Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Disciplina muncii este o conditie obiectiva, necesara si indispensabila desfasurarii activitatii fiecarui angajator

Disciplina muncii este o conditie obiectiva, necesara si indispensabila desfasurarii activitatii fiecarui angajator

Publicat: 02 Jun 2021 784 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea formulata si inregistrata sub nr. x pe rolul Tribunalului G., contestatoarea C. a. a solicitat in contradictoriu cu parata U.M_- S.Ganesti judetul G. anularea deciziei de sanctionare disciplinara 100/27.04.2018, cu reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 2 luni, precum si la plata cheltuielilor de judecata .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,

Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

Confirmare intr-o anumita functie

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.

Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)

Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.

In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.

Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)

Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Termenul de pozitia comuna a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht , in capitolul privitor la cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Actul cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute in reglementarile vamale,

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Scopul politicii comunitare in domeniul mediului este de conserva, proteja si imbunatati calitatea mediului si de a proteja sanatatea oamenilor. De asemenea, are in vedere rezervele de materii prime, prin utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale. In cele din urma, prin aceasta politica se urmareste promovarea de masuri, la nivel international, pentru a rezolva problemele de mediu regionale si globale (Articolul 174).

(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

A invocat nulitatea absoluta a deciziei contestate, iar potrivit art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in decizia contestata nu se regasesc mentiunile legale privind descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea.

A invederat ca a fost sanctionata pe considerentul ca a refuzat sa fie desemnata ca persoana responsabila cu gestionarea deseurilor medicale.

Motivul pentru care aceasta a refuzat aceasta atributie suplimentara fata de fisa postului a fost ca, nu a beneficiat de scolarizarea prevazuta de Ordinul 1226/2012 referitoare la deseurile medicale, aceasta beneficiind exclusiv de o specializare generala in materia deseurilor menajere, conform certificatului de atestare existent la dosar din anul 2015.

A mai aratat ca a explicat in scris conducerii, motivul acestui refuz, dar situatia a fost ignorata, si astfel din data de 08.11.2017 si pana in ianuarie 2018, cand D. S. P. G. a sesizat ca nu erau facute raportarile respective necesare deseurilor medicale, conducerea a luat masuri si a dispus cercetarea sa disciplinara si sanctionarea.

I n probatoriu s-a folosit de inscrisuri si interogatoriu.

Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata.

A mentionat ca aplicarea de catre parata a sanctiunii disciplinare a contractului individual de munca a contestatoarei este legala si este consecinta incalcarii obligatiilor ce ii reveneau potrivit contractului de munca .

Arata ca reclamanta a fost sanctionata disciplinar, deoarece desi avea competenta profesionala pentru a exercita atributiile date, si are obtinut un certificat de calificare in managementul deseurilor, obtinut potrivit legii, si urmare absolvirii a unor cursuri 40 de ore, care au fost desfasurate la S., platite din fondurile paratei.

Invedereaza ca de managementul deseurilor, anterior desemnarii reclamantei s-a ocupat N.M., dar aceasta si-a dat demisia. Potrivit Ordinului 1226/2012 personalul responsabil cu managementul deseurilor trebuie instruit, dar mai intai se desemneaza si apoi se instruieste, si din cadrul unitatii medicale parate doar cele doua persoane au fost la specializare, N.M.nemaifiind, singura persoana care putea fi desemnata a ramas reclamanta.

In drept, a invocat dispozitiile din C. pr. civila si disp. Codului muncii.

In probatoriu, s-a folosit inscrisuri si interogatoriul partilor.

Prin Sentinta civila nr. 240/11.03.2019 Tribunalul G. a respins actiunea formulata de c ontestatoarea Coma. D. a. , in contradictoriu cu intima ta U.M_- S.Ganesti, jud. G., ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Contestatoarea C. a. a solicitat in contradictoriu cu parata U.M_- S.Ganesti judetul G. anularea deciziei de sanctionare disciplinara nr. 100/27.04.2018, cu reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 2 luni.

Prin decizia 100/27.04.2018, s-a dispus sanctionarea disciplinara cu reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 2 luni, avand in vedere ca in data de 08.11.2017 a refuzat luarea la cunostinta a deciziei prin care a fost desemnata persoana responsabila cu gestionarea deseurilor coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, avand la baza cursul privind managementul deseurilor, a refuzat implicit intocmirea situatiilor privind raportarea deseurilor medicale, ceea ce a avut drept consecinta, lipsa raportarilor corespunzatoare, pentru lunile noiembrie, decembrie si inclusiv raportul pe anul 2017.

Potrivit art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei (alin. 1). Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;

d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;

e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;

f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata (alin. 2).

Instanta a retinut ca in cuprinsul deciziei contestate se regasesc mentiunile legale privind motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, motiv pentru care a respins exceptia nulitatii absolute a deciziei contestate.

De asemenea instanta a respins si nulitatea ca urmare a prescriptiei dreptului material de a emite o decizie, motivat de faptul ca nulitatea se raporteaza la prescriptia dreptului material de a emite decizia de sanctionare, intrucat s-a depasit termenul de 30 de zile, prevazut de disp. art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), insa raportul intocmit de Comisia de cercetare disciplinara este datat cu 26.04.2018 iar decizia este emisa la 27.04.2018, cand s-a inaintat si propunerea de sanctionare cu reducerea salariala cu 10% din salariu .

Referitor faptul ca s-a incalcat termenul de 5 zile calendaristice pentru comunicarea deciziei de sanctionare, instanta a retinut ca, acesta este un termen de recomandare, iar incalcarea acestuia nu conduce la nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare.

In literatura si practica judiciara de specialitate s-a statuat faptul ca disciplina muncii este o conditie obiectiva, necesara si indispensabila desfasurarii activitatii fiecarui angajator .

Necesitatea respectarii unei anumite ordini, a unor reguli care sa coordoneze conduita indivizilor pentru atingerea scopului comun se impune cu forta evidenta valabila pentru orice activitate umana desfasurata in colectiv.

In virtutea raportului de subordonare, salariatul trebuie sa respecte nu numai obligatiile generale de munca prevazute in actele normative, in contractul colectiv si contractul individual de munca, in Regulamentul Intern, dar si masurile date de angajator prin decizii, ordine scrise ori verbale, in exercitarea atributiilor sale de coordonare indrumare si control .

Punand in evidenta importanta indatoririi de a respecta disciplina muncii, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) o enunta in art. 39 alin. 2 lit. b, ca o obligatie distincta a salariatilor.

Aceasta obligatie corespunde dreptului angajatorului - prevazut la art. 247 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor ori de cate ori constata ca acestia savarsesc abateri disciplinare.

Astfel instanta a retinut ca in cauza contestatoarea a refuzat luarea la cunostinta a deciziei prin care a fost desemnata persoana responsabila cu gestionarea deseurilor coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, desi avea competenta profesionala pentru a exercita atributiile date, si are obtinut un certificat de calificare in managementul deseurilor, a refuzat implicit intocmirea situatiilor privind raportarea deseurilor medicale, ceea ce a avut drept consecinta, lipsa raportarilor corespunzatoare pentru lunile noiembrie, decembrie si inclusiv raportul pe anul 2017, fapte care constituie abateri disciplinare.

Impotriva sentintei civile a declarat apel contestatoarea C. a. , criticand-o ca netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive:

Nulitatea Deciziei nr. 100/2018, ca urmare a constatarii prescriptiei dreptului material de a mai emite o decizie de sanctionare a sa, atat timp cat cercetarea disciplinara s-a facut la data de 13.03.2018 iar decizia de sanctionare a fost emisa la 27.04.2018, cu incalcarea termenului de 30 de zile prevazut de art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In cauza a fost incalcat si termenul de 5 zile calendaristice pentru comunicarea deciziei de sanctionare, prevazut de art. 252 pct. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel decizia din 27.04.2018 a fost comunicata la 04.05.2018, data de pe plicul cu care a fost expediata, ajungand la ea la data de 07.05.2018, astfel ca, si din acest punct de vedere, plangerea sa este intemeiata.

Decizia este lovita de nulitate absoluta intrucat nu cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de catre legiuitor in cuprinsul art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In decizia contestata intimata nu a indicat motivele pentru care pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, limitandu-se a preciza ca a beneficiat de un curs absolvit pe cheltuiala institutiei, incalcand astfel prevederile art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Decizia este nelegala si netemeinica si din prisma identitatii intre persoana care a intocmit referatul pentru declansarea cercetarii disciplinare si cea care a dispus sanctiunea, respectiv directorul unitatii M.S.

Luarea in calcul la momentul aplicarii sanctiunii si mentionarea in cuprinsul deciziei de sanctionare a sanctiunilor anterioare este nelegala, in conditiile in care avertismentul din 30.06.2016 a fost radiat de drept la data de 30.06.2017, conform art. 2 48 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar decizia de sanctionare din 27.11.2017 a fost contestata, dosarul fiind inregistrat pe rolul Tribunalului G.

Hotararea instantei de fond este nemotivata, instanta neraspunzand tuturor argumentelor juridice si de fapt invocate prin contestatia formulata si dovedite cu mijloacele probatorii administrate in cauza.

In ceea ce priveste fondul cauzei, respectiv daca era sau nu calificata sa ocupe functia de coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, conform Deciziei nr. 137/08.11.2017, t rebuie observat ca din analiza dispozitiilor Anexei 1 si 2 la Ordinul nr. 1226/2012 al Ministerului Sanatatii, in mod evident nu indeplinea conditiile necesare indeplinirii in conditii de legalitate a responsabilitatilor legate de gestionarea deseurilor medicale.

Din aceste texte legale rezulta cu certitudine complexitatea problemelor ca re trebuie cunoscute, respectate, coordonate din pozitia de persoana responsabila cu gestionarea deseurilor medicale si coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, necesitatea instruirii acestor persoane de catre organisme expres abilitate de lege, motive suplimentare care dau un caracter justificat refuzului sau de a accepta respectiva pozitie .

A solicitat admiterea apel ului, anularea sentintei civile apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond intrucat nemotivarea solutiei echivaleaza cu nesolutionarea pe fond a cauzei sau, in subsidiar, admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei civile apelate si, in rejudecare, admiterea contestatiei, a nularea deciziei de sanctionare, obligarea intimatei la plata daunelor morale de 2000 de lei si a cheltuielilor de judecata .

In drept si-a intemeiat apelul pe dispozitiile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.

Intimata U.M.-S.Ganesti a formulat intampinare, solicit and respingerea apelului ca nefo ndat si mentinerea hotararii ca fiind legala si temeinica.

In esenta a invocat faptul ca, pe de o parte, in cuprinsul deci ziei de sanctionare se regasesc mentiunile legale obligatorii prevazute de dispozitiile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si, pe de alta parte, refuzul contestatoarei, desi avea competenta profesionala pen tru a exercita atributiile date, se circumscriu abaterii dis ciplinare retinuta prin actul de sanctionare.

Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si dispozitiilor legale incidente in materie, in conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, curtea apreciaza ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Motivele de apel invocate de contestato a r e vizeaza atat motive de nulitate de forma (nerespectarea cerintelor ce decurg din art. 252 alin. 1 si alin. 2. lit. c si alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cat si motive de fond .

Termenul de emitere al deciziei de sanctionare este prevazut de art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform caruia ``Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 lu ni de la data savarsirii faptei ``.

Prin Decizia nr. 16/12.11.2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii si obligatorie pentru instantele judecatoresti potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedura civila, s-a statuat ca ``in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii``.

In cauza se cons tata ca, potrivit mentiunilor din raportul de cercetare disciplinara prealabila intocmit de Comisia de disciplina, acesta a fost inregistrat la registratura societatii intimate sub nr. 81/26.04.2018, iar decizia de sanctionare a fost emisa la data de 27.04.2018, deci in termenul de 30 zile prevazut de art. 252 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Or, asa cum a constat si prima instanta, decizia a fost emisa in termenul de 30 de zile de la momentul inregistrarii raportului final la registratura societatii, fiind respectate prevederile art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Critica apelantei ca, in decizia contestata intim ata nu a indicat motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, limitandu-se a preciza ca a beneficiat de un curs absolvit pe cheltuiala institutiei, incalcand astfel prevederile art. 25 2 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este nefondata.

Se retine ca, in conformitate cu dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea.

Examinand cuprinsul deciziei de sanctionare comparativ cu explicatiile date de c ontestatoare in cadrul cercetarii disciplinare curtea constata ca decizia cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de reclamanta in timpul cercetarii disciplinare prealabile.

De mentionat ca in cursul cercetarii disciplinare i s-a cerut contestatoarei sa completeze o declaratie prin care sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere comisiei de disciplina imputernicita sa realizeze cercetarea disciplinara toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, insa acesta a refuzat sa formuleze aceasta declaratie .

In acest context, comisia de cercetare disciplinara a incheiat un proces verbal la data de 13.03.2018 in care a consemnat explicatiile date de contestatoare (fila 38 dosar fond).

In aceste sens, apararea esentiala formulata de contestatoare a fost aceea ca nu este calificata pentru gestionarea deseurilor medicale.

Or, in decizia de sanctionare, la al doilea paragraf al primei pagini sunt prezentate motivele pentru care intimata a inlaturat aceasta aparare, si anume, existenta cursului absolvit pe cheltuiala institutiei publice, precum si a certificatului de absolvire .nr. x el iberat pe numele contestatoarei, in urma carora asistenta medicala a obtinut calificarea de Specialist Managementul Deseurilor.

Imprejurarea ca motivele pentru care s-au inlaturat apararile sunt corecte sau nu constituie o chestiune distincta si irelevanta sub aspectul legalitatii deciziei de sanctionare din perspectiva art. 252 alin. 2) lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), textul impunand doar prezentarea motivelor pentru care s-au inlaturat apararile, iar nu si cerinta ca aceste motive sa fie corecte.

In consecinta, legiuitorul sanctioneaza cu nulitatea absoluta lipsa inscrierii oricarei mentiuni in ceea ce priveste conditiile de forma prevazute de art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

De mentionat ca, decizia de sanctionare nr. 100 a fost emisa de intimata la data de 27.04.2018 iar comunicarea acesteia s-a incercat la data 02.05.2018, dar datorita refuzului salariatei de a primi p ersonal cu semnatura de primire, decizia a fost expediata prin scrisoare recomandata cu confi rmare de primire la data de 10.05.2018, conform procesului verbal incheiat la data de 02.05.2018 in prezenta a doi martori si confirmarea de primire (filele 49 si 50 dosar fond).

Termenul de 5 zile, reglementat de art. 252 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este prevazut pentru comunicarea deciziei, actiune ulterioara emiterii acesteia si nu se refera la conditiile de valabilitate, respectiv de legalitate a deciziei, care trebuie sa fie contemporane emiterii ei.

Incalcarea acestui termen nu are efect asupra legalitatii deciziei de sanctionare disciplinara ci doar asupra momentului de la care va produce efecte o astfel de decizie .

Sustinerile apelantei ca decizia este nelegala si netemeinica si din prisma identitatii intre persoana care a intocmit referatul pentru declansarea cercetarii disciplinare si cea care a dispus sanctiunea, respectiv d irectorul unitatii M.S.nu se regase .de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care sa atraga nulitatea absoluta a deciziei.

Din cuprinsul deciziei de sanctionare rezulta descrierea faptei in toate elementele sale esentiale, precizarea prevederilor care au fost incalcate de contestator, precum si motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de acesta in timpul cercetarii disciplinare prealabile, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara a fost aplicata, termenul in care sanctiunea putea fi contestata si instanta competenta, fiind intrunite conditiile de forma ale deciziei de sanctionare asa cum sunt instituite de dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Pe fondul cauzei, curtea retine urmatoarele:

In speta, prima instanta a analizat circumstantele particulare ale cauzei, iar hotararea cuprinde motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea in pronuntarea unei atare solutii. Faptul ca apelanta-contestatoare nu este de acord cu interpretarea data de instanta situatiei de fapt si prevederilor legale incidente, criticandu-le ca atare, nu inseamna si ca lipsesc argumentele retinute, prin indicarea unor temeiuri de fapt si de drept aplicabile spetei dedusa judecatii si potrivit propriei sale convingeri, rezultand din analiza situatiei de fapt raportata la probele administrate in cauza.

Este adevarat ca legea instituie obligatia prevederii in continutul unei hotarari judecatoresti a considerentelor, in care se arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

O asemenea obligatie nu trebuie insa absolutizata, motivarea unei hotarari judecatoresti fiind considerata realizata si atunci cand instanta, desi a motivat pe scurt hotararea sa, a examinat totusi in mod real problemele esentiale ce au fost supuse judecatii, permitand astfel exercitarea controlului judiciar.

Motivarea unei hotarari trebuie sa fie clara, simpla, precisa, concisa, ferma, sa aiba putere de convingere si sa ofere o inlantuire logica a faptelor si regulilor de drept pe baza carora s-a ajuns la concluzia pronuntata in dispozitiv.

Si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca prevederile art. 6 din Conventie obliga tribunalele sa-si motiveze hotararile, dar aceasta obligatie nu trebuie inteleasa in sensul ca trebuie sa raspunda in mod detaliat la fiecare argument al partilor din proces. Din moment ce art. 6 obliga jurisdictiile sa-si motiveze deciziile, dar nu si la a raspunde la fiecare argument care nici nu a influentat solutia litigiului, nu se poate considera ca instanta a adoptat o hotarare nemotivata (Decizia din 28.03.2000, Cauza Jorgerim _).

In speta, obiectul judecatii il constituie contestatia formulata de contestatoarea C. a. impotriva deciziei de sanctionare nr. 100/27.04.2018 emisa de intimata U.M.-S.Ganesti, prin care s-a dispus sanctionarea disciplinara prin diminuarea salariului de baza cu 10% pentru o perioada de 2 luni a contestatoarei, in baza art. 248 alin. 1lit. c din Legea nr. 53/2003.

In cuprinsul deciziei de sanctionare s-a retinut ca, in data de 08.11.2017 contestatoarea a refuzat luarea la cunostinta a deciziei prin care a fost desemnata persoana responsabila cu gestionarea deseurilor coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, avand la baza cursul privind managementul deseurilor, a refuzat implicit intocmirea situatiilor privind raportarea deseurilor medicale, ceea ce a avut drept consecinta, lipsa raportarilor corespunzatoare, pentru lunile noiembrie, decembrie si inclusiv raportul pe anul 2017.

De asemenea, s-au retinut ca fiind incalcate prevederile art. 64 din Ordinul nr.1226/03.12.2012, prevederile art. 3. 3 din Anexa 2 din Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile re zultate din activitati medicale, prevederile art. 3 lit. c si g din Legea nr. 477/2004, prevederile art. 39 alin. 2 lit. a, b si c din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevederile contractului individual de munca nr. 57/2003, cap. M pct. 2 alin. a, b si c, atributiile din fisa postului conform pregatirii profesionale si competentele dobandite pe baza suplimentului descriptiv al certificatului de absolvire .nr. x pentru Specialist Managementul Deseurilor.

In conformitate cu prevederile art. 247 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si consta, intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individul de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinul si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Rezulta ca pentru a fi incadrata ca abatere disciplinara fapta savarsita de catre salariat trebuie sa se rasfranga negativ asupra relatiilor de munca, ordinei si disciplinei la locul de munca, aspecte ce se pot determina in functie de date concrete al comiterii faptelor.

In cauza, apelantei - contestatoare i se imputata faptul ca, in data de 08.11.2017 a refuzat luarea la cunostinta a deciziei prin care a fost desemnata persoana responsabila cu gestionarea deseurilor coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, avand la baza cursul privind managementul deseurilor.

Astfel, la data de 08.11.2017 a fost emisa Decizia nr. 137 prin care contestatoarea fost desemnata persoana responsabila cu gestionarea deseurilor coordonator al activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediu l, decizie ce i-a fost comunicata in prezenta a doi martori insa acesta a refuzat luarea la cunostinta, motiv pentru care decizia a fost expediata prin posta cu confirmare de primire la data de 16.11.2017.

Desi a luat la cunostinta de aceasta decizie, contestatoarea a refuzat sa efectueze raportarea deseurilor medicale pentru lunile noiembrie si decembrie 2017 si raportarea anu a la, motivand ca nu este calificata pentru gestionarea deseurilor medicale.

In conformitate cu prevederile art. 57lit. c din OMS nr. 1226/2012, r eprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular) are obligatia sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, respectiv coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul, care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor medicale in ceea ce priveste obligatiile detinatorilor/producatorilor de deseuri;

In baza acestui text de lege, reprezentatul legal al Unitatii M_- Sociale Ganesti, a desemnat-o pe apelanta insa acesta a refuzat responsabilitatea privind gestionarea deseurilor medicale, desi avea un curs de perfectionare la nivel general.

Este adevarat ca, p otrivit prevederilor art. 54 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1226/2012, personalul responsabil cu gestionarea deseurilor medicale din cadrul unitatilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea directiilor de sanatate publica judetene si a Institutului N.de Sanatate Publica, in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Sanatatii.

Insa, d in interpretarea textului de lege mentionat, rezulta ca personalul responsabil cu gestionarea deseurilor medicale din cadrul unitatilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea directiilor de sanatate publica judetene, ceea ce inseamna ca instruirea se realizeaza dupa desemnarea unei persoane pentru a se cunoaste numele, prenumele si alte date cu caracter pe r sonal.

Dupa cum se poate observa acest ordin nu prevede expres ca persoana trebuia instruita inainte de a fi desemnata coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul .

Curtea retine ca, Decizia nr. 137/08.11.2017 a fost emisa de intimata p e baza competentelor dobandite in cadrul programului de perfectionare in baza certificatului de absolvire .nr. x emis la data de 11.11.2015 pentru specialist in domeniul deseurilor si a suplimentului descriptiv al certificatului.

De mentionat faptul ca, in perioada 02.11. x15, apelanta-contestatoare a participat la programul de perfectionare pentru specialist managementul deseurilor si a promovat examenul de absolvire in data de 08.11.2015, obtinand cer ti ficatul de absolvire .nr. x eliberat in conformitate cu preveder ile OG nr. 129/2000 republicata, insotit de suplimentul descriptiv al certificatului (fila 29 dosar fond).

Conform suplimentul ui descriptiv al certificatului de absolvire al cursului de formare profesionala, Specialist Managementul Deseurilor, competentele profesionale dobandite sunt: lucru in echipa, asigurarea calitatii activitatii de management al deseurilor, planificarea activitatii de management al deseurilor, instruirea personalului implicat in managementul deseurilor, organizarea activitatilor specifice managementul deseurilor, evaluarea activitatii de management al deseurilor si raportarea rezultatelor privind managementul deseurilor (fila 27 dosar fond).

Dupa cum se poate observa apelanta avea competente de instruire a personalului si raportarea rezultatelor privind managementul deseurilor nu doar competenta de a verifica punerea in aplicare a normelor si regulamentelor referitoare la factorii de mediu care pot afecta sanatatea umana.

Prin refuzul privind desemnarea sa ca persoana responsabila cu gestionarea deseurilor implicit apelanta nu a acceptat nici instruirea sub coordonarea Directiei de Sanatate Publica G.

Sustinerea apelantei ca nu s-a incercat instruia sa in gestionarea deseurilor medicale este combatuta de mijlocele de proba administrate in cauza.

Prin adresa nr. x/12.11.2015 Directia de Sanatate Publica a judetului G. a solicitat intimatei datele de contact ale persoanei nominalizate de a participa la instruirea organizata de Directia de Sanatate Publica - departament de supraveghere in sanatate publica, in data de 17.11.2015 ora. 10 (fila 29 apel).

Intimata, tinand cont de cursurile urmate la S.in perioada 02.11. x15 pentru Specialist Managementul deseurilor, prin adresa nr. 1314/13.11.2015 a nominalizat doua persoane pentru a p articipa la instruir ea organizata de DSP, respectiv: C. a. si N.M., insa apelanta a refuzat sa participe la instruire fara a invoca vreun motiv obiectiv (f ila 30 apel).

Curtea retine ca nu putea fi desemnata alta persoana din cadrul unitatii, deoarece doar apelanta era angajata pe functia de asistenta medicala care a urmat cursul de specialitate la S. si care a dobandit competentele corespunzatoare.

Incepand cu anul 2012 si pana in luna noiembrie 2017 c and raporturile de munca au incetat prin demisie, M.N. S-a ocupat de gestionarea deseurilor medicale, intocmind planul anual pentru deseur i, raportare a deseurilor pe fiecare luna pe baza ghidului de completare si a instruc tiunilor care insotesc macheta.

Conform sustinerilor intimatei, lipsa instruirii de la DSP nu a impiedicat-o pe N.M.sa intocmeasca raportarile in perioada 2012 si pana in noiembrie 2015 cand a fost instruita.

Instanta constata ca, prin fapta savarsita au fost incalcate de catre contestato a r e atat dispozitiile din Ordinul nr. 1226/2016 cat si atributiile din fisa postului, care la pct. 63 prevede ca salariata aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezu ltate din activitatile medicale si potrivit pct. 64, indeplineste, respecta si exer cita orice sarcini si indicatii, stabil ite pe cale ierarhic superioara, in limita competentelor care vizeaza indeplinirea indicatorilor de performanta sau pentru bunul mers al activitatii (fila 36 dosar fond).

Raportat la dispozitiile legale evo cate, curtea retine ca apelanta avea obligatia sa respecte disciplina muncii si sa intocmeasca situatiile privind raportarea deseurilor medicale pe lunile noiembrie si decembrie si inclusiv intocmirea raportului pe anul 2017.

Sanctiunea disciplinara dispusa presupune recunoasterea judiciara a incalcarii cu o anume gravitate a legislatiei si normelor de disciplina muncii iar la individualizare au fost avute in vedere criteriile prevazute de dispozitiile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la imprejurarile in care a fost savarsita fapta, gradul de vinovatie, consecintele abaterii disciplinare si comportarea generala in serviciu a salariatului, scopul aplicarii sale fiind tocmai acela de a asigura realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare.

La aplicare sanctiunii disciplinare intimata a avut in vedere avertismentul aplicat apelantei la data de 30.06.2016 si decizia de sanctionare nr. 145 din data de 27.11.2017, decizie care la data emiterii deciziei de sanctionare nu era anulata de catre instanta.

D ecizia de san c tionare nr. 145/27.11.2017 a fost anulata prin Sentinta civila nr. 627/22.06.2018 a Tribunalului G., ramasa definitiva prin decizia civila nr. 734/13.11.2018 a Curtii de Apel G., dupa emiterea deciziei de sanctionare contestata in cauza.

In consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedura civila va fi respins ca nefondat apelul declarat de contestatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea C. a. , cu domiciliul in, impotriva Sentintei civile nr. 240/11.03.2019 a Tribunalului G.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica de la 10 Octombrie 2019.