proc. civ. avea obligatia de a efectua "o noua judecata asupra fondului".


Pe cale de consecinta, este necesara anularea hotararii atacate si trimiterea acesteia spre rejudecare, astfel incat sa fie solutionat si acest capat de cerere .


Totodata, recurenta arata ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra capatului de cerere referitor la restituirea garantiei de buna executie.


Aceasta garantie are un scop bine determinat, si anume sa confere posibilitatea beneficiarului de a recupera in mod facil contravaloarea oricaror lucrari neefectuate (este vorba despre acea parte din garantie ce este retinuta pana la incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor) ori a deficientelor sesizate in perioada de garantie si neremediate de catre antreprenor (acea parte din garantie retinuta pana la expirarea perioadei de garantie de 24 luni).


Asadar, scopul acestei garantii de buna executie nu este de a pune la dispozitia beneficiarului, pe o perioada nedefinita, anumite sume de bani, ci de a reprezenta o veritabila garantie ca, la momentul terminarii lucrarilor si respectiv la momentul expirarii perioadei de garantie, lucrarile corespund din punct de vedere tehnic cu cerintele agreate contractual.


Or, din aceasta perspectiva nu a existat vreo obiectie cu privire la nefinalizarea lucrarilor, nici macar in timpul prezentului litigiu nu s-a pretins ca reclamanta ar fi trebuit sa mai realizeze vreo lucrare; nu a existat nici o solicitare de remediere (nemaivorbind de solicitari de remediere care sa nu fie solutionate favorabil de antreprenor) in perioada de garantie, care sa justifice fie blocarea in continuare a garantiei, fie retinerea de catre beneficiar a unei anumite sume din cuantumul acestei garantii, astfel, ca nu exista niciun motiv pentru a respinge cererea de restituire a sumelor retinute de beneficiar cu titlu de garantie de buna executie.


Raportat la scopul acestei garantii, precum si la faptul ca reclamanta nu poate fi lipsita pe termen nedefinit de sumele de bani puse la dispozitia beneficiarului, solutionarea acestui capat de cerere nu este in mod necesar dependenta de modul de solutionare al primelor trei capete de cerere .


Astfel, chiar daca s-ar aprecia ca nu s-ar putea suplini consimtamantul paratei pentru incheierea proceselor-verbale, avand in vedere indeplinirea scopului pentru care garantiile au fost constituite, este absolut necesar sa se constate abuzul savarsit de catre apelanta prin neeliberarea lor si respectiv sa fie sanctionat acest abuz prin obligarea acesteia la plata catre reclamanta a sumelor respective.


Instanta, in mod nelegal a solutionat capatul de cerere privind suplinirea consimtamantului intimatei-parate pentru incheierea procesului-verbal de receptie finala a Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 1 - 7 din anexa nr. 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015.


Capatul de cerere mentionat nu a fost apelat de C., fapt ce atrage incidenta motivelor de recurs prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 5 si 7 din C. proc. civ.


Desi prin apelul formulat impotriva hotararii instantei de fond C. a solicitat desfiintarea in tot a hotararii instantei de fond, intimata-parata nu a criticat in niciun fel hotararea cu privire la procesul-verbal de receptie finala a lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 1 - 7 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015 si restituirea garantiei de buna executie aferente.


Potrivit art. 477 alin. (1) din C. proc. civ., "Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata".


Pronuntandu-se asupra cererii privind suplinirea consimtamantului Academiei pentru lucrarile mentionate la punctele 1 - 7 din anexa nr. 1 la Memoriul nr. 1535 din data de 22.12.2015, precum si pe cererea de restituire a garantiei aferente, instanta de apel a incalcat pe de-o parte limitele efectului devolutiv al apelului determinat de ceea ce s-a apelat, iar pe de alta parte puterea de lucru judecat a hotararii primei instante in privinta dispozitiilor neapelate de intimata-parata.


Contrar aprecierilor eronate ale instantei de apel, potrivit carora devolutiunea apelului Academiei si cu privire la suplinirea consimtamantului pentru lucrarile mentionate la punctele 1 - 7 din anexa nr. 1 la Memoriul nr. 1535 din data de 22.12.2015 intrucat in motivarea caii de atac Academia a precizat ca "a depus toate diligentele in ceea ce priveste organizarea receptiei si ca nu a refuzat eliberarea garantiilor retinute, insa este conditionata sa respecte prevederile H.G. nr. 273/1994", motivarea la care face referire instanta de apel are in vedere exclusiv lucrarile mentionate la punctele 8 - 20 din anexa nr. 1 la memoriu, doar pentru acestea fiind amanata receptia la terminarea lucrarilor prin Procesul-verbal nr. x din data de 05.12.2013.


Respingerea capetelor de cerere referitoare la incheierea procesului-verbal de receptie finala si restituirea garantiei aferente este nelegala.


Pentru incheierea procesului-verbal de receptie finala nu s-a solicitat niciodata vreun aviz din partea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, aviz care, nici macar nu ar fi fost necesar in speta.


Potrivit art. 33 din Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ("Regulamentul") aprobat prin H.G. nr. 273/1994 (in vigoare la momentul la care trebuia efectuata receptia), la receptia finala participa: investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii, executantul.


Pe de alta parte, solutia instantei de apel incalca si dispozitiile art. 422 din Regulamentul in vigoare la momentul la care trebuia efectuata receptia si la data sesizarii instantei, partile neputand incheia procesul-verbal pe cale amiabila.


Mai mult decat atat, solutia instantei de apel echivaleaza cu un refuz al solutionarii fondului problemei, respectiv al constatarii caracterului abuziv al refuzului Academiei de a isi indeplini o obligatie legala .


Hotararea instantei de apel cuprinde motive straine de natura cauzei, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.


In justificarea solutiei sale, instanta de apel a invocat prevederile art. 35 din Regulamentul privind receptia constructiilor, apreciind ca in cauza nu ar fi o neintelegere existenta intre parti.


Astfel, dispozitiile art. 35 invocate de instanta de apel se regasesc in Regulamentul privind receptia constructiilor aprobat prin H.G. nr. 343/2017, aplicabil incepand cu data de 29 iulie 2017.


Or, actiunea ce formeaza obiectul prezentului dosar a fost introdusa pe rolul instantei in data de 08 decembrie 2016, inainte de intrarea in vigoare a acestui act normativ.


Mai mult decat atat, potrivit art. III din H.G. nr. 343/2017 "Prevederile Regulamentului privind receptia constructiilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile aduse prin prezenta hotarare, nu se aplica constructiilor pentru care receptia la terminarea lucrarilor, respectiv receptia finala, se afla in desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari".


Atat receptia la terminarea lucrarilor, cat si receptia finala disputate in prezentul dosar, au fost initiate cu mult inainte de intrarea in vigoare a H.G. nr. 343/2017, convocarea comisiilor de receptie fiind solicitata de reclamanta la datele indicate in partea introductiva a prezentului recurs.


Pe cale de consecinta, solutia instantei de apel se raporteaza la dispozitii legale straine cauzei, ce nu pot fi aplicate in mod direct, dat fiind faptul ca nici la momentul solicitarilor de organizare a receptiei la terminarea lucrarilor sau receptiei finale, nici la momentul convocarii comisiilor de receptie sau al sesizarii instantei nu erau in vigoare.


Asadar, raportat atat la prevederile generale ale art. 6 C. civ., cat si ale dispozitiilor tranzitorii continute de H.G. nr. 343/2017, prevederile art. 35 citate de instanta de apel sunt cu totul straine de prezenta cauza, nefiind aplicabile raporturilor juridice deduse judecatii.


Solutia instantei, de respingere a solicitarii recurentei privind suplinirea consimtamantului paratei pentru incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor indicate la punctele 8 - 20 din anexa 1 la Memoriul nr. x/22.12.2015 este nelegala.


Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nu a fost incheiat din cauza incalcarii de catre Academie a obligatiilor legale si contractuale ce ii reveneau - motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.


Prevederile contractului stabilesc in mod expres obligatia Academiei de a obtine avizele necesare in vederea executiei lucrarilor: art. 12.1, art. 12.3.


Dispozitiile legale care reglementeaza necesitatea obtinerii avizului de securitate la incendiu inainte de inceperea lucrarilor dovedesc faptul ca obtinerea acestui aviz era in sarcina intimatei-parate.


Potrivit art. 2 din Hotararea nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu, proiectantul unei constructii sau amenajari care se incadreaza in prevederile art. 1 este obligat sa intocmeasca scenariul de securitate la incendiu potrivit metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.


Avizele de securitate la incendiu solicitate prin certificatele de urbanism in vederea emiterii autorizatiei de construire se elibereaza pe baza documentelor prevazute de art. 9 alin. (1) din Norma.


Avizele de securitate la incendiu pentru schimbarile de destinatie si modernizarile la constructiile si amenajarile existente care, potrivit legii, nu necesita autorizatii de construire se emit pe baza documentelor prevazute de art. 9 alin. (2) din Norma.


Din analiza prevederilor legale mai sus enuntate, rezulta faptul ca avizele de securitate la incendiu, indiferent ca se refera la categoriile de constructii si amenajari aprobate, potrivit legii, prin hotarare a Guvernului sau doar la lucrarile de schimbare a destinatiei si/sau de modernizare la constructii si amenajari existente, se solicita intotdeauna inainte de inceperea lucrarilor.


Acest aspect diferentiaza avizele de securitate la incendiu de autorizatiile de securitate la incendiu, acestea din urma fiind emise dupa realizarea lucrarilor pe baza procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor (art. 12 din Norma).


Teza este sustinuta si de prevederile Normei metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor din 02.09.1998 (in vigoare la data incheierii contractului) - art. 1.


Academia este cea careia ii revine obligatia legala si contractuala de a asigura incheierea proceselor-verbale de receptie si restituirea garantiilor retinute in conformitate cu prevederile Regulamentului - art. 6, art. 8, art. 12, art. 32.


Potrivit dispozitiilor art. 1.862 C. civ. "De indata ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il instiinteaza ca lucrarea este finalizata, beneficiarul are obligatia ca, intr-un termen rezonabil potrivit naturii lucrarii si uzantelor din domeniu sa o verifice si, daca aceasta corespunde conditiilor stabilite prin contract, sa o receptioneze, precum si, atunci cand este cazul, sa o ridice. (2) Daca, fara motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve".


Asadar, odata cu finalizarea lucrarilor ce au facut obiectul contractului (aspect necontestat in nici un fel de catre intimata-parata) C. era cea care avea obligatia de a realiza toate formalitatile necesare pentru preluarea lucrarii.


Toate aceste dispozitii legale au fost ignorate de instanta de apel, aceasta apreciind in mod eronat ca suplinirea de catre instanta a consimtamantului Academiei ar avea drept consecinta eludarea dispozitiilor legale, receptia lucrarilor fiind realizata in lipsa avizului de securitate la incendiu.


Pe de alta parte, dispozitiile art. 25 si 27 din Regulamentul de receptie statueaza ca, in ipoteza in care exista divergente intre parti cu privire la incheierea procesului-verbal de receptie, respectiv in cazul in care "in decurs de 30 de zile de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul ramanerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta competenta".


Or, in conditiile in care a expirat de mult perioada de 30 de zile in care investitorul trebuia sa asigure anularea obiectiunii referitoare a pretinsa lipsa a avizului I.S.U., reclamanta era indreptatita sa se adreseze instantei de judecata . In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 si 8 din C. proc. civ.


Inalta Curte a procedat la intocmirea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului, in temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.


Completul de filtru a dispus, prin incheierea din data de 17 octombrie 2018, comunicarea acestuia partilor, pentru ca acestea sa depuna puncte de vedere cu privire la raport .


Recurenta a depus punct de vedere cu privire la raportul intocmit in cauza.


Prin incheierea de sedinta din 20 martie 2019, a fost admis in principiu recursul de face obiectul prezentei cauze, fixandu-se termen la data de 15 mai 2019.


Inalta Curte, verificand in cadrul controlului de legalitate decizia atacata, constata ca recursul este fondat, raportat la dispozitiile art. 488 pct. 5 si 6 din noul C. proc. civ., pentru considerentele care urmeaza:


Conform dispozitiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea unei hotarari se poate cere cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.


Acest motiv de casare cuprinde, cu exceptia regulilor reglementate de alte motive de casare, incalcarea oricaror reguli de procedura a caror nerespectare atrage nulitatea, indiferent dupa cum aceasta este conditionata sau nu de existenta unei vatamari, printre aceste reguli regasindu-se si cele care vizeaza calea de atac a apelului.


Apelul este o cale de atac ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare .


Cererea de apel produce mai multe efecte, printre care investirea instantei de apel, precum si efectul devolutiv.


Potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (1) C. proc. civ., apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel analizand cauza atat in fapt, cat si in drept .


De regula, devolutiunea este totala, insa apelul este limitat, pe de o parte de ceea ce s-a apelat - tantum devolutum quantum appellatum si, pe de alta parte, de ceea ce s-a dedus judecatii la prima instanta - tantum devolutum quantum iudicatum.


Asadar, efectul devolutiv al apelului nu vizeaza toate problemele de fapt si de drept deduse judecatii, ci numai pe cele care sunt criticate expres sau implicit de catre apelant, cu respectarea principiului disponibilitatii. Astfel, efectul devolutiv al apelului poate fi limitat de catre apelant, in acest sens statuand art. 477 alin. (1) C. proc. civ.:


"Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata".


In stabilirea intinderii devolutiunii, instanta va avea in vedere nu numai cererea de apel, ci si intampinarea formulata de intimat . De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca devolutiunea priveste si solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care se ataca.


Trebuie subliniat ca, in cazul in care hotararea a fost atacata numai partial, partea din hotarare care nu a fost supusa apelului dobandeste autoritate de lucru judecat, motiv pentru care instanta de apel nu mai poate modifica aspectele asupra carora s-a statuat sau afecta partile care nu au exercitat aceasta cale de atac.


Dincolo de aceste consideratii teoretice, Inalta Curte constata ca, prin cererea de apel, apelanta-parata C. a criticat exclusiv hotararea pronuntata de prima instanta cu privire la: suplinirea consimtamantului sau la incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 8-20 din anexa nr. 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2002, obligarea sa la restituirea sumei de 434.175,71 RON, respectiv 186.075,3 RON, reprezentand garantie de buna executie in temeiul contractului de executie lucrari si cheltuielile de judecata acordate.


Asadar, apelanta-parata nu a adus nicio critica hotararii pronuntate de prima instanta cu privire solutia privind suplinirea consimtamantului sau la incheierea procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor ce au facut obiectul Contractului de executie lucrari nr. x/31.01.2002 pentru corpurile indicate la pct. 1 - 7 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015 si nici cu privire la restituirea garantiei de buna executie aferente.


Or, in conditiile in care hotararea primei instante nu a fost criticata in ceea ce priveste aceste aspecte, instanta de apel nu putea modifica aspectele asupra carora s-a statuat, in caz contrar fiind incalcat principiul disponibilitatii, consacrat de art. 9 si, respectiv de art. 22 alin. (6) C. proc. civ.


Prin urmare, instanta era obligata sa statueze numai asupra a ceea ce partile au dedus judecatii, fara a putea depasi, cu exceptiile prevazute de lege, cadrul procesual stabilit de acestea.


Nu poate fi retinut argumentul intimatei, in sensul ca din eroare in cererea de apel nu au fost indicare si corpurile de la pct. 1 - 7 din anexa 1 la Memoriul nr. 1535/22.12.2015, aceasta aparare lipsind, pe de o parte, de continut principiul disponibilitatii, care guverneaza procesul civil si care poate fi limitat numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege, iar pe de alta parte, ar permite instantei, ca in mod arbitrar sa depaseasca limitele investirii.


Chiar daca prin cererea de apel parata a solicitat desfiintarea in totalitate a sentintei, cu consecinta respingerii cererii de chemare in judecata, astfel cum a retinut curtea de apel, in lipsa oricarei critici in ceea ce priveste aspectele mai sus mentionate, devolutiunea nu putea opera cu privire la intreaga cauza.


De asemenea, Inalta Curte constata ca si motivul de recurs ce vizeaza nemotivarea hotararii, reglementat de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este intemeiat.


Astfel, conform art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.


Asadar, instanta trebuie sa arate obligatoriu fiecare capat de cerere si apararile partilor, probele care au fost administrate, cu mentionarea motivelor pentru care unele au fost retinute, iar altele inlaturate, exceptiile invocate si solutionarea acestora, normele juridice aplicate la situatia de fapt stabilita.


Motivarea trebuie sa fie clara, precisa si necontradictorie, aceste cerinte inlaturand arbitrariul si facand posibil controlul judiciar, precum si exercitarea cailor de atac de retractare.


In cauza, se retine ca, desi instanta de apel a respins ca neintemeiata actiunea, nu s-a pronuntat asupra primului si asupra celui de-al patrulea capat al acesteia.


O motivare implicita a unor capete de cerere sau cereri aditionale sau incidentale nu este permisa, constituind o nerespectare a dispozitiilor art. 425 alin. (1) C. proc. civ., deoarece in dispozitiv trebuie sa se regaseasca solutia data fiecarei cereri ce a facut obiectul judecatii.


O astfel de hotarare nu respecta nici exigentele art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna sa fi examinat in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse spre analiza .


Prin urmare, avand in vedere ca sunt fondate criticile recurentei-parate, care atrag incidenta motivelor de recurs prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 5 si 6 C. proc. civ., cu consecinta casarii integrale a hotararii, in cauza, nu se mai impune analizarea celorlalte argumente si critici invocate de catre recurenta.


In consecinta, in raport de ratiunile infatisate, Inalta Curte, cu aplicarea dispozitiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-reclamanta A. S.R.L. impotriva Deciziei civile nr. 156A din 29 ianuarie 2018, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila, va casa decizia recurata si va trimite cauza aceleiasi instante spre o noua judecata .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite recursul declarat de recurenta-reclamanta A. S.R.L. impotriva Deciziei civile nr. 156A din 29 ianuarie 2018, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila.


Caseaza Decizia civila nr. 156A din 29 ianuarie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila.


Trimite cauza aceleiasi instante spre o noua judecata .


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 15 mai 2019.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1025/2019


Citeşte mai multe despre:    receptia la terminarea lucrarilor    Motivarea tuturor capetelor de cerere    Regulamentul privind receptia constructiilor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

In cazul in care hotararea a fost atacata cu apel numai partial, partea din hotarare care nu a fost supusa apelului dobandeste autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: ICCJ Decizia nr. 1025/2019

Decizia ICCJ nr. 13/2019: Lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia - impedimente pentru recunoasterea dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Anularea autorizatie de construire. Demolarea constructiei edificate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2464 din 21.11.2011

Plangere contraventionala. Construire fara autorizatie
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Decizia nr. 80 din 25.01.2012



Articole Juridice

Cum obtii autorizarea executarii lucrarilor de constructii? Ghid actualizat 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Conditiile legale necesare functionarii cluburilor si localurilor (constructii aglomerate)
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim