Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Toate elementele esentiale apte a da nastere raportului juridic obligational intre partile cauzei trebuie dovedite de angajator. Sarcina probei in conflictele de munca

Toate elementele esentiale apte a da nastere raportului juridic obligational intre partile cauzei trebuie dovedite de angajator. Sarcina probei in conflictele de munca

  Publicat: 08 Jul 2021       201 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


1. Datoria persoanei creditate.
1. Datoria persoanei creditate.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Ialomita-Sectia Civila, sub nr. x la data de 02.10.2018 reclamanta Directia p. agricultura Judeteana Ialomita, in contradictoriu cu paratul B.I., a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 3098 lei, reprezentand debit principal si accesorii, din care suma de 2675, 79 lei debit initial si 422, 21 lei majorari de intarziere.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Datoria persoanei creditate.
1. Datoria persoanei creditate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Datoria persoanei creditate.
1. Datoria persoanei creditate.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Datoria persoanei creditate.
1. Datoria persoanei creditate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Datoria persoanei creditate.
1. Datoria persoanei creditate.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Datoria persoanei creditate.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Datoria persoanei creditate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin Sentinta civila nr. 1601 din data de 13.12.2018, pronuntata de Tribunalul Ialomita-Sectia Civila, in Dosarul nr. x, s-a admis cererea formulata de reclamanta Directia p. agricultura Judeteana Ialomita, in contradictoriu cu paratul B.I.


A fost obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 3098 lei reprezentand debit principal si accesorii, din care suma de 2675, 79 lei debit initial si 422, 21 majorari de intarziere.


s-a luat act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata .


P. a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca:


Intre parti au existat raporturi juridice de munca .


In cursul anului 2017 institutia reclamanta a fost supusa unui audit financiar si in urma verificarilor efectuate, auditorii Camerei de Conturi Ialomita au constatat ca reclamanta in anul 2014 a achizitionat servicii telefonice de la .in baza contractului abonament nr. x/24.11.2014, pe o durata de 24 de luni si in perioada 2015- 2016 desi o parte din salariati au fost transferati la alte institutii acestia au utilizat telefoanele si cartelele aferente, generand astfel plati nelegale p.utilizarea telefoanelor/serviciilor de telefonie in alte scopuri decat cele in beneficiul reclamantei.


Prin adresa nr. 9500/31.07.2017, reclamanta il notifica pe parat sa achite suma de 3098 lei debit principal si accesorii, din care suma de 2675, 79 lei debit initial si 422, 21 lei majorari de intarziere, precizand ca debitul principal reprezinta servicii de telefonie mobila furnizate de .i n perioada 2015- 2016 cand parata nu mai avea calitatea de salariat al reclamantei dar a continuat sa efectueze convorbiri telefonice platite de aceasta.


Potrivit art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):``salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, p.pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor``.


Conform art. 256 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.``


In cauza a fost administrata proba cu interogatoriu paratului, acesta raspunzand ca a predat telefonul si ca nu a efectuat nicio convorbire, dovada fiind nota de lichidare.


Apararea paratului in sensul ca la plecarea sa din cadrul reclamantei aceasta i-a eliberat nota de lichidare din care reiese faptul ca nu are nicio datorie fata de aceasta, nu poate fi primita de instanta atata timp cat prejudiciul cauzat reclamantei este produs ulterior plecarii sale in perioada 2015- 2016 si generat de folosirea cartelei telefonice urmare a nepredarii acesteia la momentul incetarii raporturilor de munca, aspect recunoscut de parata.


Nici sustinerea paratului potrivit careia valoarea facturilor emise de Orange Romania SA catre reclamanta a fost aproape egala si ca nu s-a efectuat nicio cheltuiala nelegala datorita nepredarii cartelei telefonice, nu poate fi retinuta de instanta atata timp cat paratul s-a aflat in posesia cartelei telefonice in timp ce nu mai avea calitatea de salariat al reclamantei.


Avand in vedere ca paratul nu a facut dovada predarii cartelei telefonice, aceasta (dovada predarii) fiind obligatia sa in calitate de gestionar al acestui bun, continuand astfel sa se afle in posesia acesteia, fara a mai detine statutul de salariat al reclamantei, Tribunalul a constatat ca aceasta a cauzat un prejudiciu in patrimoniul reclamantei care reprezinta o plata nedatorata ce se cuvine a fi restituita.


In consecinta, a admis cererea reclamantei si a obligat paratul sa plateasca suma de 3098 lei reprezentand debit principal si accesorii, din care suma de 2675, 79 lei debit initial si 422, 21 majorari de intarziere.


A luat act ca partile nu solicita cheltuieli de judecata .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, apelantul-parat B.IULI AN, criticand-o p.nelegalitate si netemeinicie.


Prin cererea de apel formulata, s-a solicitat sa se dispun a admiterea apelului asa cum a fost formulat, anularea in tot a acesteia si rejudecand sa se dispuna:in principal, respingerea cererii de chema re in judecata ca inadmisibila iar in subsidiar, in situatia in care se va trece peste inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata, respingerea cererii ca nefondata.


Solicita obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, constand in onorariu avocat.


In motivare, a aratat, ca a fost chemat in judecata de catre Directia P. agricultura Judeteana Ialomita, p.ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanta sa dispuna obligarea paratului la plata sumei de 3098 lei, reprezentand debit principal si accesorii din care suma de 2675, 79 lei - debit initial si 422, 21 lei - majorari de intarziere.


s-a aratat in actiunea formulata faptul ca in anul 2017, institutia reclamanta a fost supusa unui audit financiar si in urma verificarilor efectuate, auditoriul Camerei de Conturi Ialomita a constatat ca reclamanta in anul 2014 a achizitionat servicii de telefonie de la S.C. Orange Romania Sa. in baza contractului de abonament nr. x/24.11.2014, pe o durata de 24 de luni si in perioada 2015 - 2016, desi o parte din salariati au fost transferati la alte institutii, acestia au utilizat telefoanele si cartelele aferente, generand astfel plati nelegale p.utilizarea telefoanelor serviciilor de telefonie in alte scopuri decat cele in beneficiul rec lamantei.


s-a mai precizat ca prin adresa nr. 9500(31.07.2007, reclamanta l-a notificat pe apelant sa achite suma precizata mai sus, precizand ca debitul reprezinta servicii de telefonie mobila furnizate de S.C. Orange Romania SA, in perioada anilor 2015 - 2016 cand apelantul nu mai avea calitatea de salariat al reclamantei ar fi continuat sa efectueze convorbiri telefonice platite de reclamanta.


Arata faptul ca apelul formulat este temeinic si legal raportat la urmatoarele:


In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, instanta din oficiu nu a verificat daca sunt indeplinite dispozitiile art. 84 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare in sensul urmator:


Arata ca a detinut functia publica de director la Directia p. agricultura Judeteana Ialomita, astfel ca raporturile de serviciu ale intimatei reclamante cu apelantul sunt reglementate de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Conform art. 84 din actul normative mentionat, ``Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:


a) p.pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;


b) p.nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;


c) p.daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile ``, iar conform art. 85 din acelasi act normativ, ``(1) Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la art. 84 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la lit. c) a aceluiasi articol, pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.


(2) impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ:


(3) Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.


Asadar, reclamantei Directia p. agricultura Judeteana Ialomita, ii revenea competenta de a emite decizie de imputare in vederea recuperarii presupusului debit.


De asemenea, arata faptul ca, actiunea a fost solutionata de complet specializat de Asigurari sociale si litigii de munca si nu de un complet specializat de C. administrativ si Fiscal, cum ar fi trebuit.


Avand in vedere toate aceste si raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, apelantul solicita sa se dispuna respingerea cererii formulata ca fiind inadmisibila.


In situatia in care se va trece peste exceptia invocata, solicita sa se respinga cererea ca neintemeiata, avand in vedere urmatoarele:


Arata faptul ca la momentul la care i-a fost inmanata nota de lichidare, adica la momentul incetarii raporturilor de serviciu, a fost predata si cartela telefonica. Arata ca nu era posibil sa foloseasca aceea cartela in continuare, raportat la faptul ca era un numar de telefon al directorului de unitate si trebuia sa ramana in continuare la reclamanta p. a fi inmanata noului director al reclamantei Directia p. agricultura Judeteana Ialomita.


Prin intampinarea depusa, intimata a solicitat respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Critica adusa de catre apelantul parat sentintei atacate prin raportare la exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata este nefondata, avand in vedere ca, la data constatarii pagubei si a sesizarii instantei de judecata paratul nu mai exercita o functie publica in cadrul intimatei reclamante, prin urmare acesta nu se mai afla in raport de serviciu cu institutia reclamanta.


Este intemeiata insa, critica adusa sentintei atacate de catre apelantul parat pe fondul cauzei.


Sub acest aspect, se retine ca, prin actiunea dedusa judecatii, reclamanta Directia P. agricultura Judeteana Ialomita, a solicitat obligarea paratului B.I.la plata sumei de 3098 lei formata din debit initial de 2675, 79 lei si dobanzi si penalitati de intarziere calculate pana la data de 30.05.2017 in cuantum de 422, 21 lei, motivat de faptul ca paratul a avut calitatea de angajat al acesteia iar la incetarea raporturilor de munca nu a predat telefonul si cartela .


La pronuntarea sentintei atacate, prima instanta, retinand dispozitiile art. 254 si 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a apreciat ca paratul nu a facut dovada predarii cartelei telefonice, dovada predarii fiind obligatia sa in calitate de gestionar al acestui bun, continuand astfel sa se afle in posesia acesteia, fara a mai detine statutul de salarial al reclamantei, cauzand astfel un prejudiciu in patrimoniul reclamantei ce se impune a fi reparat.


Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, p.pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Temeiul raspunderii patrimoniale il constituie vinovatia salariatului. P. antrenarea raspunderii este necesar ca salariatul sa fi actionat cel putin neglijent in exercitarea atributiilor de serviciu .


Sarcina dovedirii vinovatiei salariatului revine angajatorului, iar stabilirea existentei sau nu a acestui element al raspunderii presupune o comparatie intre modul in care salariatul a actionat si cel in care trebuia sa actioneze p. a se conforma prescriptiilor legii, clauzelor contractului individual de munca ori contractului colectiv de munca sau dispozitiilor din Regulamentul intern.


Inexistenta faptei ilicite personale si prejudiciabile a salariatului cat si lipsa legaturii de cauzalitate dintre fapta salariatului si producerea prejudiciului conduc la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Curtea constata ca, in speta nu s-a facut insa dovada faptei ilicite si prejudiciabile a salariatului, a vinovatiei acestuia si nici a legaturii de cauzalitate dintre fapta salariatului si producerea prejudiciului.


In speta, reclamanta a aratat ca, o parte din salariatii institutiei printre care si paratul au incetat raporturile contractuale cu institutia, fara a preda telefoanele si cartelele. Astfel, Camera de Conturi Ialomita a calificat aceste plati ca fiind nelegale, fapt ce apare consemnat in Decizia nr. 20/2017, auditorii publici financiari considerand ca nu exista baza legala p.cheltuirea banilor ce au reprezentat contravaloarea abonamentului telefonic.


Din Nota de relatii nr. 5442 din 29.05.2017 intocmita de consilier Pisiceanu C.M.rezulta ca, la sfarsitul anului 2014, conducerea institutiei a contractat un pachet de servicii telefonice mobile p.salariatii institutiei p.ca acestia sa poata lua legatura cu producatorii locali de pe raza judetului Ialomita p. a-si indeplini atributiile din fisa postului.


Autorul Notei mai sus mentionate arata ca nu are cunostinta cate telefoane au fost achizitionate prin acest pachet si, avand in vedere ca telefoanele au venit cu titlu gratuit nu au fost inregistrate in contabilitate, totodata se arata ca nu se detine un document de repartizare a acestor telefoane cu semnatura de primire a salariatilor.


Prin urmare, telefoanele nu au fost inregistrate in contabilitatea intimatei reclamante, nu s-a facut dovada incredintarii vreunui telefon mobil si a unei cartele telefonice catre apelantul parat prin incheierea unui proces verbal sau un alt inscris, nu se precizeaza care era numarul de telefon alocat apelantului, nu se arata care a fost modalitatea de stabilire a prejudiciului retinut in sarcina apelantului parat.


Totodata, se observa ca, in mod constant apelantul parat a sustinut predarea cartelei telefonice la incheierea raporturilor de munca cu intimata, in acest sens fiindu-i eliberata nota de lichidare din care reiese faptul ca nu are nicio datorie fata de aceasta, iar faptul ca prejudiciul pretins a fi fost cauzat reclamantei este produs ulterior plecarii sale in perioada 2015- 2016 nu este de natura sa demonstreze vinovatia apelantului parat, cat timp, astfel cum s-a aratat mai sus, la dosarul cauzei nu s-a facut dovada existentei unor inscrisuri din care sa rezulte ca paratului i-ar fi fost repartizat un telefon si care era numarul alocat acestuia.


Totodata, nu s-a facut dovada prin depunerea unui desfasurator cu privire la pretinsele convorbiri efectuate de catre apelantul parat p. a se determina intinderea prejudiciului. Chiar daca s-ar accepta ideea ca prejudiciul a fost stabilit de catre Camera de Conturi Ialomita, in speta nu s-a facut dovada modalitatii de stabilire a prejudiciului retinut in sarcina apelantului parat, dat fiind ca, in raportul Camerei de Conturi se face mentiune despre mai multe persoane care au plecat la alte institutii fara a preda telefoanele si cartelele aferente.


In acord cu dispozitiile art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Astfel, toate elementele esentiale apte a da nastere raportului juridic obligational intre partile cauzei trebuie dovedite de angajator, insa elementele probatorii prezentate de intimata reclamanta in justificarea demersului sau procesual sunt insuficiente in sensul stabilirii unei vinovatii a salariatului.


P. aceste considerente, in baza art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea va admite apelul, v a schimba sentinta atacata in sensul ca, va respinge actiunea ca neintemeiata.


In temeiul dispozitiilor art. 453 Cod pr. civila, va obliga intimata sa plateasca apelantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei nr. 1195 din 22.01.2019 aflata la fila 8 a dosarului de apel.


P. aCESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de apelantul B.I., domiciliat in Slobozia, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) A. A. - I., cu sediul profesional in loc. Slobozia, b-ul Cosminului, nr. 10 b. B5, e.1, cam. 3, jud. Ialomita, impotriva Sentintei civile nr. 1601F/13.12.2018, pronuntata de Tribunalul Ialomita - Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata DIRECTIA P. aGRICULTURA JUDETEANA IALOMITA, CUI x, cu sediul in mun. Slobozia, jud. Ialomita.


Schimba sentinta atacata in sensul ca:


Respinge actiunea ca neintemeiata.


Obliga intimata sa plateasca apelantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi, 05.06.2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3028 din data de 05 Iunie 2019


Citeşte mai multe despre:    debit in constand in contravaloarea telefonului si a cartelei ca urmare a faptului ca la incetarea raporturilor de munca salariatul nu le-a predat    salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale    temeiul raspunderii patrimoniale il constituie vinovatia salariatului    in speta nu s-a facut insa dovada faptei ilicite si prejudiciabile a salariatului    nu s-a facut dovada incredintarii vreunui telefon mobil si a unei cartele telefonice catre apelantul parat prin incheierea unui proces verbal sau un alt inscris    nu se arata care a fost modalitatea de stabilire a prejudiciului retinut in sarcina apelantului parat    sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Recunoasterea faptei generatoare de prejudiciu la adresa angajatorului. Angajarea raspunderii patrimoniale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233 din data de 13 noiembrie 2020

Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019