Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Inlocuirea sanctiunii disciplinare de catre instanta de judecata nu constituie o imixtiune in prerogativa disciplinara a angajatorului

Inlocuirea sanctiunii disciplinare de catre instanta de judecata nu constituie o imixtiune in prerogativa disciplinara a angajatorului

  Publicat: 29 Apr 2021       950 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin Sentinta civila nr. 574/10.10.2018 pronuntata de Tribunalul V. a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamantul P.V.in contradictoriu cu parata S. N. T. C. F. C.C.SA – S.Regionala de T.Feroviar de C.G.
A fost anulata in parte Decizia nr. GL 1/7887 din 18.04.2018 emisa de parata in sensul ca inlocuieste sanctiunea reducerii salariului de baza pe o durata de 1 luna cu 10% cu avertisment scris.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:


Prin cererea inregistrata la data de 15.05.2018 sub nr. 790a„91a„2018 pe rolul Tribunalului V.- sectia I Civila reclamantul P.V. a formulat contestatie impotriva Deciziei de sanctionare disciplinara nr. GL 1/7887 din 18.04.2018 emisa de parata S. N. T. C. F. C.C.SA - S.Regionala de T.Feroviar de C.G., prin care i s-a redus salariul de baza pe o durata de 1 luna cu 10% si a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna anularea acesteia.


In motivare, reclamantul a aratat ca isi desfasoara activitatea in calitate de salariat la S. N. T. C. F. C.C.SA - S.Regionala de T.Feroviar de C.G., in functia de conductor tren in baza contractului de munca incheiat cu aceasta. La data de 20.04.2018 reclamantului i s-a comunicat Decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare contestata in prezenta cauza, care in opinia reclamantului este nelegala, neintemeiata si nejustificata. In fapt, reclamantul relateaza situatia cu lux de amanunte, aratand ca in urma controlului efectuat la data de 22.02.2018 cand deservea trenul 5204, nu i s-a gasit nicio neregula, iar la venirea organelor de control avea doi c.care erau in curs de tratare, un bilet fiind deja eliberat. Reclamantul a invederat ca modul de actiune a acestora a fost total neinstructional, contribuind la decizia finala a celor de la Serviciul Control Trenuri ai Sucursalei Regionale de C.G., care si-au dat ulterior avizul sa fie sanctionat, modificand sanctiunea data de seful de statie din avertisment in reducerea salariului de baza cu 10% pe 1 luna.


Cererea nu a fost motivata in drept .


Reclamantul a anexat la contestatie urmatoarele inscrisuri doveditoare: Decizia de sanctionare nr. GL 1/7887/18.04.2018; Raportul de cercetare a abaterii constatate in data de 22.02.2018; Declaratia din 22.02.2018 la sfarsitul controlului; Raport de eveniment nr 4/30 din 22.02.2018.


Parata S. N. T. C. F. C.C.SA - S.Regionala de T.Feroviar de C.G. a formulat in termen legal intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata, aratand totodata circumstantele savarsirii faptei si probele in baza careia a fost constatata.


In esenta, parata a aratat ca nu se putea acorda in speta sanctiunea avertismentului, in conditiile in care fapta este una extrem de grava, iar reclamantul nu este la prima abatere. Astfel, parata a aratat ca in anul anterior, respectiv 2017, reclamantul a mai inregistrat inca 2 abateri dis ciplinare constand in:


- Decizia GL 1/7553/21.11.2017 - avertisment scris;


- Decizia GL 1/7549/21.11.2017 - reducerea salariului de baza pe o durata de 1 luna cu 5% pentru faptul ca nu trateaza doi c.fraudulosi - sanctiune necontestata.


Parata a mai facut referire si la comportamentul contestatorului de-a lungul perioadei de salariat la calea ferata, aratand ca acesta a inregistrat in ultimii 18 ani mai multe sanctiuni disciplinare, pornind de la avertismente, reduceri ale salariului cu 5- 10%, retrogradari in functie.


Avand in vedere aceste considerente, la dozarea sanctiunii conducerea societatii a apreciat ca sanctiunea corecta este reducerea salariului pe o durata de 1 luna cu 10%.


Parata a anexat urmatoarele inscrisuri la intampinare (filele 22- 56): Decizia de sanctionare nr GL 1/7887/18.04.2018 + raportul de cercetare disciplinara inregistrat la cabinet director sub nr. 1939/17.04.2018; Convocarea la cercetarea disciplinara + nota de relatii luata cu ocazia cercetarii disciplinare; Referatul de incepere a cercetarii disciplinare nr. GL 13/1/223/05.03.2018; Adresa organului de control nr. BV 13/2/533/26.02.2018 + raportul de control intocmit de organul de control nr. BV 13/x; Declaratia data de reclamant la inceputul si sfarsitul controlului; extras din carnetul personal de activitate al reclamantului + raport de eveniment; copii dupa biletele emise in tren; incasarile pe ultimele 12 luni ale reclamantului, respectiv pe 2 luni; Fisa sanctiunilor disciplinare pe ultimele 12 luni; Fisa postului pentru functia de conductor tren; Extras cu sanctiunile pe ultimii ani.


Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a expus contraargumente punctual la cele invocate de parata, in conformitate cu art. 201 alin. 2 din Codul de Procedura civila.


Pentru justa solutionare a cauzei, instanta a incuviintat si administrat pentru ambele parti proba cu inscrisuri .


Analizand prezenta contestatie prin prisma motivelor formulate si a probelor administrate, instanta retine urmatoarele:


Reclamantul P.V.solicita instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa anuleze Decizia de sanctionare nr GL 1/7887/18.04.2018 prin care s-a dispus reducerea salariului sau de baza cu 10% pe 1 luna. In motivare, reclamantul a aratat ca atat conduita, cat si modul de actiune a organelor de control ale Serviciului CT din cadrul SRTFC B.la data efectuarii controlului general din 22.02.2018, au fost total neadecvate si neinstructionale, acestia urmarind sa treaca in sarcina sa doi c.netratati, desi in realitate un bilet fusese emis, calatorii urcati din statia Siculeni pentru statia L.de Mijloc, respectiv G.fiind in curs de tratare.


Potrivit art. 247 alin. (1) din Legea 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


Abaterea disciplinara este o fapta concreta, iar descrierea acesteia trebuie sa constea in aratarea actiunii sau inactiunii salariatului, legatura actiunii sau inactiunii cu munca sa, forma de vinovatie cu care fapta a fost savarsita, asa cum dispune art. 247 alin. (2) din Legea 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu modificarile si completarile ulterioare.


Parata a aratat in intampinare (fila 18 de la dosar) ca reclamantul a fost sanctionat pe motiv ca ``nu trateaza calatorii depistati fara legitimatie de calatorie, pana la urcarea in tren a organelor de control``, desi in realitate in Decizia contestata s-a indicat ca reclamantul este sanctionat pentru faptul ca ``nu completeaza corespunzator modul de efectuare a ultimei revizii a legitimatiilor de calatorie in declaratia data la inceputul controlului, in sensul ca nu precizeaza ca nu a finalizat revizia legitimatiilor, locurile pana unde a efectuat revizia la partea de sus si de ce nu s-a finalizat revizia pe distanta Siculeni-Mihaileni.`` Instanta a constat at ca exista o neconcordanta intre situatia de fapt si motivele care au condus la sanctionarea reclamantului de catre parata, astfel cum au fost expuse in intampinare si aspectele retinute in decizia contestata. Astfel, in Decizia nr. GL1/7887 din 18.04.2018 se mentioneaza ca reclamantul a fost sanctionat pentru faptul ca la data de 22.02.2018 nu a completat corespunzator in declaratia data la inceputul controlului modul de efectuare a ultimei revizii a legitimatiilor de calatorie, iar nu pentru netratarea calatorilor depistati fara legitimatie de calatorie.


In raportul de cercetare nr. GL/1/423/1/27.03.2018 s-a indicat in mod expres ca reclamantul nu se face vinovat de neregula stabilita prin adresa BV13/2/533/26.02.2018 intocmita ca urmare a controlului efectuat pe distanta Mihaileni -L.de sus si nici de neregula inscrisa in carnetul de activitate al acestuia pe data de 22.02.2018 in urma controlului general pe distanta Mihaileni - Livezi C., retinandu-se in urma efectuarii cercetarii prealabile ca reclamantul se face vinovat doar de fapta mentionata in decizie, respectiv ca reclamantul, pe data de 22.02.2018, aflat la deservirea trenului 5204, nu a completat corespunzator declaratia de la inceputul controlului.


Din analiza declaratiei date la inceput de control (fila 34) si a celorlalte inscrisuri de la dosar, avand in vedere rubricile care trebuia sa fie completate de reclamant, tinand seama si de prevederile art. 2. B. 63 din fisa postului reclamantului, rezulta ca reclamantul a savarsit abaterea disciplinara retinuta in decizia contestata, faptul ca spatiul din formularul de declaratie alocat expunerii de reclamant a situatiei de fapt este redus nereprezentand un real impediment pentru acesta de a indica in mod clar cum a efectuat ultima revizie a legitimatiilor de calatorie, aratand in concret locurile pana unde s-a efectuat revizia la partea de sus si precizand motivele pentru care nu a finalizat revizia pe distanta Siculeni-Mihaileni.


Avand in vedere criticile formulate la finalul actiunii, instanta a constat at ca a fost investita si cu analiza proportionalitatii sanctiunii aplicate, reclamantul fiind nemultumit de faptul ca desi s-a propus sanctionarea sa cu avertisment, fara a se cere lamuriri, seful de serviciu control trenuri G. a modificat sanctiunea din avertisment in reducerea salariului cu 10%.


Dispozitii le legale relevante pentru examinarea sanctiunii aplicate reclamantului se regasesc la art. 248 si 250 din Legea 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu modificarile si completarile ulterioare, texte ce au urmatorul continut:


art. 248:


(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1- 3 luni cu 5- 10%; d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1- 3 luni cu 5- 10%; e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.


art. 250:


Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Criteriile in raport de care se stabileste sanctiunea disciplinara sunt cele strict prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Dupa cum se observa, legiuitorul stabileste nu numai o anumita gradualitate a sanctiunilor ce pot fi aplicate in cazul savarsirii unor abateri disciplinare, si ci elementele de referinta ce trebuie avute in vedere in momentul stabilirii sanctiunii.


Instanta a apreci at ca in speta fapta savarsita constituie abatere disciplinara, insa aceasta nu a fost corect individualizata si sanctionata, in raport de criteriile prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sanctiunea neputand fi aplicata pentru alte fapte si tinand seama de alte motive decat cele retinute in decizia de sanctionare disciplinara.


Avand in vedere prerogativa instantei legal investite cu solutionarea unui conflict de munca privind legalitatea si temeinicia unei masuri disciplinare de a verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat criteriile prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in raport de gravitatea abaterii savarsite de catre salariat, asa cum s-a retinut de catre ICCJ in decizia nr 11 din 10 iunie 2013, pronuntata in recurs in interesul legii, Tribunalul a consider at ca, in raport de continutul concret al faptei(necompletarea corespunzatoare a unei declaratii date la inceputul controlului), consecintele produse (nu s-a produs nicio consecinta vatamatoare grava) si circumstantele personale ale reclamantului, sanctiunea aplicata este prea grava, urmand a fi inlocuita cu una mai usoara, respectiv cu avertisment scris.


Simplul fapt ca reclamantul a mai fost sanctionat disciplinar in octombrie - noiembrie 2017, pentru fapte diferite, precum si anterior (a avut 15 sanctiuni disciplinare intr-un interval de 15 ani) nu duce automat la excluderea posibilitatii aplicarii sanctiunii celei mai usoare, respectiv a avertismentului scris, daca din analiza cumulata a criteriilor stabilite de legiuitor prin art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rezulta ca aceasta sanctiune este cea mai adecvata.


Avand in vedere faptul ca sanctiunea aplicata nu este proportionala cu fapta savarsita, instanta a admi s in parte contestatia si a dispu s anularea in parte a Deciziei nr. GL 1/7887 din 18.04.2018 emisa de parata, in sensul ca a inlocui t sanctiunea reducerii salariului de baza cu 10% timp de 1 luna cu sanctiunea avertismentului scris.


Impotriva sentintei civile a declarat apel intimata S. N. T. C. F. C.C.SA - S.Regionala de T.Feroviar de C.G., criticand-o pentru urmatoarele motive:


Diminuarea sanctiunii disciplinare de catre instanta de judecata, nu este o masura corecta in conditiile in care salariatii societatii vor continua sa incalce ordinile si instructiile specifice cailor ferate.


Nerespectarea Ordinilor si Instructiilor specifice, ar putea atrage producerea unor tragedii pe calea ferata, fapt nedorit de catre societate .


Prin acest mod de interpretare ale articolelor Codului Muncii va fi sanctionata societatea cand va incerca sa sanctioneze vreun salariat care incalca ordinile si instructiile specifice, motivandu-se ca se afla la prima abatere sau ca fapta nu a produs vreun prejudiciu major.


La dozarea sanctiunii disciplinare s-a avut in vedere de catre conducerea societatii, ca sanctiunea corecta este reducerea salariului de baza pe o durata de 1(una) luna cu 10%.


Contestatorul se face vinovat de neregulile depistate de organul de control, el avand obligatia sa respecte atributiile conform f isei postului, respectiv: raspunde de toate neregulile care se constata cu ocazia controlului in sectorul de activitate si raporteaza in scris organelor de control, situatia din sectorul de activitate, pe formularul pus la dispozitie de catre acestia, prezentand situatia cu lux de amanunte si justificare pentru orice neregula privind efectuarea controlului si ramane raspunzator pentru declaratiile prezentate si omisiunile facute.


Cat priveste comportamentul contestatorului de-a lungul perioadei de cand este salariat la calea ferata, acesta a inregistrat in ultimii ani sanctiuni disciplinare, pornind de la avertismente, reduceri ale salariului cu 5- 10 retrogradari in functie.


A solicitat admiterea apelului, schimbarea hotararii instantei de fond si, in rejudecare, respingerea contestatiei ca fiind neintemeiata.


In drept, si-a intemeiat apelul pe dispozitiile art. 466, art. 470- 471 din Codul de procedura civila.


Intimatul-contesta t or nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta.


Examinand sentinta civila pri n prisma motivelor invocate si dispozitiilor legale incidente in materie, in conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 din noul Cod de procedura civila curtea apreciaza apelul declarat ca fiind nefondat pentru urmatoarele considerente:


Solutia primei instante este determinata de faptul ca, la stabilirea sanctiunii disciplinare angajatorul nu a avut in vedere criteriile prevazute de dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in integralitatea lor, apreciindu-se ca sanctiunea nu poate fi aplicata pentru alte fapte si tinand seama de alte motive decat cele retinute in decizia de sanctionare disciplinara.


Desi apelanta-intimata nu este de acord cu interpretarea data situatiei de fapt si prevederilor legale incidente, criticandu-le ca atare, curtea apreciaza ca prima instanta s-a pronuntat in limitele investirii si potrivit propriei sale convingeri, rezultand din analiza situatiei de fapt raportata la probele administrate in cauza.


De mentionat ca, in D ecizia nr. GL1/7887 din 18.04.2018 se mentioneaza ca intimatul-contestator a fost sanctionat pentru faptul ca la data de 22.02.2018 aflat la deservirea trenului 5204, nu a completat corespunzator in declaratia data la inceputul controlului modul de efectuare a ultimei revizii a legitimatiilor de calatorie.


Instanta de fond a apreciat corect probele administra te in cauza retinand ca intimatul - cont estator se face vinovat de necompletarea corespunzatoare a unei declaratii date la inceputul controlului, nu si pentru netratarea calatorilor depistati fara legitimatie de calatorie, fapta ce a fost invocata de catre societate pentru prima data prin intampinarea depusa la dosar.


Insa, potrivit dispozitiilor art. 79 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere .


Acest aspect rezulta din Raportul de cercetare nr. GL/1/423/1/27.03.2018 in care s-a indicat in mod expres ca intimatul-contestator nu se face vinovat de neregula stabilita prin adresa BV13/2/533/26.02.2018 intocmita ca urmare a controlului efectuat pe distanta Mihaileni -L.de sus si nici de neregula inscrisa in carnetul de activitate al acestuia pe data de 22.02.2018 in urma controlului general pe distanta Mihaileni - Livezi C., retinandu-se in urma efectuarii cercetarii pr ealabile ca intimatul se face vinovat doar de fapta mentionata in decizie, respectiv ca intimatul-contestator, pe data de 22.02.2018, aflat la deservirea trenului 5204, nu a completat corespunzator declaratia de la inceputul controlului.


Din analiza declaratiei date la inceput de control (fila 34) si a celorlalte inscrisuri de la dosar, avand in vedere rubricile care trebuia sa fie completate de contestator, tinand seama si de prevederile art. 2. B. 63 din fisa postului contestatorului, rezulta ca acesta a savarsit abaterea disciplinara retinuta in decizia contestata, faptul ca spatiul din formularul de declaratie alocat expunerii de contestator a situatiei de fapt este redus nereprezentand un real impediment pentru acesta de a indica in mod clar cum a efectuat ultima revizie a legitimatiilor de calatorie, aratand in concret locurile pana unde s-a efectuat revizia la partea de sus si precizand motivele pentru care nu a finalizat revizia pe distanta Siculeni-Mihaileni.


Corect a retinut instanta de fond ca, intimata-apelanta a dovedit doar fapta indicata in decizia de sanctionare ca a fost savarsita de intimatul-contestator si, in acest caz gradul de vinovatie si consecintele abaterii disciplinare au fost corect apreciate si redozate in functie si de proportionalitatea dintre sancti unea dispusa si gravitatea faptei .


In primul rand, se impune a fi precizat caracterul devolutiv al controlului judecatoresc exercitat de instantele de judecata in materia litigiilor privind angajarea raspunderii disciplinare a salariatului.


Astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 11/10.06.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in materia recursului in interesul legii, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. 5 raportat la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.


In context cadrului legislativ evidentiat, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca, investita fiind cu judecarea contestatiei impotriva deciziei de sanctionare emise de angajator, instanta are a verifica legalitatea si temeinicia masurii luate, exercitand un control devolutiv de natura jurisdictionala. Pentru a aprecia asupra gravitatii abaterii disciplinare, precum si asupra modului de individualizare a sanctiunii in raport cu criteriile precis stabilite de legiuitor, instanta are nu numai posibilitatea aprecierii probelor administrate in cursul cercetarii disciplinare prealabile efectuate sub imperiul dispozitiilor art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci si posibilitatea administrarii nemijlocite a unui probatoriu suplimentar.


In aceste conditii, daca constata ca sanctiunea disciplinara este nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare, instanta va dispune admiterea contestatiei, anularea partiala a deciziei contestate si inlocuirea sanctiunii aplicate de angajator cu o alta masura de sanctionare.


Procedand in acest mod, instantele de judecata nu se transforma in organe disciplinare, pentru ca ele nu fac din oficiu cercetari administrative pentru stabilirea actelor si faptelor juridice prin care s-a incalcat disciplina muncii, ci doar cenzureaza masura sanctionatoare aplicata deja de angajator, asigurand un cadru de protectie a salariatului in raporturile sale cu angajatorul, cu respectarea principiului proportionalitatii, potrivit caruia orice masura luata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit.


Aceasta nu constituie o imixtiune a instantei in prerogativa disciplinara a angajatorului, deoarece dreptul acestuia de a dispune sanctionarea abaterii disciplinare inceteaza odata cu aplicarea sanctiunii. Or, dupa acest moment, devin eficiente prerogativele instantei de a exercita controlul jurisdictional asupra legalitatii si temeiniciei deciziei de sanctionare, control ce include si dreptul organului jurisdictional de a pronunta o solutie proprie.


In fond, nu instanta este cea care aplica sanctiunea disciplinara, ci, investita fiind prin contestatia salariatului, instanta doar modifica in parte decizia contestata, retinand ca, sub aspectul individualizarii, respectiv al dozarii sanctiunii, decizia este nelegala in raport cu dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care stabileste imperativ criteriile pe care angajatorul trebuie sa le aiba in vedere cumulativ la stabilirea sanctiunii disciplinare.


In acest context, s-a retinut ca prerogativa disciplinara a angajatorului nu poate fi una absoluta, discretionara, oricare dintre sanctiunile disciplinare putand fi aplicata doar cu respectarea dispozitiilor legale in materie si, in orice caz, aceasta nu poate inlatura prerogativa instantei legal investite cu solutionarea unui conflict de munca privind legalitatea si temeinicia unei masuri disciplinare de a verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat aceste criterii, in raport cu gravitatea abaterii savarsite de catre salariat .


Din moment ce, conform dispozitiilor art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia poate fi contestata de catre salariat, jurisdictia muncii nu se poate rezuma in acest caz doar la verificarea aspectelor formale ale actului unilateral al angajatorului si la respectarea procedurii disciplinare, de esenta controlului de legalitate fiind tocmai analiza modului de individualizare a masurii disciplinare.


Procedand la inlocuirea sanctiunii, instanta nu da altceva sau mai mult decat s-a cerut, ci restabileste echilibrul intre conduita culpabila a salariatului si sanctiunea disproportionata aplicata de angajator . Prin urmare, masura inlocuirii sanctiunii se subsumeaza analizei temeiniciei deciziei de sanctionare.


Per a contrario, daca instantei nu i s-ar recunoaste plenitudinea de competenta, ar insemna ca fapta disciplinara a angajatului culpabil sa ramana nesanctionata, ceea ce ar fi de neconceput din punctul de vedere al vatamarii drepturilor si intereselor angajatorului, caruia ii este interzisa aplicarea unei alte sanctiuni pentru aceeasi abatere, potrivit dispozitiilor art. 249 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pe de alta parte, liberul acces la instanta al salariatului ar fi iluzoriu daca rolul instantei s-ar limita la verificarea legalitatii masurii disciplinare fara a cenzura imprejurarile in care a fost luata aceasta sanctiune, lasand salariatul la liberul arbitru al angajatorului in stabilirea si aplicarea criteriilor de individualizare a acestei masuri .


Din perspectiva celor statuate mai sus, nu sunt gasite intemeiate criticile apelantei-intimate vizand faptul incalcarii prerogativei sale disciplinare si al denaturarii continutului deciziei de sanctionare, emisa de aceasta.


Pentru a fi incadrata ca o abatere disciplinara, fapta savarsita de catre salariat trebuie sa se rasfranga negativ asupra relatiilor de munca, ordinii si disciplinei la locul de munca, aspecte se pot determina in functie de datele si imprejurarile concrete ale comiterii faptei .


In esenta, ceea ce i se imputa intimatului-contestator cu titlu de abatere disciplinara prin decizia ce a fost contestata, constituie fapta aflata in legatura cu nerespectarea atributiilor si a disciplinei muncii, privind ne completarea corespunzatoare a unei declaratii date la inceputul controlului.


Pe baza probatoriului administrat in mod nemijlocit, instanta de fond a retinut imprejurari relevante cauze i, respectiv faptul ca, intimatul-contestator a savarsit doar fapta indicata in decizia de concediere, respectiv necompletarea corespunzatoare a unei declaratii date la inceputul controlului.


Potrivit prevederilor art. 248 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sanctiunile disciplinare se afla intr-o anumita ordine, de la cea mai usoara pana la cea mai aspra constand in desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, fiind prevazute a fi aplicate gradual, in functie de criteriile cumulativ intrunite.


In cauza, prima instanta a retinut ca intimata a aplicat sanctiunea, fara a avea in vedere toate criteriile enuntate de dispozitiile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si in raport de continutul concret al faptei (necompletarea corespunzatoare a unei declaratii date la inceputul controlului), consecintele produse (nu s-a produs nicio consecinta vatamatoare grava) si circumstantele personale ale contestatorului, sanctiunea aplicata este prea grava, urmand a fi inlocuita cu una mai usoara, respectiv cu avertisment scris.


In mod corect s-a mai constatat faptul ca s-a tinut seama, si ca intimatul a mai fost sanctionat disciplinar in octombrie - noiembrie 2017, pentru fapte diferite, precum si anterior (a avut 15 sanctiuni disciplinare intr-un interval de 15 ani) insa nu duce automat la excluderea posibilitatii aplicarii sanctiunii celei mai usoare, respectiv a avertismentului scris, daca din analiza cumulata a criteriilor stabilite de legiuitor prin art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rezulta ca aceasta sanctiune se potriveste mai bine si este in masura sa asigure realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare.


Cu ocazia individualizarii trebuiau avute in vedere toate criteriile legale si nu doar unele dintre ele, scopul aplicarii unei sanctiuni fiind tocmai acela de a se asigura realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare.


In consecinta, in baza dispozitiilor art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedura civila va fi respins ca nefondat apelul declarat de intimata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata S. N. T. C. F. C.C.SA - S.Regionala de T.Feroviar de C.G., cu sediul in mun. G..judetul G., impotriva Sentintei civile nr. 574/10.10.2018 a Tribunalului V.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 22 Ianuarie 2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizia civila nr. 14 din data de 22 Ianuarie 2019


Citeşte mai multe despre:    la stabilirea sanctiunii disciplinare angajatorul trebuie sa aiba in vedere criteriile de individualizare    imposibilitatea invocarii altor motive decat cele precizate in decizia de concediere    caracterul devolutiv al al controlului judecatoresc in calea de atac a apelului    gresita individualizare a sanctiunii disciplinare    fapta savarsita de catre salariat trebuie sa se rasfranga negativ asupra relatiilor de munca
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro