Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Contract de vanzare-cumparare. Actiune pauliana. Frauda debitorului. Complicitatea la frauda a tertului dobanditor

Contract de vanzare-cumparare. Actiune pauliana. Frauda debitorului. Complicitatea la frauda a tertului dobanditor

  Publicat: 17 Jul 2021       177 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Dispozitiile art. 1562 si 1563 din Codul civil reglementeaza conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii si anume: prejudiciul suferit de creditor ca urmare a incheierii actului juridic de catre debitor, frauda debitorului, complicitatea tertului la frauda (in cazul contractelor cu titlu oneros) si, respectiv caracterul cert al creantei.

(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Llucru/bun asupra caruia este impusa o sarcina
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Llucru/bun asupra caruia este impusa o sarcina
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
(Mortgagee) Persoana sau companie care da bani cu imprumut cuiva pentru a-si putea cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Care nu poate fi invocat fata de alte persoane si in alte cazuri decat cele determinate de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Llucru/bun asupra caruia este impusa o sarcina
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Llucru/bun asupra caruia este impusa o sarcina
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Cerintele relative la frauda debitorului si frauda tertului in materia actiunii revocatorii au un inteles mai larg cuprinzand nu numai intentia directa a acestora de a-l prejudicia pe creditor, ci si simpla cunoastere a faptului ca debitorul isi provoaca sau isi agraveaza starea de insolvabilitate. Ca atare, nu este necesara dovedirea intentiei directe a debitorului si a tertului in vederea fraudarii intereselor creditorului.


Astfel, imprejurarea ca tertul dobanditor cunostea ca debitorul datoreaza sume de bani creditorului (intrucat a incasat personal unele sume de bani care au fost folosite si pentru creditarea activitatii unei societatii comerciale la care era unic actionar si administrator), faptul ca debitorul, prin instrainarea singurului imobil pe care il detinea cu o saptamana mai inainte de data scadentei creantei a acceptat sa-si creeze o stare de insolvabilitate, care conducea la imposibilitatea executarii silite a creantei datorate creditorului, precum si existenta unei relatii de concubinaj intre partile actului de vanzare-cumparare a imobilului sunt de natura a dovedi indeplinirea conditiei fraudei debitorului si a conditiei complicitatii la frauda a tertului.


I. Circumstantele cauzei


1.Obiectul cauzei


Prin cererea inregistrata la data de 28.11.2016 pe rolul Tribunalului Prahova, Sectia I


civila, A. A solicitat, in contradictoriu cu B. Si C., declararea inopozabilitatii fata de reclamant a contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect derivat imobilul (teren si constructie) situat in intravilanul comunei Paulesti, parcelele Cc 572/95, Cc572/96, Cc 571/3 si Cc 571/4, avand numere cadastrale x09 pentru teren, respectiv 24709-C1 pentru constructie si intabulat in cartea funciara nr. x09 a localitatii Paulesti, incheiat intre paratul B., in calitate de vanzator si parata C., in calitate de cumparator, autentificat sub nr. 2553/2016 de Societatea Profesionala Notariala D., precum si indisponibilizarea imobilului in patrimoniul paratei C. Pana la incetarea executarii silite a creantei pe care o detine reclamantul fata de paratul B., ce formeaza obiectul dosarului de executare nr. x/2016 al Societatii Civile Profesionale a Executorilor Judecatoresti E., cu cheltuieli de judecata .


2. Sentinta pronuntata de tribunal


Prin sentinta nr. 984 din 12.03.2018, Tribunalul Prahova, Sectia I civila a admis actiunea . A declarat inopozabil fata de reclamantul A. Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. x/2016 avand ca obiect teren si constructie, situat in intravilanul comunei Paulesti, parcelele Cc572/95, Cc572/96, Cc 571/4, avand numerele cadastrale x09 si x09-C1. I-a obligat pe parati, in solidar, sa plateasca reclamantului suma de 10.344,27 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu expert . A luat act ca reclamantul si-a


rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecata, reprezentand onorariu avocat, pe cale separata.


3. Decizia pronuntata de curtea de apel


Prin decizia nr. 834 din 21 martie 2019, Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I civila a respins, ca nefondate, apelurile paratilor B. Si C. Impotriva sentintei tribunalului.


4. Calea de atac a recursurilor formulate in cauza Impotriva acestei decizii au declarat recursuri ambii parati.


Recurentul-parat B. Si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, formuland urmatoarele critici:


Instanta de apel a retinut, in mod gresit, prezumtia puterii de lucru judecat, incalcand dispozitiile art. 430-431 Cod procedura civila, si complicitatea la frauda a tertului dobanditor (art. 1562 Cod civil). Contrar celor retinute de instanta de apel, parata C. Nu a avut cunostinta de cuantumul total al imprumutului, ci doar de suma de 223.993 lei, care a fost restituita. Sentinta retinuta de catre instanta de apel ca avand putere de lucru judecat a fost pronuntata ulterior incheierii contractului de vanzare-cumparare, iar prin acea sentinta nu se mentioneaza ca statia de alimentare cu carburant urma sa apartina sau ca apartinea societatii X. SRL, administrata de C., ci se retinea ca exista divergenta cu privire la statia ce urma a fi edificata.


Instanta de apel a aplicat gresit dispozitiile art. 1562-1563 Cod civil, intrucat in cauza vanzarea imobilului nu a dus la micsorarea patrimoniului, ci la cresterea acestuia, prin incasarea sumei de 50.000 lei si degrevarea de imprumutul de 106.350 CHF. Intrucat este vorba de un contract cu titlu oneros, pentru a se putea declara inopozabilitatea acestuia, este necesar ca tertul contractant sa cunoasca ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate (frauda tertului dobanditor), aspecte care nu se regasesc in cauza.


Desi a retinut ca pretul mentionat in contractul de vanzare cumparare nr. x/2016 este unul just, real si corect raportat la obligatiile ce afectau imobilul, instanta de apel a apreciat totusi ca acest contract a fost incheiat in frauda creditorului, fara ca la dosar sa existe vreo proba care sa sustina afirmatiile reclamantului.


Creanta nu are un caracter cert, iar imprumutul a fost in parte restituit (700.000 lei), instanta de apel neluand in considerare aceste aspecte.


Recurenta-parata C. Si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 Cod procedura civila, formuland urmatoarele critici:


Instanta de apel a interpretat gresit dispozitiile art. 1562-1563 Cod civil, respectiv in cauza nu sunt indeplinite conditiile admiterii actiunii revocatorii.


Intimatul nu a suferit un prejudiciu prin incheierea contractului, intrucat aceasta operatiune nici nu a insaracit, nici nu a profitat reclamantului, iar ca urmare a transferului dreptului de proprietate, reclamantul a evitat riscul unei eventuale proceduri executionale demarate de catre banca creditor ipotecar, obligatiile din contractul de credit fiind preluate de parata. Pe de alta parte, chiar in situatia in care contractul de vanzare-cumparare nu ar fi fost incheiat, reclamantul nu putea executa silit imobilul, intrucat era instituita o ipoteca de rangul I in favoarea Y. Bank Romania SA.


Contractul nu a fost incheiat in frauda reclamantului, ci cu intentia de a conserva patrimoniul paratului, avand in vedere sarcina cu care era grevat imobilul, imprejurare ce nu poate fi considerata drept o frauda a creditorului.


In lipsa unei fraude a creditorului, nu se poate vorbi de complicitatea tertului contractant, parata neavand cunostinta de intinderea imprumutului incheiat intre parat si reclamant, din


perspectiva acesteia, cauza contractului fiind aceea de a obtine in proprietate locuinta sa si a fiului sau, din considerente grefate pe siguranta familiala.


Contrar celor retinute de instanta de apel, parata nu a cunoscut ca vanzatorul isi mareste starea de insolvabilitate, imprejurare care nu a fost probata de reclamant.


Reclamantul nu detine o creanta certa, avand in vedere ca anterior incheierii conventiei, au fost facute plati prin care au fost restituite sume de bani imprumutate de catre B. De la reclamant, iar rationamentul instantei de apel in sensul ca aceste sume nu reprezinta restituirea imprumutului incheiat la 25 mai 2016 intre parat si reclamant este viciat, intrucat sumele prevazute in conventie deriva din imprumuturi incheiate anterior.


Hotararea instantei de apel nu cuprinde considerentele in temeiul carora s-a retinut ca fiind indeplinita conditia caracterului cert al creantei reclamantului, precum si a existentei prejudiciului cauzat acestuia prin actul a carui inopozabilitate se invoca.


De asemenea, motivele de apel invocate sunt tratate cu superficialitate si nu este justificata solutia de respingere a argumentelor apelantilor referitoare la inexistenta unei creante certe a reclamantului si la inexistenta prejudiciului.


5. Apararile formulate in cauza


Intimatul-reclamant A. A formulat intampinari la recursurile declarate, aratand ca, atat apelurile, cat si recursurile sunt netimbrate, respectiv insuficient timbrate, sens in care se impune admiterea exceptiei de netimbrare/insuficienta timbrare, asa cum a fost invocata si in fata instantei de apel. In acest sens, a precizat ca in apel paratii datorau taxa de timbru in cuantum de 4.672,13 lei fiecare, dar au platit 1.053 lei fiecare, ramanand de achitat diferenta de 3.619,13 lei, iar in recurs datoreaza 4.672,13 lei.


Referitor la recursul paratului B., a aratat ca incheierea contractului de vanzare nr. x/2016 prin care acesta si-a transferat singurul bun imobil din proprietatea sa e realizata cu fraudarea drepturilor sale. Desi recurentul-parat a sustinut ca a fost vorba de un imprumut cu o dobanda foarte mare, plangerea formulata de acesta impotriva ordonantei de clasare dispusa in dosarul penal, avand ca obiect infractiunea de camata, a fost respinsa, ca nefondata, iar la dosar nu au fost depuse inscrisuri din care sa rezulte o eventuala restituire partiala a imprumutului.


Referitor la recursul paratei C., a aratat ca desi aceasta a sustinut ca imobilul pe care l-a preluat in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare de la B. Era grevat de o ipoteca de rang I instituita in favoarea Y. Bank pentru suma de 106.350 CHF, a omis sa precizeze ca aceasta suma a fost contractata doar de C. In anul 2008, in scopul achizitionarii altui imobil din Ploiesti, iar 7 ani mai tarziu, paratul B. A fost de acord ca acest imprumut sa fie garantat cu imobilul sau din Paulesti, pe care l-a vandut in 2016 doar cu pretul de 50.000 lei recurentei-parate.


Faptul ca asupra imobilului din Paulesti, obiect al contractului de vanzare supus analizei instantei de judecata, este instituita o ipoteca de rang I in favoarea Y. Bank nu conduce, in opinia intimatului-reclamant, la imposibilitatea demararii producerii executionale, ci implica o anumita prioritate de indestulare intre creditori.


A mai considerat ca hotararea instantei de apel expune pe larg considerentele cu privire la caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, prejudiciul creat, frauda debitorului si complicitatea tertului.


Recurenta-parata C. a formulat raspuns la intampinare solicitand respingerea exceptiei insuficientei timbrari/netimbrari a recursului si apelului si aratand ca taxa judiciara de timbru a fost corect stabilita de catre instanta de judecata .


A mentionat ca incheierea contractului nu a dus la o insaracire a intimatului B., intrucat in schimbul dreptului de proprietate acesta a incasat un pret just, real si corect, iar ca urmare a


acestei vanzari s-a evitat riscul unei eventuale proceduri executionale demarate de catre banca creditor ipotecar.


In opinia recurentei, in cauza nu au relevanta scopul cu care a fost contractat creditul in anul 2008, nici momentul la care a incheiat contractul de ipoteca in legatura cu imobilul, acte incheiate anterior conventiei nr. 2094/2016 in baza careia reclamantul pretinde ca ar avea calitatea de creditor .


Recurenta nu a avut cunostinta de existenta imprumutului intre intimati, iar faptul ca aceasta a cunoscut existenta unor alte imprumuturi si a unor plati efectuate pentru restituirea acestora nu poate conduce la ideea complicitatii la frauda, cata vreme nu s-a dovedit ca aceasta a cunoscut pretinsa stare de insolvabilitate pe care si-ar fi creat-o B. Prin incheierea contractului.


Cauza contractului a fost aceea de a obtine in proprietate locuinta recurentei si a fiicei acesteia, din considerente ce vizeaza siguranta familiala.


Contrar sustinerilor intimatului, la dosar exista dovezi din care rezulta restituiri partiale ale sumelor de bani imprumutate de catre B.


Recurenta a mai sustinut ca decizia instantei de apel nu cuprinde considerentele instantei in temeiul carora s-a retinut ca indeplinita conditia caracterului cert al creantei invocate de catre intimat, precum si a prejudiciului cauzat reclamantului prin actul a carui inopozabilitate este solicitata.


II. Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Analizand recursurile declarate de paratii B. Si C., Inalta Curte constata ca sunt nefondate.


In drept, actiunea revocatorie este acea actiune prin care creditorul urmareste obtinerea inopozabilitatii pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de debitor in prejudicierea drepturilor sale, scopul final constand in repararea prejudiciului cauzat creditorului.


Dispozitiile art. 1562 si 1563 Cod civil reglementeaza conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii si anume: prejudiciul suferit de creditor ca urmare a incheierii actului juridic de catre debitor, frauda debitorului, complicitatea tertului la frauda (in cazul contractelor cu titlu oneros) si, respectiv caracterul cert al creantei.


Cerinta relativa la prejudiciul creditorului presupune existenta unui prejudiciu personal si actual constand in faptul ca debitorul si-a creat sau si-a marit starea de insolvabilitate prin incheierea actului juridic (act de insaracire) a carei inopozabilitate se solicita a se constata.


Cerintele relative la frauda debitorului si frauda tertului in materia actiunii revocatorii au un inteles mai larg cuprinzand nu numai intentia directa a acestora de a-l prejudicia pe creditor, ci si simpla cunoastere a faptului ca debitorul isi provoaca sau isi agraveaza starea de insolvabilitate. Ca atare, nu este necesara dovedirea intentiei directe a debitorului si a tertului in vederea fraudarii intereselor creditorului.


Totodata, potrivit dispozitiilor art. 663 alin. (2) Cod procedura civil: Creanta este certa cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu, iar aceasta conditie se verifica, potrivit dispozitiilor art. 1563 Cod civil, la data introducerii actiunii.


Rezulta ca actiunea revocatorie este justificata de nevoia de conservare a patrimoniului debitorului in vederea obtinerii de catre creditorul unei creante certe a prestatiei pe care debitorul i-o datoreaza. Urmare a admiterii actiunii revocatorii, actul de instrainare dovedit ca fiind fraudulos va fi inopozabil creditorului, el putand urmari bunul care forma obiectul respectivului act ca si cum acesta n-ar fi iesit din patrimoniul debitorului, avand dreptul de a fi platit din pretul acestuia, astfel cum prevad dispozitiile art. 1565 alin. (1) Cod civil.


In speta, se constata ca instantele de fond au verificat indeplinirea conditiilor de admisibilitate ale actiunii revocatorii indreptate impotriva contractului de vanzare -cumparare autentificat sub nr. x/2016 de BNP X. Incheiat de paratii B., in calitate de vanzator, si C., in calitate de cumparatoare, in raport de aspectele de fapt ale litigiului, astfel cum acestea au fost stabilite in urma evaluarii probatoriilor administrate, chestiuni care nu pot face obiectul controlului exercitat de instanta de recurs.


Aceasta, intrucat recursul, potrivit dispozitiilor art. 483 alin. (3) Cod procedura civila, urmareste sa supuna instantei competente examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile si nu corecta evaluare si stabilire a situatiei de fapt de catre judecatorii fondului.


Cat priveste creanta reclamantului A., instantele de fond au statuat cu privire la caracterul cert al acesteia dat fiind ca este stabilita prin conventia incheiata de reclamant si de paratul B. Autentificata sub nr.2094/2016 de notarul public F., conventie in care se indica atat suma imprumutata de parat, 1573993 lei, cat si scadenta acesteia, 15 septembrie 2016.


Cat priveste caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, instantele de fond au retinut ca in baza conventiei mentionate s-a inregistrat dosarul de executare nr. x/2016 al SCPEJ E., ca impotriva formelor de executare silita nu s-au inregistrat contestatii, cu mentiunea ca nu s-a recuperat vreo suma de bani .


Imprejurarea ca suma datorata ar fi mai mica deoarece s-ar fi facut unele plati anterior incheierii conventiei mentionate, sens in care s-ar fi inregistrat contestatie la executare ulterior solutionarii apelului in procesul pendinte, nu este de natura sa puna in discutie neindeplinirea conditiei prevazute de dispozitiile art. 1563 Cod civil, astfel cum eronat pretind paratii prin recurs, cat timp titlul executoriu mentionat care atesta existenta creantei nu a fost desfiintat, in tot sau in parte .


Asa fiind, constatand ca instantele de fond au verificat indeplinirea acestei conditii si au motivat prin considerentele hotararilor judecatoresti pronuntate argumentele care au impus aceasta concluzie, Inalta Curte va respinge, ca nefondate, criticile formulate prin recurs de catre parati cu privire la aceste aspecte.


Cat priveste complicitatea la frauda a paratei C., se constata ca instantele de fond au prezentat, de asemenea, argumentele pentru care au retinut a fi indeplinita aceasta conditie si anume: imprejurarea ca parata C. Cunostea ca debitorul B. Datoreaza sume de bani creditorului (intrucat a incasat personal unele sume de bani care au fost folosite si pentru creditarea activitatii unei societatii comerciale la care este unic actionar si administrator), precum si faptul ca debitorul, prin instrainarea singurului imobil pe care il detinea cu o saptamana mai inainte de data scadentei creantei a acceptat sa-si creeze o stare de insolvabilitate (in considerarea relatiei de concubinaj existenta intre parata si debitor, acestia avand impreuna un copil).


Argumentele invocate prin recurs potrivit carora parata C. nu a cunoscut cuantumul total al sumelor imprumutate ci doar al sumei de 223.993 lei iar cauza mediata a actului de instrainare a fost aceea de a asigura o locuinta pentru ea si copil nu sunt de natura sa conduca la concluzia neindeplinirii conditiei relative la frauda tertului, astfel cum eronat se pretinde prin recurs.


Imprejurarea ca a stiut doar de o parte din sumele imprumutate (de 223.993 lei si nu de 1.573.993 lei) nu este de natura sa inlature complicitatea sa la frauda cat timp nu s-a probat ca s-ar fi facut plati substantiale ulterior incheierii conventiei autentificate sub nr. 2094 din 25mai 2016 de notarul public F. Care sa-i fi creat acesteia convingerea ca debitorul parat nu mai are datorii la momentul incheierii actului de instrainare.


Totodata, imprejurarea ca parata ar fi cumparat imobilul in considerarea nevoii de a asigura o locuinta copilului sau al carui tata este paratul B., impune concluzia existentei unor relatii apropiate si bazate pe incredere si ajutorare intre cei doi parati.


In acest context al analizei, se constata ca trimiterea in cuprinsul deciziei apelate la considerentele sentintei civile nr. 2167 din 13 octombrie 2017 a Tribunalului Prahova, Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, ramasa definitiva, considerente prin care s-a statuat cu privire la relatiile personale si de incredere existente intre parati, nu pune in discutie incalcarea dispozitiilor art. 430 Cod procedura civila, astfel cum eronat se pretinde prin recurs.


Prin respectivele considerente instanta a statuat cu privire la existenta unor relatii de prietenie intre parati anterior momentului incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. x din 8 septembrie 2016 de BNP D., relatii care presupuneau incredere si ajutor reciproc in activitatile comune si care sunt apte sa produca, potrivit dispozitiilor art. 431 alin. (2) Cod procedura civila, efectul pozitiv substantial al autoritatii de lucru judecat in procesul pendinte in legatura cu chestiunea litigioasa privind posibila intelegere a paratilor in ceea ce priveste fraudarea creditorului in considerarea relatiilor speciale dintre acestia anterior vanzarii.


In raport de aceste constatari de fapt instantele de fond au retinut, de altminteri, ca este indeplinita si conditia relativa la frauda debitorului B.


Prin hotararile pronuntate in prezenta cauza, instantele de fond au statuat ca paratul B. A cunoscut ca prin instrainarea unicului sau imobil in favoarea concubinei, parata C., anterior scadentei imprumutului, isi creeaza o stare de insolvabilitate care va conduce la imposibilitatea executarii silite a creantei datorate creditorului, fapt care, de altminteri, a fost constatat in dosarul executional mai sus aratat.


Argumentul invocat prin recurs potrivit caruia actul de instrainare ar fi trebuit calificat a fi un act de conservare a patrimoniului sau in considerarea faptului ca imobilul instrainat era grevat de o ipoteca care garanta un imprumut bancar, nu este de natura sa conduca la o alta concluzie.


Mai intai este de observat ca actele de conservare sunt acele acte, necesare si urgente, prin care se urmareste pastrarea unor drepturi in patrimoniul persoanei, consolidarea si preintampinarea pierderii acestora, cerinte ce nu sunt indeplinite de actul de instrainare a carui inopozabilitate se cere a fi constatata prin actiunea dedusa judecatii, care este un act de dispozitie.


Apoi, imprejurarea ca imobilul instrainat de debitor era grevat de o ipoteca nu prezinta relevanta, creditorul chirografar avand posibilitatea a se indestula, in tot sau in parte, din valoarea imobilului, in masura in care imobilul ar fi ramas in patrimoniul debitorului si ar fi fost executat silit, bineinteles cu respectarea drepturilor creditorului ipotecar.


Asa fiind, constatand ca in cauza nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevazute de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 Cod procedura civila, Inalta Curte, in baza art. 496 alin. (1) Cod procedura civila, a respins, ca nefondate, recursurile.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 365 din 12 februarie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...