Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida

  Publicat: 22 Mar 2020       1564 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


A fost promulgat la 11.09.1865
Decizia nr. 1/2020 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas)– Sprijin European Comun pentru Investitii Durabile in Zonele Urbane
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Egalitatea de tratament intre resortisantii comunitari este un principiu de drept comunitar care interzice orice forma de discriminare pe motiv de nationalitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea Cash Club - S.R.L. cu sediul in Bucuresti in Dosarul nr. 35.762/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 930D/2017.


2. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.


3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca pentru ipoteza in care femeia salariata este gravida au fost adoptate mai multe masuri de protectie si care constituie obligatii pentru angajator, in conditiile legii, sens in care sunt, spre exemplu, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca si Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:


4. Prin Incheierea din 16 februarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 35.762/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea Cash Club - S.R.L. cu sediul in Bucuresti, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulata impotriva unei decizii de concediere .


5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca textul criticat, potrivit caruia concedierea nu poate fi dispusa pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere, nu face nicio distinctie intre situatiile in care sunt sau nu sunt savarsite abateri disciplinare. Astfel, este interzisa concedierea femeilor gravide si atunci cand o astfel de masura nu ar avea nicio legatura cu starea lor de graviditate, ci ar fi rezultatul aplicarii sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului de munca ca urmare a unei abateri grave sau repetate. Or, acest aspect conduce la o discriminare intre salariatele prevazute de normele legale criticate si cele care nu se afla in aceasta ipoteza, respectiv cele care nu sunt insarcinate. Totodata, arata ca Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de masuri pentru promovarea asigurarii securitatii si a sanatatii locului de munca in cazul lucratoarelor gravide, care au nascut de curand sau care alapteaza prevede interzicerea concedierii lucratoarelor gravide, cu exceptia cazurilor speciale care nu au legatura cu starea de graviditate, aspect care se regaseste in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, fiind precizate cazurile speciale in care era posibila concedierea unei salariate gravide, la adoptarea careia a fost avuta in vedere directiva antereferita, insa prin legea de aprobare a acestei ordonante se statueaza particularizarea interdictiei concedierii salariatei gravide prin expresia "din motive care tin de starea sa".


6. De asemenea, se face referire la alte situatii in care legea prevedea ca nu se poate dispune concedierea pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical si nu distingea intre situatiile in care concedierea are legatura cu activitatea sindicala sau concedierea este urmarea unor motive ce tin sau nu tin de persoana salariatului, iar, cu ocazia controlului de constitutionalitate asupra acestor chestiuni, Curtea Constitutionala a apreciat ca protectia sindicala trebuie sa fie exclusiv in raport cu activitatea sindicala, iar nu cu activitatea profesionala (Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015), considerente care se pot aplica mutatis mutandis si la cauza de fata.


7. In final precizeaza ca angajatorul trebuie sa plateasca salariata insarcinata fara a beneficia de o contraprestatie, ceea ce afecteaza dreptul de proprietate privata al acestuia.


8. Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale opineaza in sensul ca prevederile criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca acestea au fost implicit modificate prin art. 21 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, care dispun in sensul ca este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa.


9. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


10. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca, pentru cazul in care femeia salariata este gravida, conform textului de lege criticat, au fost prevazute dispozitii speciale de protectie, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, precum si prin alte reglementari, fiind instituite o serie de obligatii in sarcina angajatorului. In acelasi sens sunt si prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. De asemenea, apreciaza ca, in ipoteza textului criticat, angajatorul nu este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate . In ceea ce priveste trimiterea, prin comparatie, la aspectele retinute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 814 din 24 noiembrie 2015, precizeaza ca acesta nu este aplicabila in cauza, intrucat situatia femeii gravide in cazul careia nu poate fi dispusa concedierea este diferita de cea a persoanelor cu functii eligibile intr-un organism sindical.


11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .


13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:


"(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: [...] c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;".


14. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi si ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata.


15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca aceasta a fost ridicata intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva unei decizii de concediere, considerandu-se de catre autoarea exceptiei - ce are calitate de angajator - ca prevederile legale criticate instituie o interdictie pentru angajator de a dispune concedierea salariatei care este gravida, fara nicio distinctie intre eventualele motive sau situatii in care poate interveni o astfel de concediere, aspect ce, in opinia acesteia, creeaza o discriminare a salariatelor gravide fata de cele care nu sunt intr-o asemenea situatie, atunci cand salariata gravida nu isi indeplineste sau isi indeplineste in mod necorespunzator atributiile sau sarcinile de serviciu . De asemenea, aceste norme conduc la incalcarea dreptului de proprietate al angajatorului prin plata unei remuneratii fara a exista o contraprestatie. In acest context, se sustine ca o reglementare similara s-a regasit in continutul lit. g) a aceluiasi articol, conform caruia concedierea nu putea fi dispusa nici pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, iar Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, a statuat ca protectia persoanelor alese in functii de conducere ale organismului sindical trebuie sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala desfasurata in mod efectiv, iar nu si cu activitatea profesionala de baza a angajatului, rationament care, in opinia autoarei, este aplicabil in aceasta speta.


16. Fata de aceasta imprejurare, Curtea observa ca prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, precitata, paragrafele 25, 30 si 31, Curtea a retinut ca protectia de care beneficiaza persoanele cu functii eligibile intr-un organism sindical, prevazuta de art. 220 alin. (2) din Codul muncii, este o protectie necesara, adecvata, eficace si care corespunde cerintelor constitutionale si celor prevazute de actele internationale, instituita in scopul respectarii libertatii sindicale. Curtea a retinut ca protectia legala a persoanelor cu functii eligibile intr-un organism sindical se impune si trebuie sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala efectiv desfasurata, fiind asigurata, asa cum s-a aratat, de prevederile art. 220 alin. (2) din Codul muncii. In ipotezele in care nu exista o legatura intre activitatea sindicala si concedierea pentru unul dintre motivele prevazute la art. 61 si 65 din Codul muncii, Curtea a constatat ca instituirea tratamentului juridic diferit al persoanelor cu functii eligibile intr-un organism sindical, si anume interdictia de concediere a acestora, nu are o justificare obiectiva si rezonabila, protectia acestor persoane trebuind sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala efectiv desfasurata. Prin urmare, textul de lege criticat, interzicand concedierea salariatilor cu functii eligibile intr-un organism sindical, in cazurile in care aceasta nu are legatura cu activitatea sindicala desfasurata, instituie un privilegiu al acestor persoane fata de ceilalti salariati, sub aspectul garantiilor pentru neingradirea dreptului la munca, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie . De asemenea, Curtea a retinut ca prevederile de lege criticate obliga angajatorul la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de situatia concreta si obiectiva a salariatului care ocupa si o functie eligibila intr-un organism sindical si care este, de exemplu, arestat preventiv sau arestat la domiciliu pe o perioada mai mare de 30 de zile sau fata de care s-a constatat inaptitudinea fizica si/sau psihica, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat, sau fata de care s-a constatat ca nu corespunde profesional sau caruia i s-a desfiintat locul de munca . Or, in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceste situatii concrete si obiective. In concluzie, Curtea a constatat ca dispozitiile de lege criticate, prin interzicerea de a concedia persoanele care ocupa functii eligibile intr-un organism sindical, in cazurile in care concedierea nu are legatura cu activitatea sindicala, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in fata legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata si ale art. 45 privind activitatea economica.


17. Fata de aceasta imprejurare, Curtea observa ca situatia din cauza de fata este diferita de premisa din Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, precitata, avand in vedere contextul normativ diferit in care opereaza cele doua ipoteze aduse in discutie de catre autoarea exceptiei de neconstitutionalitate. Prin urmare, considerentele mai sus prezentate cuprinse in decizia antereferita nu sunt incidente in cauza dedusa judecatii, iar exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata, pentru motivele ce se vor arata in continuare.


18. In decursul timpului, legiuitorul, avand in vedere mai multe acte normative internationale si europene, precum si procesul de armonizare a legislatiei nationale cu acquis-ul european, a fost preocupat de reglementarea unor masuri atat pentru promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati, in vederea eliminarii tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, in toate sferele vietii publice din Romania, cat si cu privire la instituirea unor masuri de protectie temporara pe durata in care femeia salariata este gravida, fiind instituite anumite masuri de protectie speciala pentru aceasta.


19. Astfel, prin Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost transpuse prevederile art. 10 si 12 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si a sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, care au nascut de curand sau care alapteaza [a zecea directiva speciala in sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE], publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 28 noiembrie 1992. De altfel, Directiva 92/85/CEE are in vedere si Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, adoptata in cadrul Consiliului European de la Strasbourg, la 9 decembrie 1989, de catre sefii de stat si de guvern ai 11 state membre.


20. In sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Directiva 92/85/CEE, prin lucratoare gravida se intelege orice lucratoare gravida care isi informeaza angajatorul despre starea sa, in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale. Astfel, pentru a garanta lucratoarelor gravide, lucratoarelor care au nascut de curand si lucratoarelor care alapteaza exercitarea drepturilor de protectie a sanatatii si securitatii, la art. 10 din aceasta directiva cu denumirea Interzicerea concedierii se prevede ca: 1. statele membre iau masurile necesare pentru a interzice concedierea lucratoarelor mai sus mentionate in perioada de la inceputul sarcinii pana la terminarea concediului de maternitate, cu exceptia cazurilor speciale care nu au legatura cu starea lor, admise de legislatiile si/sau practicile nationale si, daca este cazul, pentru care autoritatea competenta si-a dat acordul; 2. in cazul in care o lucratoare (lucratoare gravida, lucratoare care au nascut de curand si lucratoare care alapteaza) este concediata in timpul perioadei mentionate la pct. 1, angajatorul trebuie sa prezinte in scris motive bine intemeiate pentru concediere; 3. statele membre iau masurile necesare pentru protectia lucratoarelor in discutie, fata de consecintele concedierii care, in temeiul pct. 1, este ilegala. De asemenea, tot pentru a garanta exercitarea drepturilor de protectie a sanatatii si securitatii lucratoarelor in discutie, la art. 11 din aceasta directiva cu denumirea - Drepturi legate de contractul de munca, se prevede faptul ca trebuie asigurate, in conformitate cu legislatiile si practicile nationale, drepturile legate de contractul de munca, inclusiv mentinerea unei remuneratii si/sau dreptul lucratoarelor gravide, lucratoarelor care au nascut de curand si lucratoarelor care alapteaza de a beneficia de o prestatie adecvata.


21. In ceea ce priveste legislatia nationala, Curtea observa ca, potrivit art. 10 alin. (1) si alin. (6) lit. a) din Legea nr. 202/2002, "Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare", iar "Concedierea nu poate fi dispusa pe durata in care salariata este gravida sau se afla in concediu de maternitate".


22. De asemenea, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 27 octombrie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 25/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care, de asemenea, transpune prevederi ale Directivei 92/85/CEE, reglementeaza masuri de protectie sociala pentru salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator .


23. Astfel, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incat: sa previna expunerea salariatei gravide, salariatei care a nascut recent si salariatei care alapteaza la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea si acestea sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz (art. 4 lit. a); angajatorii au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu vor anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila (art. 8); angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale (art. 15); pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile acestei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare (art. 18).


24. In ceea ce priveste grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, acestea trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific, angajatorii avand obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice, potrivit art. 35 si 36 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.


25. De asemenea, potrivit art. 21 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul salariatei gravide, salariatei care a nascut recent si salariatei care alapteaza din motive care au legatura directa cu starea sa.


26. In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, criticate in prezenta cauza, in virtutea carora "Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: [...] c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere".


27. Prin urmare, chiar daca prevederile art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 criticate in mod punctual in prezenta cauza nu fac vreo precizare sau distinctie in mod concret intre situatiile in care concedierea nu poate fi dispusa in conditiile in care sunt sau nu sunt savarsite abateri disciplinare de catre salariata gravida, din evaluarea tuturor normelor legale in materie ce reglementeaza cu privire la protectia salariatilor, respectiv a femeii salariate care este gravida, Curtea constata ca interdictia de concediere este strict circumscrisa la motive care au legatura directa cu starea sa, iar nu in ceea ce priveste celelalte cazuri in care desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este urmarea unor abateri disciplinare, abateri grave, absentei nemotivate de la locul de munca o perioada indelungata, nerespectarii disciplinei muncii in general, desfiintarii locului de munca pe motive economice sau a unor concedieri colective.


28. In acest sens este si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Spre exemplu, in Cauza C-103/16, Jessica Porras Guisado/Bankia - S.A., Fondo de Garantia Salarial si altii, Curtea de Justitie a Uniunii Europene statueaza ca Directiva 92/85 CEE nu se opune unei reglementari nationale care permite concedierea unei lucratoare gravide ca urmare a unei concedieri colective. Curtea aminteste mai intai ca o decizie de concediere luata pentru motive care in esenta au legatura cu starea de graviditate a lucratoarei interesate este incompatibila cu interdictia de concediere prevazuta in aceasta directiva. In schimb, o decizie de concediere luata in perioada de la inceputul sarcinii pana la terminarea concediului de maternitate pentru motive fara legatura cu starea de graviditate a lucratoarei nu este contrara Directivei 92/85 CEE daca angajatorul prezinta in scris motive bine intemeiate pentru concediere, iar respectiva concediere este permisa de legislatia si/sau de practica statului membru in cauza.


29. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul egalitatii presupune ca la situatii egale sa se aplice un tratament juridic egal. In acelasi timp, presupune si dreptul la diferentiere in tratament juridic, daca situatiile in care se afla cetatenii sunt diferite. Altfel spus, situatiilor egale trebuie sa le corespunda un tratament juridic egal, iar situatiilor diferite, un tratament juridic diferit. Prin urmare, violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 148 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001).


30. Or, aplicand considerentele de principiu in materie de egalitate si nediscriminare la cauza dedusa judecatii, Curtea observa, pe de o parte, ca situatia femeii salariate gravide este diferita de cea a celorlalti salariati (femei care nu sunt in stare de graviditate). Diferenta de tratament juridic instituita prin dispozitiile criticate, ce trebuie interpretate si aplicate in coroborare cu intreg ansamblul legislativ care reglementeaza aspecte legate de protectia salariatilor, respectiv a femeii salariate gravide, ce nu poate fi concediata din motive care au legatura directa cu starea sa, cu conditia ca angajatorul sa fi luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere, este justificata in mod obiectiv si rezonabila tocmai de necesitatea protectiei aferente unei persoane aflate intr-o asemenea stare, care este prevazuta atat la nivel international si european, cat si la nivel national prin acte normative adoptate in acest sens si antereferite mai sus. Pe de alta parte, astfel cum s-a precizat deja mai sus, aceasta protectie in ceea ce priveste interdictia concedierii femeii salariate gravide este circumscrisa la motive care au legatura directa cu starea sa, iar in ceea ce priveste celelalte motive care conduc la desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, persoana in discutie nu se afla intr-o situatie diferita de ceilalti angajati, fiindu-i aplicabil acelasi tratament juridic.


31. Fata de aceasta imprejurare, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor criticate, in raport cu dispozitiile art. 16 din Constitutie, este neintemeiata.


32. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a prevederilor art. 44 din Constitutie prin faptul ca, astfel cum sustine autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, angajatorul trebuie sa plateasca salariata insarcinata fara a beneficia de o contraprestatie, Curtea observa ca legiuitorul a reglementat situatia financiara a persoanelor ce au calitatea de lucratoare gravide, lucratoare care au nascut de curand si lucratoare care alapteaza. Astfel, spre exemplu, potrivit art. 10 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, salariatele gravide, salariatele care au nascut recent si salariatele care alapteaza au dreptul la concediu de risc maternal, care se poate acorda, in intregime sau fractionat, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. De asemenea, prin acelasi act normativ se reglementeaza aspecte cu privire la concediul pentru sarcina si lauzie, de care beneficiaza salariatele in conditiile legii. Totodata, potrivit art. 31 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, iar pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.


33. Prin urmare, nu se poate retine pretinsa afectare a dreptului de proprietate al angajatorului, intrucat sumele cuvenite salariatei gravide pentru perioada cat nu presteaza activitate sunt suportate, in conditiile legii, de catre stat .


34. De altfel, in contextul celor invederate, Curtea retine ca prevederile art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, care constituie dreptul comun in materie, trebuie interpretate si aplicate impreuna cu normele de drept comun sau special aplicabile fiecarui domeniu in care are incidenta Codul muncii, tinandu-se seama de conexiunile legislative, iar nu in mod singular.


35. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Cash Club - S.R.L., cu sediul in Bucuresti, in Dosarul nr. 35.762/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.


Decizia se comunica Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Pronuntata in sedinta din data de 14 ianuarie 2020.




Pronuntata de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020


Citeşte mai multe despre:    femeile gravide    lehuzele    femeile care alapteaza    concediere gravida
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe