din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2023 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege

  Publicat: 29 Jun 2021       1120 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pe rol se afla judecare a recursului declarat de catre parata-recurenta . S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 4378/23.09.2011 pronuntata de Tribunalul T.in Dosarul nr. x in contradictoriu cu reclamanta-intimata M.L., avand ca obiect contestatie decizie de concediere .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In deliberare, c onstata ca prin Sentinta civila nr. 4378/23.09.2011 pronuntata in Dosarul nr. x, Tribunalul T. a a dmi s in parte actiunea formulata de reclamant a M.L.in contradictoriu cu parata .Rom a nia SRL Bucuresti.


A obligat parata la reintegrarea reclamant ei pe postul si functia detinute anterior emiterii deciziei contestate, aceea de sef birou comert cu amanuntul, precum si la plata catre reclamanta a unei despagubiri egal a cu s alari i le indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat reclamanta de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


A respins in rest actiunea in ceea ce priveste obligarea paratei la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata .


Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca reclamanta M.L. a fost angajata intimatei, in functia de sef birou comert cu amanuntul, astfel cum rezulta din cuprinsul contractului individual de munca inregistrat cu nr. 7642/20 noiembrie 2007 depus la dosar la filele 39- 42 de catre intimata, incepand cu data de 01.11.2007.


La data de 06.06.2011 prin Decizia nr. 481/06.06.2011 angajatorul a decis sanctionarea contestatoarei cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, in temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru incalcarea obligatiilor prevazute de Regulamentul intern al societatii si fisa postului, invocandu-se in drept si prevederile art. 39 alin. 2 lit. a, b, c, e, art. 40 alin. 1 lit. a si e si art. 266 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Din lecturarea deciziei de concediere se poate conchide ca angajatorul a dispus sanctionarea disciplinara a salariatei contestatoare prin raportare la conditiile de disciplina ce trebuiau respectate potrivit regulamentului intern.


Inainte de analizarea fondului cauzei sub aspectul vinovatiei sau nevinovatiei contestatorului si implicit al legalitatii si temeiniciei deciziei de sanctionare atacate, instanta are obligatia de a verifica daca decizia contestata cuprinde toate elementele a caror omisiune este sanctionata de legiuitor cu nulitatea absoluta, potrivit art. 252 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 republicata.


Asa cum s-a subliniat in doctrina si in practica judiciara de specialitate, decizia de sanctionare reprezinta un act unilateral, manifestarea de vointa a angajatorului, care nu trebuie sa se adreseze justitiei ori altor organe pentru a exercita obligatia juridica de disciplina muncii, legea in vigoare recunoscand intr-adevar angajatorului dreptul/puterea privata, unilaterala si punitiva de a constata si cerceta abaterile disciplinare si de a aplica sanctiuni disciplinare.


Tocmai din aceste motive, pentru a preveni eventualele comportari abuzive ale angajatorilor, prin care s-ar leza drepturile si interesele legitime ale salariatilor, legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod expres conditiile de fond si de forma in care angajatorul poate dispune cu privire la sanctionarea disciplinara.


Instituirea acestor obligatii de ordin formal in sarcina angajatorului reflecta expresia principiului statului social si al dreptatii instituit prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei. Acest principiu se oglindeste si in dispozitiile art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte, iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc in conditiile legii si ale contractelor colective de munca .


Potrivit dispozitiilor art. 252 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 republicata, ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata``.


Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare urmaresc punerea la adapost a angajatorului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatului, precum si viceversa.


Din cuprinsul deciziei contestate, instanta retine ca temeiul de drept invocat de angajator ca justificare a masurii disciplinare dispuse se constituie in prevederile art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 39 alin. 2 lit. a, b, c, e, art. 40 alin. 1 lit. a si e si art. 266 din acelasi cod al muncii.


Potrivit dispozitiilor art. 264 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda penala fapta persoanei care, in mod repetat, stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege``. Asadar, in cuprinsul acestei norme, legiuitorul a inteles sa reglementeze raspunderea penala a angajatorului si nicidecum raspunderea disciplinara a salariatului, un atare text de lege nefiind incident raportului juridic existent.


Prin intermediul art. 266 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat este reglementat cadrul legal in ceea ce priveste jurisdictia muncii: ``Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre part enerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod``.


Asadar, textele de lege indicate de catre angajator drept temei de drept al masurii dispuse prin decizia de concediere nu pot constitui justificarea legala a unui act de dispozitie emis ca efect al antrenarii raspunderii disciplinare a salariatului.


Nu poate fi primita apararea intimatei in sensul ca referirile s-au facut la textele de lege in vigoare si cu numerotarea anterioara modificarilor, deoarece decizia contestata a fost emisa la data de 06.06.2011, or, cum ``tempus regit actum``, Legea nr. 53/2003 fusese republicata in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, republicata in temeiul art. V din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, dandu-se textelor o noua numerotare.


Asadar toata cercetarea disciplinara desfasurata intre 20.05.2011 si 06.06.2011 a avut loc dupa modificarile legislative anterior enuntate, context in care se Tribunalul concluzioneaza ca angajatorul nu a indeplinit conditiile prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de catre art. 252 alin. 2 lit. d din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, aspect ce conduce la constatarea nulitatii absolute a deciziei de concediere n r. 481/06.06.2011.


Rezulta asadar ca decizia supraenuntata nu respecta conditiile de forma esentiale sanctionate de prevederilor art. 78 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, aspect ce obstaculeaza analizarea temeiniciei acesteia, urmand ca instanta sa admita contestatia .


In temeiul art. 80 din acelasi cod: ``In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.


La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere .``


Pe cale de consecinta, aplicand dispozitiile art. 80 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Tribunalul a repus partile in situatie anterioara in sensul ca a dispus reintegrarea reclamantei pe postul ocupat anterior, obligarea paratei la plata catre reclamanta a drepturilor salariale cuvenit e, indexate, majorate si reactualizate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data emiterii deciziei de concediere si pana la reintegrarea sa efectiva.


Desi in temeiul prevederilor art. 274 Cod procedura civila, reclamanta era indreptatita la recuperarea cheltuielilor de judecata, parata fiind privita drept parte cazuta in pretentii, instanta constata ca nu s-a facut dovada efectuarii unor cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, in concordanta cu dispozitiile art. 1169 Cod civil, respingand cererea .


Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs, in termenul legal, parata, solicitand admiterea recursului si casarea sentintei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond .


In motivarea cererii de recurs arata ca, in mod eronat a retinut instanta de fond c a in Decizia de concediere cu nr. 481/06.06.2011 nu este indicat temeiul de drept, si ca atare aceasta ar fi nul a. Decizia contine explicit si f a r a echivoc temeiul de drept, respectiv art. 61 lit. a), concedierea care poate fi dispus a de angajator in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grav a sau abateri repetate de la disciplina muncii.


Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care t in de persoana salariatului in urmatoarele situatii:


a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grav a sau abateri repetate de la regulile de disciplin a a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc a, contractul colectiv de munc a aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinar a``.


Acest text de lege este temeiul de drept pentru concedierea ca sanctiune disciplinar a avand in vedere faptul c a este reglementat in cadrul capitolului incetarea contractului individual de munc a ``Concedierea pentru motive care t in de persoana salariatului ``.


I ns as i Decizia dedus a judecatii este una de concediere, institutie reglementat a in aceast a sectiune a C odului muncii.


Faptul c a acest temei de drept este in strans a legatur a cu alte prevederi din C odul muncii (indiferent la ce numar de articol) nu are nici un efect asupra fortei sale juridice, art. 61 lit. a) r a man an d temeiul de drept pentru concedierea salariatilor pentru motive disciplinare.


Simpla indicare a art. 61 lit. a) in cadrul deciziei de concediere ca temei de drept pentru acest fel de concediere este elementul necesar si suficient pentru a considera indeplinite conditiile prevazute de art. 252 alin. (2) din Codul m uncii.


Aceasta rezult a din chiar interpretarea art. 252 alin (2), care prevede c a, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprinde in mod obligatoriu: temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinar a se aplic a.


Hotararea pronuntat a a fost dat a cu aplicarea gresit a a legii, deoarece indicarea numarului de articol ca fiind 264 in loc de 248 din Codul m uncii, dup a renumerotare, este o eroare material a, care poate fi indreptat a chiar de instanta.


Printr-o eroare material a, numarul de articol indicat este 264 in loc de 248 (dup a renumerotare), referitor la enumerarea sanctiunilor disciplinare.


Este lesne de inteles acest lucru, a vand in vedere faptul c a fosta numerotare (art. 264) a fost in vigoare nu mai putin de 9 ani, astfel c a este evident a eroarea material a intervenit a, prin folosirea, la scurt timp de la modificarea legislativ a prin renumerotare, a unui numar de articol care s-a pastrat o perioad a lung a de timp .


Este evident si faptul c a nu se poate re t ine, a s a cum a facut instanta de fond, ideea c a indicarea art. 264 ar fi trebui interpretat a ad literam, adica f a c a nd referire la raspunderea penal a (actualul art. 264), si ca atare neput a ndu-se re t ine acest temei de drept .


I n cele din urm. a, ceea ce intereseaza este continutul legislativ al unui articol, si nu numarul acestuia in sine, ca atare rolul activ al judecatorului este acela de a indrepta erorile materiale strecurate, de a da actelor efecte si de a c a ut a adevarul, de a interpreta legea in spiritul ei, si nu de a se lega de formalisme excesive, care impieteaza asupra menirii judecatorului.


Nu a existat nici o vatamare datorat a erorii materiale a indicarii numarului de articol ca fiind 264 in loc de 248, intruc a t reclamanta a stiut de la bun inceput motivul pentru care este cercetat a disciplinar, si a fost incuno s tiin t at a despre sanctiunea care i se va aplica.


Prin urmare, in mod obiectiv nu se poate re t ine c a s-a produs vreo vatamare ca urmare a erorii materiale survenite in redactarea Deciziei de concediere .


De altfel, nici subiectiv nu se poate retine o vatamare a reclamantei, avand in vedere c a nu a formulat nici o critic a din acest punct de vedere in cererea de chemare in judecat a.


Instanta a acordat extra petita, ceea ce nu s-a cerut, instanta de fond pronun ta ndu-se asupra unei exceptii cu a carei solutionare nu a fost investit a.


I n masura in care reclamanta ins as i nu a invocat nulitatea deciziei datorit a lipsei temeiului de drept, aprecierea instantei asupra dispozitiilor art. 252 alin (2) excede motivelor invocate de reclamant.


I n cererea de chemare in judecat a, reclamanta a invocat, pe r a nd, mentionarea eronat a a termenului de contestare a deciziei, mentionarea eronat a a instantei competente la care sanctiunea poate fi contestat a, lipsa motivelor pentru care au fost inl a turate apararile salariatului, inc a lcarea prevederilor legale privind comunicarea deciziei, nerespectarea procedurii de cercetare disciplinar a, individualizarea gresit a a sanctiunii aplicabile, si in sfarsit, inc a lcarea interdictiei la concediere privind desfasurarea activitatii sindicale.


Nicaieri in cuprinsul cererii de chemare in judecat a nu se invoca nulitatea deciziei de concediere pentru ``lipsa temeiului juridic ``, astfel inc a t instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu i s-a cerut (extra petita), analizand alte motive de nulitate decat cele invocate de catre reclamant a.


I n drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 1 Cod procedura civila, art. 61 lit. a) din Codul m uncii.


Reclamanta-intimata a depus intampinare, prin care solicita respingerea recursului ca neintemeiat.


Examinand recursul prin prisma dispozitiilor legale in materie si a motivelor invocate, instanta apreciaza ca acesta este intemeiat pentru urmatoarele considerente:


Tribunalul a retinut ca in cauza parata a indicat temeiul de drept ca fiind art. 61 lit. a) coroborat cu art. 264 alin. 1 lit. f) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Totodata a constatat ca temeiul indicat la art. 264 alin. 1 lit. f) nu poate constitui justificarea legala si de asemenea nu a primit apararea intimatei cu privire la indicarea unui text de lege din reglementarea anterioara.


Deoarece art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dispune ca ``sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind obligatoriu`` si ``temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica`` lit. d), rezulta caracterul imperativ, de ordine publica, al prevederilor legale in discutie. Astfel ca se impune concluzia conform careia orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ, toate cerintele statornicite de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Motivarea in drept prives te temeiul juridic al concedierii. Va fi astfel men t ionat textul incident din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (dupa caz, art. 61 lit. a) - d) ; etc.), din contractul de munca colectiv aplicabil sau din regulamentul intern etc.


Potrivit art. 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), neindicarea temeiului de drept in cuprinsul deciziei de concediere atrage nulitatea ei absoluta, dar, indicarea eronata a acestui temei de drept nu atrage eo ipso nulitatea respectiva, instanta de judecata avand indatorirea de a proceda cu prilejul solutionarii cauzei la rectificarea incadrarii legale a incetarii contractului. De asemenea, nu se poate sustine ca mentionarea in decizia atacata unui temei de drept gresit alaturi de un temei de drept corect ar duce la nulitatea acesteia bazat pe lipsa mentionarii temeiului de drept, atata timp cat exista mentionat temeiul de drept corect, aplicabil situatiei de fapt . Exista intr-adevar o confuzie cu privire la indicarea gresita a numarului articolului (art. 264 alin. 1 lit. f) a devenit actual 248 lit. e) deoarece ambele texte legale au in esenta acelasi continut dar o numerotare diferita ca urmare a actualizarilor suferite de lege, dar aceasta confuzie nu duce la nulitatea deciziei care se poate aplica doar in cazul in care temeiul de drept nu este mentionat deloc. in speta, temeiul de drept a fost mentionat, prin urmare decizia atacata este legala sub acest aspect si nu trebuia anulata.


Tribunalul statuand gresit ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 78 coroborat cu art. 252 alin. 2 lit. d) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a solutionat cauza fara a, asa incat in baza art. 312 alin. 3 si 5 Cod procedura civila va a dmite recursul formulat de catre parata-recurenta . S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 4378/23.09.2011 pronuntata de Tribunalul T.in Dosarul nr. x in contradictoriu cu reclamanta-intimata M.L. Va casa sentinta recurata si va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul T.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Admite recursul formulat de catre parata-recurenta . S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 4378/23.09.2011 pronuntata de Tribunalul T.in Dosarul nr. x in contradictoriu cu reclamanta-intimata M.L.


Caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul T.


Irevocabila.


Pronuntata in sedinta publica, azi 22 februarie 2012.

Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012


Citeşte mai multe despre:    contestare decizie de concediere    neindicarea temeiului de drept in cuprinsul deciziei de concediere atrage nulitatea ei absoluta    indicarea eronata a temeiului de drept al concedierii nu atrage eo ipso nulitatea respectiva instanta de judecata avand indatorirea de a proceda cu prilejul solutionarii cauzei la rectificarea incadrarii legale a incetarii contractului    nu se poate sustine ca mentionarea in decizia atacata unui temei de drept gresit alaturi de un temei de drept corect ar duce la nulitatea acesteia bazat pe lipsa mentionarii temeiului de drept
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa unei convocari prealabile corecte si complete cu privire la obiectul cercetarii disciplinare. Incalcarea dreptului la aparare al angajatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi - Sentinta civila nr. 3217 din data de 11.10.2019

Contestare decizie de concediere. Solictare plata drepturi banesti si a indemnizatiei de concediu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CLUJ - DECIZIA CIVILa Nr. 993 din 9 septembrie 2019



Articole Juridice

Codul muncii 2019: Concedierea salariatilor. Legalitate si temeinicie
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964