Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Exercitarea unui drept nu poate constitui incalcare a atributiilor de serviciu. Refuzul salariatului de a presta ore suplimentare

Exercitarea unui drept nu poate constitui incalcare a atributiilor de serviciu. Refuzul salariatului de a presta ore suplimentare

  Publicat: 01 Apr 2021       1355 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. x la 29.10.2019 reclamantul N. s.D. a solicitat, in contradictoriu cu parata U.Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti, pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna in principal anularea deciziei de sanctionare disciplinara 8/2.10.2019 prin care s-a dispus incetarea contractului de munca, restabilirea situatiei anterioare si obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit reclamantului de la data concedierii la data reintegrarii efective.
In subsidiar solicita inlocuirea sanctiunii disciplinare cu una mai putin severa si repunerea in situatia anterioara, desigur cu obligarea paratei la plata unei despagubiri corespunzatoare conform prevederilor Codului muncii.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Arata in esenta in motivare ca a fost salariatul paratei in functia de sofer in baza contractului individual de munca 1084/2/2.11.2017.


Ca toti managerii cu care a lucrat au apreciat activitatea acestuia


Ca la inceputul anului 2019 s-au facut planificarile concediilor de odihna, reclamantul optand pentru perioada 1.07. x19


Ca ulterior i s-a solicitat reclamantului sa desfasoare activitate in zilele de 17, 18 si 19 iulie 2019, motivat de faptul ca nu exista alt sofer care sa il inlocuiasca


Ca reclamantul a dat curs acestei solicitari si a revenit la serviciu in data de 17.07.2019


Ca la 29.07.2019, dupa ce a revenit din concediul de odihna, reclamantului i s-a comunicat ca nu mai are acces in incinta garajului UCECOM


Ca la 19.08.2019 intre parti s-a incheiat actul aditional 4/19.08.2019 prin care s-a stabilit ca incepand cu 1.09.2019 salariatul sa nu mai presteze ore suplimentare, urmand a nu mai beneficia de sporul la salariu .


Ca i-a fost atribuit auto cu nr. x, fiind pus la dispozitia Directorului Directiei Generale Juridice.


Ca la 29.08.2019 i s-a comunicat nota 5320/29.08.2019 prin care i s-a adus la cunostinta ca in perioada 9.09. - 20.09.2019 urmeaza sa deserveasca autoturismul Directorului General iar pentru aceasta perioada va beneficia de plata a 12 o re suplimentare


Arata ca reclamantul a precizat ca nu este de acord cu prestarea de ore suplimentare insa Directorul general l-a amenintat pe ton ridicat cu desfacerea disciplinara a contractuluid e munca si, in acest context, prin convocarea nr. 5404/11.09.2011 a fost convocat la cercetare disciplinara, fiind ulterior emisa decizia contestata


Arata ca decizia de concediere este nelegala si se impune a fi anulata, avand in vedere ca refuzul salariatului de a presta ore suplimentare nu poate constitui abatere disciplinara fata de dispozitiile art. 120 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Ca totusi in decizia de sanctionare se retine ca de indata ce salariatului i s-a solicitat efectuarea de ore suplimentare acesta nu poate refuza decat in situatii cu totul deosebite, de natura celor care i-ar permite sa lipseasca motivat si de la programul de lucru


Or in opinia sa astfel de considerente sunt neintemeiate si abuzive


Ca de asemenea angajatorul a retinut arbitrar dispozitiile art. 121 alin 2 teza a Ii-a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) faptul ca persoana care deservea masina Directorului General se afla in concediu pentru nasterea copilului nefiind o cauza de forta majora


Ca de altfel reclamantul a fost impiedicat sa isi gaseasca un alt loc de munca, angajatorul tergiversand si chiar conditionand de depunerea demisiei eliberarea unui extras din REVISAL si a unei adeverinte de vechime


Ca in final i s-a eliberat un astfel de extras cu mentiunea ca se afla in cercetare disciplinara pentru abateri deosebit de grave


Ca de asemenea sanctiunea aplicata este gresit individualizata avand in vedere ca pana la momentul desfacerii contractului de munca reclamantul a avut un comportament exemplar


Acesta este motivul pentru care, in subsidiar, ian masura in care se va aprecia ca sanctionarea disciplinara este justificata, sa fie inlocuita masura desfacerii contractului de munca cu una mai putin drastica


Solicita solutionarea cauzei si in lipsa .


Anexeaza in dovedirea actiunii inscrisuri


In drept invoca dispozitiile art. 80, art. 247- 252, art. 269 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 208 si 210 din legea 62/2011


Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii


In esenta a aratat parata ca activitatea soferilor implica efectuarea de ore suplimentare avand in vedere ca cei care deservesc masinile conducatorilor ierarhici trebuie sa respecte un orar astfel incat aceste persoane sa se incadreze in programul de lucru stabilit


Ca in aceste conditii prin semnarea contractului de munca reclamantul si-a asumat raspunderea de a presta ore suplimentare


Arata ca reclamantul a candidat si a fost admis la 15 iulie 2019 pentru postul de sofer la Institutul Medico-M.``C_``, acesta fiind contextul in care i-a fost eliberata caracterizarea despre care face vorbire


Arata ca desi real ca din cuprinsul contractului de munca a fost eliberat articolul referitor la plata a 25 ore suplimentare, totusi nu a fost eliminat pct. 2 de la sectiunea J si care reglementeaza generic plata orelor suplimentare


Ca exact in baza acestui punct a fost intocmita Nota 5320 prin care a fost informat ca urmeaza sa deserveasca autoturismul directorului general si va beneficia de plata a 12 ore suplimentare


Ca sarcina dispusa este conforma cu obligatiile pe care reclamantul le avea conform fisei de post iar pana la data de 9.09.2019 reclamantul nu a adus la cunostinta nimanui faptul ca nu este de acord cu indeplinirea sarcinii dispuse.


Ca asadar reclamantul avea obligatia sa execute sarcina trasata, daca aceasta nu era vadit nelegala iar in masura in care aprecia ca nu este legala avea obligatia conform art. 437 alin 3 C. administrativ sa refuze in scris si motivat executarea acesteia.


Arata ca faptul ca reclamantul s-a prezentat in fiecare zi la serviciu, fara insa a indeplini sarcina dispusa nu constituie indeplinire a sarcinilor de serviciu .


Chiar apreciind ca reclamantul putea refuza prestarea de ore suplimentare nu se poate aprecia ca acesta si-ar fi exprimat un astfel de refuz cata vreme nu a 8informat in scris conducerea societatii in acest sens.


Ca simpla instiintare verbala nu era suficienta astfel ca lipsa unei instiintari scrise constituie acceptare tacita


Ca in aceste conditii emiterea deciziei de sanctionare disciplinara este temeinica si legala iar individualizarea sanctiunii aplicate a fost riguroasa si corecta, tinandu-se cont de conduita generala a r eclamantului


Solicita solutionarea cauzei si in lipsa .


Anexeaza in dovedirea actiunii inscrisuri .


Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulate, prin prisma materialului probator administrat si prin raportare la dispozitiile legale aplicabile Tribunalul retine urmatoarele:


Prin Decizia nr. 8/2.10.2019 (fila 19- 24 dosar) a fost sanctionat disciplinar reclamantul cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca incepand cu data de 3.10.2019, retinandu-se in sarcina acestuia faptul ca acesta nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu dispuse prin referatul 5307/28.08.2019 si Nota 5321/29.08.2019


Din dezvoltarea de motive retinuta in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara rezulta ca neindeplinirea sarcinilor de serviciu a constat in aceea ca in data de 9.09.2019 reclamantul nu a preluat masina de serviciu ce ii fusese atribuita si nu s-a prezentat la ora 7.15 spre a prelua pe Directorul general al paratei.


s-a retinut ca aceasta reprezinta incalcarea dispozitiilor pct. 7. 9, pct. 7.19 si pct. 10 din fisa postului precum si lit. M alin 2 lit. a din Contractul individual de munca


s-a retinut, de asemenea, incalcarea prevederilor art. 39 alin 2 lit. a, b si c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 10 lit. a, b si c si art. 15 lit. f din Regulamentul intern al UCECOM, lit. M alin 2 lit. a, b si g din contractul individual de munca, ordinele si dispozitiile directorului general.


In drept Tribunalul retine prevederile art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) conform carora: ``(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.


(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii``


Analizand legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara prin raportare la dispozitiile legale anterior citate si prin prisma criticilor formulate de reclamant Tribunalul retine ca aceasta cuprinde toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 252 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


De asemenea Tribunalul retine ca decizia contestata a fost emisa doar dupa efectuarea cercetarii disciplinare, nefiind incidente de aceea prevederile art. 251 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Analizand temeinicia deciziei de cercetare disciplinara Tribunalul retine, in primul rand, ca prin Nota 5320/29.08.2019 (fila 28dosar) i s-a comunicat reclamantului faptul ca in perioada 9- 20.09.2019 urmeaza sa deserveasca autoturismul Directorului general.


De asemenea, prin referatul 5307/28.08.2019 s-a propus spre aprobare conducerii UCEM inlocuirea dnului H. a. , soferul care deservea masina Directorului general cu reclamantul din prezenta cauza, urmand ca acesta din urma sa efectueze un numar de 12 ore suplimentare ce urmau a fi platite (fila 93 dosar)


Este necontestat in cauza faptul ca reclamantul, la primirea Notei 5320/29.08.2019 si-a exprimat verbal dezacordul privind efectuarea de ore suplimentare.


De asemenea, Tribunalul retine ca potrivit contractului individual de munca (fila 85- 88 dosar) asa cum a fost modificat prin actul aditional nr. 4 din data de 19.08.2019 (fila 89 dosar) reclamantul avea un program de munca de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana.


Imprejurarea ca reclamantul a semnat contractul de munca nu inseamna, asa cum sustine parata, ca acesta si-ar fi asumat obligatia de a presta ore suplimentare cata vreme potrivit actului aditional nr. 4/19.08.2019 aceasta obligatie in mod expres asumata in contractul de munca initial a fost radiata din cuprinsul contractului de munca


Nici prevederile lit. J pct. 3 din contractul individual de munca nu sunt de natura sa conduca la o alta concluzie avand in vedere ca ele nu fac altceva decat sa preia dispozitiile art. 123 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instituind dreptul salariatului de a beneficia de compensarea cu timp liber corespunzator sau in bani a orelor suplimentare efectuate iar nu obligatia acestuia de a presta ore suplimentare.


In fine, Tribunalul retine, de asemenea, ca potrivit dispozitiilor art. 120 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident``


Drept urmare Tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor legale anterior citate, salariatul are dreptul de a refuza prestarea de ore suplimentare, drept la care nu poate renunta conform art. 38 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ale carui dispozitii relevante prevad: ``Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate``


Drept urmare apare ca lipsita de temei justificarea paratei in sensul ca in lipsa unei contestatii scrise formulate impotriva deciziei directorului general se presupune automat ca reclamantul a achiesat tacit la efectuarea de ore suplimentare, pe de o parte deoarece dispozitiile art. 437 alin 3 din Codul administrativ nu sunt aplicabile raporturilor de munca ale reclamantului, care nu este functionar public si pe de alta parte deoarece, asa cum s-a aratat, acordul pentru efectuarea de ore suplimentare trebuie sa fie expres sau, in orice caz, neindoielnic, el neputand fi dedus in mod tacit din lipsa unui refuz scris si motivat.


De asemenea Tribunalul retine ca desi reclamantul avea, potrivit dispozitiilor art. 39 alin 2 obligatia de a respecta dispozitiile date de angajator, nu poate fi ignorat faptul ca aceste dispozitii nu puteau fi date cu incalcarea drepturilor salariatilor, asa cum sunt ele prevazute de lege, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca . (art. 40 alin 2 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Or, asa cum s-a aratat, dreptul salariatului de a nu consimti la efectuarea de ore suplimentare este unul prevazut de lege astfel ca refuzul exprimat nu poate constitui abatere disciplinara in sensul art. 247 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In fine, Tribunalul nu poate retine apararea paratei conform cu care reclamantul nu si-a indeplinit atributiile de serviciu caci nu a preluat masina de la sediul UCE#.la serviciu insa fara a indeplini atributiile trasate de conducerea societatii deoarece, asa cum rezulta din chiar intampinarea depusa dar si din cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara, fata de refuzul reclamantului de a presta ore suplimentare o alta persoana a fost desemnata sa deserveasca masina Directorului general.


Nu mai putin, Tribunalul observa ca parata nu a administrat nici o proba din care sa rezulte ca reclamantului i s-ar fi atribuit alte sarcini de serviciu iar acesta nu le-ar fi respectat, in intervalul orar 8- 16. 30 si, de altfel, decizia de concediere nici nu face trimitere la vreo alta fapta, motivul sanctionarii fiind acela ca nu s-a prezentat sa preia pe Directorul general la 7.15 in dimineata zilei de 9.09.2019


De asemenea Tribunalul observa ca imprejurarea ca soferului ce deservea in mod obisnuit masina Presedintelui UCECOM i-au fost acordate 10 zile libere pentru nasterea unui copil, astfel incat s-a impus inlocuirea acestuia nu constituie nici forta majora si nici imprejurare care impune efectuarea unor lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident astfel ca trimiterea in cuprinsul deciziei de sanctionare (fila 4 par. 4 din decizie) apare ca lipsita de orice suport legal.


Asa stand lucrurile Tribunalul retine ca fapta pentru care a fost sanctionat reclamantul nu poate constitui abatere disciplinara, caci exercitarea unui drept (de a refuza prestarea de ore suplimentare) nu poate constitui incalcare a atributiilor de serviciu, decizia de sanctionare disciplinara fiind asadar lipsita de temei legal si impunandu-se a fi anulata pentru acest considerent.


Drept urmare, pentru motivele anterior dispuse, Tribunalul urmeaza ca, admitand actiunea, sa anuleze decizia 8/2.10.2019.


Va obliga parata la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit, conform contractului individual de munca, de la data concedierii la data reintegrarii efective.


In ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata Tribunalul retine ca reclamantul prin aparator a depus dovada efectuarii acestor cheltuieli dupa inchiderea dezbaterilor.


Or potrivit art. 394 alin 3 C. pr. civ: ``Dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu fi luat in seama `` astfel incat Tribunalul nu poate valorifica aceste inscrisuri si va respinge cererea formulata ca nedovedita.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea privind pe reclamant N. s_- D., cu domiciliul ales la C. Av. P.M_- C.in Bucuresti, etj.2, apt. 7, sector 3 si pe parat U.Nationala a Corporatiei Mestesugaresti cu sediul in Bucuresti, etj. P+mezanin, sect. 3.


Anuleaza decizia 8/2.10.2019 si dispune reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinute anterior concedierii.


Obliga parata la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit, conform contractului individual de munca, de la data concedierii la data reintegrarii efective.


Respinge cererea de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Executorie provizoriu in temeiul art. 448 alin 1 pct. 2 C. pr. civ in ce priveste drepturile salariale.


Cu apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei conform art. 402 C. pr. civ, astazi, 6.05.2020




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 878 din data de 06 Mai 2020


Citeşte mai multe despre:    desfacere disciplinara a contractului individual de munca    refuz efectuare ore suplimentare    imposibilitatea renuntarii de catre salariati la drepturile recunoscute de lege
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017

Anuntarea angajatorului despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere.Neincidenta interdictiei concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 201 din data de 06 Martie 2019

Interdictia de concediere pe durata incapacitatii temporare de munca nu opereaza in ipoteza in care angajatorul a fost anuntat despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 201/06.03.2019 – Tribunalul Ilfov

Abatere disciplinara de o gravitate insemnata. Nejustificarea inlocuirii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1372 din data de 04 decembrie 2020

Pentru existenta unei abateri disciplinare este necesar ca fapta savarsita de salariat sa se rasfranga asupra procesului muncii
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 134/2020

Proportionalitatea sanctiunii disciplinare. Reindividualizarea sanctiunii de instanta de judecata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 1323 din data de 12.12.2019

Nelegalitatea procedurii cercetarii disciplinare prealabile atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 762/A/2019 din data de 21.05.2019

Individualizarea sanctiunii disciplinare. Obligatia angajatorului de a aprecia gravitatea faptei prin raportare la circumstantele concrete.
Pronuntaţă de: Tribunalul TIMIS - Sentinta civila nr. 1016/2019 din 09.07.2019

Aplicarea graduala a sanctiunii disciplinare in functie de criteriile de individualizare
Pronuntaţă de: Cutea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2232 din data de 16 decembrie 2020

Angajatorul are obligatia de stabili sanctiunea disciplinara in raport cu gravitatea abaterii disciplinare. Criterii de individualizare a sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel GALATI– Decizia civila nr. 33/31.01.2019