Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Respingerea ca tardiva a cererii de incuviintare a probelor formulata in fata instantei de judecata

Respingerea ca tardiva a cererii de incuviintare a probelor formulata in fata instantei de judecata

  Publicat: 24 Jul 2021       151 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Admiterea probelor propuse in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Interpretarea potrivit careia incuviintarea probelor este ingaduita numai in masura in care ele sunt detaliat descrise si indicate in cererea de apel ar constitui un formalism excesiv, dat fiind faptul ca legea procesuala ofera remedii pentru ipoteza in care instanta se afla in fata unor cereri neclare ori lacunare, anume posibilitatea de a cere partilor lamuririle necesare spre a se putea asigura aflarea adevarului in cauza dedusa judecatii, potrivit prevederilor art. 22 alin.(2) din Codul de procedura civila.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Act adoptat de organele de stat,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice
Ramura a dreptului Romaniei,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Admiterea probelor propuse in procesul penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Atata vreme cat teza probatorie a solicitarii de probe era circumscrisa argumentelor din cererea de apel, care continea solicitarea de a se administra dovada cu inscrisuri precum si orice alte dovezi a caror necesitate ar reiesi din dezbateri, era, in mod evident, vorba de o solicitare care se reitera de o maniera mai detaliata in fata instantei, iar nu de o cerere de probe expusa pentru prima data la termenul de judecata, care sa fi fost afectata de viciul tardivitatii.


1.Obiectul cererii de chemare in judecata:


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal, reclamanta A. a chemat in judecata pe paratele Municipiul Bucuresti, prin Primar si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, solicitand instantei ca, prin sentinta ce va pronunta, sa oblige paratele la plata sumei de 250.000 lei, evaluare provizorie pana la administrarea probelor in prezenta cauza, reprezentand despagubiri aferente lipsei de folosinta a terenului proprietatea reclamantei, in suprafata de 4624 mp, situat in municipiul Bucuresti, pentru perioada ianuarie 2006-februarie 2012.


Prin incheierea pronuntata in Camera de consiliu la data de 15.04.2015, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios, administrativ si fiscal a trimis dosarul spre competenta solutionare unei sectii civile a aceleiasi instante, cu motivarea ca litigiul are natura civila, fiind pur patrimonial.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a V-a civila.


Paratul Municipiul Bucuresti, prin Primar general, a depus intampinare, prin care a invocat, in principal, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar in subsidiar, netemeinicia actiunii, solicitand respingerea acesteia.


Prin intampinarea depusa de paratul Consiliul General al Municipiului Bucuresti , reprezentat prin Primar General, s-a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si netemeinica actiunii, solicitand respingerea actiunii.


2.Hotararea pronuntata in prima instanta:


Prin sentinta civila nr.1468 din 20.10.2017, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Consiliul General al municipiului Bucuresti, pentru considerentele mentionate in cuprinsul incheierii de sedinta.


A admis, in parte, actiunea civila precizata, formulata de reclamanta A. A obligat, in solidar, paratii Municipiul Bucuresti, prin Primar General, si Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa plateasca reclamantei suma de 2.500.000 lei, cu titlu de daune interese.


A anulat in rest pretentiile, ca netimbrate.


3.Hotararea pronuntata in apel:


Impotriva mentionatei sentinte a declarat apel Municipiul Bucuresti prin Primar General. Prin decizia nr.64 A din 21.01.2019, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-parat Municipiul Bucuresti prin Primar impotriva sentintei civile nr. 1468/2017.


4.Cererea de recurs:


Impotriva deciziei pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti si a incheierii de sedinta din data de 07.01.2019 a aceleiasi instante, a declarat recurs paratul Municipiul Bucuresti, prin Primarul general.


In motivarea recursului se sustine in esenta ca:


In mod gresit instanta de apel a respins ca tardiva cererea de probe formulata de apelanta-parata, prin incheierea din 07.01.2019, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.


Aceasta solutie a instantei de apel este gresita, avand in vedere ca: prin cererea de apel, Municipiul Bucuresti a solicitat in mod expres incuviintarea probei cu inscrisuri, in conformitate cu art. 470 coroborat cu art. 194 lit. e) C.proc.civ.; in conformitate cu art. 478 alin. (2) si art. 479 alin. (2) C.proc.civ., instanta de apel poate ``incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri``, si de asemenea poate ``dispune refacerea sau completarea probelor administrate de prima instanta, in cazul in care considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 478 alin. (2)".


Singurul motiv pentru care instanta de apel ar fi putut sa respinga proba ar fi fost inutilitatea acesteia, insa instanta nu a facut aceasta analiza .


Probarea faptului ca terenul era neconstruibil anterior mostenirii acestuia de catre reclamanta si, implicit, anterior pretinsului act vatamator - HCGMB nr. 232/2005 - prezenta utilitate vadita in dovedirea lipsei faptei ilicite ca element al raspunderii delictuale, precum si a inceputului cursului prescriptiei extinctive.


O a doua critica a recurentului se refera la solutia data in privinta exceptiei prescriptiei extinctive a dreptului la actiune, solutie pe care o considera nelegala, facand incidente motivele de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 sl pct. 8 C.proc.civ.


Arata recurentul ca instanta de apel s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune cu incalcarea art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 si a art. 2.528 alin. (1) C.civ.


Atat in fata instantei de fond, cat si in fata instantei de apel, Municipiul Bucuresti a invocat si motivat extensiv exceptia prescriptiei dreptului la actiune in prezenta cauza.


Instanta de fond a respins exceptia, retinand ca, la data de 14.03.2011, cand au fost solicitate despagubirile, prescriptia nu era implinita, nefiind incetat faptul ilicit invocat de reclamanta ca fiind inceput in anul 2005; incetarea faptului ilicit a fost la momentul constatarii de catre instanta de contencios a ramanerii fara obiect a capatului de cerere principal, de a carui solutie depindea solutionarea cererii in despagubiri . Astfel, s-a retinut ca doar la data de 13.12.2012 reclamanta a cunoscut paguba si pe cel raspunzator de ea, astfel ca de la acea data se calculeaza termenul de prescriptie de 3 ani (...).


Prin decizia atacata, instanta de apel a motivat respingerea exceptiei retinand ca: afectarea terenului reclamantei a avut loc in anul 2005, si a continuat pana in 2012, fiind astfel vorba de o atingere continua adusa dreptului subiectiv al acesteia. In aceasta situatie, nu se poate considera ca termenul de prescriptie a inceput sa curga din anul 2005, astfel cum a sustinut paratul in fata primei instante, sustinere dealtfel abandonata in apel, critica formulata in aceasta procesuala vizand faptul ca, in mod eronat, instanta de fond in prezentul dosar a considerat ca prescriptia incepe sa curga la data de 13.12.2012, intrucat intimata-reclamanta a cunoscut atat paguba si intinderea acesteia, cat si pe cel raspunzator de ea, la data de 23.02.2012, cand, in dosarul nr. x/3/2011, a luat cunostinta de Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 27/31.01.2012, prin care a fost aprobat PUZ str. X. cu indicatorii urbanistici solicitati de reclamanta.


A apreciat instanta de apel ca este corecta sustinerea mentionata privind inceputul curgerii termenului prescriptiei, insa nu se poate considera termenul ca fiind implinit la data formularii actiunii de catre reclamanta. Conform datei de pe stampila aplicata pe plicul atasat cererii de chemare in judecata, aceasta a fost depusa la data de 18.02.2015, si nu la data de 02.03.2015, cum gresit a sustinut apelantul parat. In consecinta, actiunea a fost formulata inauntrul termenului de 3 ani care a inceput sa curga la data de 23.02.2012, fata de prevederile art. 183 alin. (1) din Codul de procedura civila.


Precizeaza recurenta ca nu a abandonat in apel sustinerea ca termenul de prescriptie a inceput sa curga in 2005, asa cum in mod gresit a retinut instanta de apel.


Pe de alta parte, se sustine ca instanta de apel a apreciat in mod gresit normele care reglementeaza inceputul si cursul prescriptiei extinctive, omitand sa cerceteze sustinerile apelantei-parate referitoare la celelalte ipoteze privind inceputul cursului prescriptiei extinctive.


Astfel, instanta de apel a facut confuzie cu privire la momentul de la care prescriptia extinctiva incepe sa curga.


Precizeaza recurentul ca pretinsa fapta ilicita a avut caracter continuu si a generat prescriptii succesive in timp, raportat atat la modul in care intimata-reclamanta a descris fapta ilicita a autoritatilor locale in fundamentarea pretentiilor sale, cat si la constatarile primei instante referitoare la continutul pretinsei fapte ilicite.


Sustine recurentul ca, in cauza, pretinsa fapta ilicita are caracter continuu si, astfel, genereaza prescriptii succesive in timp . Este evident ca reclamanta a cunoscut existenta prejudiciului din momentul in care a cunoscut afectarea non-aedificandi terenului, deci cel tarziu din 2006. Din acel moment, ar fi putut sa formuleze o actiune prin care sa solicite despagubiri . Principiul este aplicabil si in cazul unei potentiale afectari cu o intindere mai mare in timp, reclamantul putand introduce mai multe cereri de chemare in judecata, aferente intervalelor succesive de 3 ani.


Astfel, considera recurentul ca este vadit eronata aprecierea instantei de apel in sensul ca prescriptia incepe sa curga ia data de 23.02.2012. Redarea caracterului construibil terenului prin HCGMB nr. 27/30.01.2012 reprezinta momentul incetarii pretinsei fapte ilicite. Intimata-reclamanta nu era obligata si nici indreptatita sa astepte modificarea regimului terenului pentru a cere despagubiri . Pretinsa paguba ar fi putut fi evaluata, indiferent de momentul introducerii actiunii, pentru perioada de maximum 3 ani anterior acestui moment.


Si intimata cunoaste acest aspect, avand in vedere ca, prin actiunea in contencios administrativ din dosarul nr. x/3/2011, aceasta a solicitat in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti si CGMB: obligarea paratilor fa declansarea operatiunilor necesare exproprierii terenului in cauza, situat in Bucuresti, precum si obligarea paratilor la plata despagubirilor aferente lipsei de folosinta a terenului. Astfel, in anul 2011 - anterior adoptarii HCGMB nr. 27/2012, intimata deja solicitase despagubiri aferente lipsei de folosinta a terenului, prin urmare cunostea pretinsa paguba .


In continuare, se mai arata ca terenul se afla inca din anul 1986 - inainte de restituirea acestuia catre dna B. in 1999 si mostenirea lui de catre intimata - in categoria de folosinta ``parcuri", conform adresei nr. 1149/17.01.2019 a Primariei Municipiului Bucuresti -Directia Patrimoniu, iar intimata-reclamanta a cunoscut afectarea non-aedificandi a terenului cel putin de la emiterea Certificatului de urbanism nr. 1318/17.08.2006 si a Certificatului de urbanism nr. 507/14.04.2009, documente in care erau mentionate: regimul economic al terenului si regimul tehnic al acestuia, conform PUG aprobat cu HCGMB nr. 269/21.12.2000 si PUZ - Parcul X. aprobat cu HCGMB nr. 235/2005.


Referitor la caracterul continuu al pretinsei fapte ilicite si curgerea succesiva a prescriptiei in cauze ca cea de fata, se arata ca acestea sunt consacrate in jurisprudenta, in acest context facandu-se referire la: decizia nr. 461 din 12 februarie 2014 a Inltei Curti de casatie si Justitie, decizia civila nr. 584A din 22 martie 2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a Vl-a civila.


Precizeaza recurentul ca pretinsa fapta ilicita a incetat la data de 30.01.2012, prin adoptarea HCGMB nr. 27/30.01.2012, iar prescriptia curge cel mai tarziu de la data de 17.02.2012, cand HCGMB nr. 27/2012 a fost adus la cunostinta publica (prin publicarea pe website-ul Primariei Municipiului Bucuresti), conform prevederilor art. 49 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.


Prin urmare, intimata-reclamanta ar fi trebuit sa aiba cunostinta de ``redarea caracterului construibil" si implicit de intinderea pagubei cel tarziu la data de 17.02.2012, si nu la 23.02.2012


- cand aceasta hotarare a fost depusa in dosarul nr. x/3/2011. In consecinta, considerand ca cererea de chemare in judecata a fost introdusa la data de 18.02.2015, actiunea ar fi trebuit respinsa ca prescrisa.


Chiar considerand ca ultima prescriptie a inceput sa curga la data de 23.02.2012, si actiunea ar fi fost introdusa la data de 18.02.2015, despagubirile nu pot fi acordate decat pentru perioada 18.02.2012 - 23.02.2012, incepand in urma cu 3 ani de la data introducerii actiunii.


Relativ la fondul cauzei, sustine recurentul ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, motiv de recurs circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 c.proc.civ.


Lipsesc fapta ilicita si a vinovatia.


Fapta ilicita, asa cum a fost descrisa de intimata-reclamanta, nu exista. Functia non-aedificandi acuzata de intimata nu a fost instituita prin HCGMB nr. 232/2005, ci terenul in cauza era afectat non-aedificandi cel putin din anul 1986 - inainte de restituirea acestuia catre dna B. in 1999 si mostenirea acestuia de catre intimata - in categoria de folosinta ``parcuri".


Mai mult, conform PUG aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, terenul se afla in ``zona spatiilor verzi publice (v1 a)"/``parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fasii plantate publice", asa cum se mentioneaza si in Certificatele de Urbanism nr. 699/2008, si nr. 507/2009.


In concluzie, terenul a avut de la bun inceput regimul economic si tehnic de parc / neconstruibil, iar intimata l-a mostenit ca atare, ceea ce demonstreaza ca nu exista fapta ilicita a autoritatii publice invocata de intimata-reclamanta.


Pe de alta parte, HCGMB nr. 232/2005 nu poate fi considerat o ``fapta ilicita" atat timp cat acest act administrativ nu a fost declarat nul / anulat de o instanta judecatoreasca in cadrul unei actiuni in contencios administrativ conform art. 8 si art. 18 din Legea nr. 554/2004. Pana la eventuala anulare de catre o instanta judecatoreasca, actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate. Reclamanta avea la dispozitie o actiune in contencios administrativ care sa aiba ca obiect anularea HCGMB nr. 232/2005 si obligarea autoritatii la repararea pagubei. Aceleasi considerente se aplica si in ceea ce priveste inactiunea imputata autoritatii publice in sensul de a nu declansa operatiunile specifice exproprierii.


In acest context, recurentul evoca statuarile facute de instante in hotararile pronuntate in dosarul nr. x/3/20114.


Singura instanta care poate face constatarea nelegalitatii unui act administrativ sau a refuzului nejustificat al autoritatii de a solutiona o cerere ori de a efectua o operatiune administrativa este instanta de contencios administrativ in cadrul unei actiuni formulate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 554/2014; o asemenea actiune nu a fost formulata in prezenta cauza. Reclamanta a avut dreptul si calea procedurala de a actiona astfel, optand insa pentru actiunea formulata in dosarul nr. x/3/2011.


Nu in ultimul rand, premisele cauzei Sporrong si Lonnroth c. Suedia invocate de reprezentantul reclamantei si retinute de ambele instante sunt - in sustinerea recurentului - complet diferite de cele ale prezentei cauze . Astfel, mentionata cauza, Curtea a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul 1 al CEDO in conditiile in care autoritatea publica a emis un permis de expropriere (act premergator demararii procedurilor de expropriere) care afecteaza dreptul proprietarului de a construi pe terenul respectiv in anul 1956, prelungind valabilitatea acestui act pana in anul 1979, fara a demara pana in acel an procedura de expropriere . A fost vorba, deci, despre o afectare a dreptului de construire a proprietarului pe o perioada foarte lunga, de 23 de ani. In cauza de fata, PUZ-ul a fost valabil pe o perioada de numai 5 ani (HCGMB nr. 232/20.10.2005 - HCGMB nr. 27/30.01.2012), perioada care trebuie pusa in balanta cu dreptul de apreciere a autoritatii publice fata de oportunitatea masurii luate. Invoca recurentul ``echilibrul echitabil intre interesul general al comunitatii si interesul de a proteja drepturile fundamentale ale indivizilor" (para. 69 Sporrong si Lonnroth c. Suedia) pe care insasi Curtea CEDO il analizeaza in practica sa.


Se mai sustine ca lipseste si prejudiciul. Sub acest aspect, arata recurentul ca este necesar a fi observat ca, raportat la momentul incetarii pretinsei fapte ilicite, si respectiv data introducerii actiunii, durata pentru care se poate analiza si evalua prejudiciul este extrem de restransa. Mai exact, considerand ca ultima prescriptie a inceput sa curga la data de 23.02.2012, si actiunea ar fi fost introdusa la data de 18.02.2015, despagubirile nu pot fi acordate decat pentru perioada 18.02.2012 - 23.02.2012, incepand in urma cu 3 ani de ia data introducerii actiunii.


Astfel, instanta nu poate compara pretul vanzarii efective a terenului din 2012, decat cu pretul altor tranzactii similare, insa tot din 2012, cu consecinta ca prejudiciul este de fapt zero.


Sub un al doilea aspect, prejudiciul trebuie sa fie cert, adica sigur - atat in privinta existentei sale, cat si in privinta posibilitatii de evaluare, chiar daca este vorba de un prejudiciu viitor. In speta, avem insa de a face cu un prejudiciu eventual, care este lipsit de certitudine si nu poate justifica acordarea de despagubiri .


Prin petitul cererii de chemare in judecata reclamanta a pretins ``despagubirile aferente lipsei de folosinta a terenului``. Ulterior, prin obiectivele propuse pentru expertiza evaluatorie reclamanta a indicat si ``prejudiciul suferit prin imposibilitatea valorificarii terenului prin construire sau vanzare". Prin documentul intitulat ``Precizarea cuantumului pretentiilor" depus la termenul din 21.06.2017, reclamanta a aratat ca prejudiciul pe care intelege sa il sustina consta, in principal, in diferenta de suma dintre valoarea la care a vandut terenul si valoarea la care l-ar fi putut vinde in absenta pretinsei fapte ilicite si, in subsidiar, in contravaloarea lipsei de folosinta prin simpla inchiriere a terenului. La termenul de judecata din 18.10.2017, reprezentantul reclamantei a revenit oral, inca o data, asupra acestor aspecte, sustinand si ipoteza prejudiciului constand in sumele ce ar fi fost obtinute prin inchirierea terenului si a edificiilor ce se pretinde ca ar fi fost construite pe acesta - 1.683.000 EUR/7.657.200 RON.


Instanta de fond a apreciat prejudiciul raportandu-se la diferenta de valoare prin vanzarea terenului in anul 2012 si cea cu care s-a vandut un teren similar, vecin cu proprietatea reclamantei, in anul 2006, cand terenul proprietatea reclamantei a fost afectat de functiuni non aedificandi, apreciind ca ``aceasta modalitate de cuantificare indeplineste conditia certitudinii prejudiciului". De asemenea, instanta de fond a apreciat valoarea prejudiciului la suma de 7.896.786 lei (conform unuia dintre calculele din raportul de expertiza judiciara evaluatorie), acordand reclamantei suma de 2.500.000 lei - pretentii corespunzatoare taxei de timbru achitate.


Evoca recurentul precizari facute in cuprinsul raportului de expertiza relativ la evolutia cererii pentru terenuri in perioada la care se refera pretentia in despagubire a reclamantei, evocare prin prisma careia precizeaza ca terenul in cauza nu se incadreaza intre cele pentru care exista cerere in perioada relevanta, considerand astfel ca pretul evaluat de expert la nivelul anului 2006 este pur ipotetic, existand indoieli rezonabile ca terenul ar fi putut fi valorificat in mod concret la acel pret.


Se mai sustine ca expertul a luat in mod eronat in considerare o valoare a terenului de 1.106 EUR/mp la data de 1 ianuarie 2016, dat fiind faptul ca proprietatea de baza careia s-a facut comparatia (comparabila nr, 3 din anexa 1 la raspunsul Ia obiectiuni) nu este relevanta, intrucat pretul acesteia este pretul solicitat de vanzator, si nu reflecta neaparat si cererea pentru un astfel de teren, respectiv pretul oferit de un potential cumparator. Pe de alta parte, raportul de expertiza a facut referire la contractul de vanzare cumparare nr. x/03.03.20068 pentru terenul din Bucuresti, care a fost incheiat pe un pret de 1033,33 EUR/mp. Aplicand acest pret pe mp terenului in speta, ar rezulta un pret total de 4.778.118 EUR, deci o diferenta de 325.182 EUR fata de evaluarea expertului pentru comparabila nr. 3. In acest caz, pretinsul prejudiciu al reclamantei ar fi de 1.405.818 EUR, si nu de 1.731.000 EUR.


Sub un alt aspect, se arata ca instanta de fond ar fi trebuit sa solutioneze cererea reclamantei doar in limita pretentiilor timbrate, respectiv suma de 2.500.000 lei. Cu toate ca instanta de fond a dispus obligarea paratilor la plata sumei de 2.500.000 iei, cu titlu de daune-interese, prin aceeasi Sentinta instanta a statuat ca valoarea prejudiciului suferit de reclamanta este de 7.896.786 lei. In temeiul principiului disponibilitatii, obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor. In consecinta, instanta de fond ar fi trebuit sa isi limiteze considerentele la suma pretinsa si timbrata, respectiv 2.500.000 lei.


Aspectele mentionate au fost criticate prin apel, iar Curtea de Apel Bucuresti in mod eronat a apreciat ca:``Chiar daca, in aceasta modalitate de evaluare, cuantumul prejudiciului ar fi inferior celui mentionat de tribunal in hotararea sa, el se incadreaza in cuantumul pretentiilor pentru care apelanta reclamanta a achitat taxa judiciara de timbru si care a fost acordat de tribunal, astfel incat aceasta imprejurare nu conduce la modificarea solutiei pronuntate".


Nu este relevant faptul ca prejudiciul stabilit se incadreaza in cuantumul pretentiilor pentru care apelanta reclamanta a achitat taxa judiciara de timbru, in conditiile in care: prima instanta a statuat ca valoarea prejudiciului suferit de reclamanta este de 7.896.786 lei, chiar daca a acordat efectiv 2.500.000 lei in urma timbrarii, iar reclamanta a formulat o noua cerere de chemare in judecata pentru diferenta de prejudiciu in cuantum de 5.396.786 lei, inregistrata la data de 28.09.2019 in dosarul nr. y/3/2018 pe rolul Tribunalului Bucuresti. In aceasta ultima actiune, reclamanta se prevaleaza de autoritatea de lucru judecat a sentintei din prezentul litigiu, coroborat cu dispozitiile art. 2.539 C.civ.


In consecinta, modul de calcul al prejudiciului in acest dosar este esential, intrucat, indiferent de pretentiile acordate in acest dosar in urma timbrarii, reclamanta solicita diferenta de prejudiciu intr-un dosar distinct.


Nu in ultimul rand, recurentul precizeaza ca reclamanta este proprietara terenului inca din anul 1999, in timp ce actul administrativ a fost emis in anul 2005. Nu exista nicio dovada a faptului ca reclamanta intentiona sa instraineze terenul chiar in perioada in care a fost in vigoare HCGMB nr. 232/2005. Mai mult, chiar si actiunea in contencios administrativ din dosarul nr. x/3/2011 a fost introdusa de reclamanta in martie 2011, la peste 5 ani de la adoptarea HCGMB nr. 232/2005.


Considera recurentul ca toate aceste elemente vadesc lipsa certitudinii prejudiciului invocat de reclamanta, atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul intinderii sale. Nu exista vreun temei legal pentru sustinerea reclamantei in sensul ca ``riscul necunoscutului ii suporta autorul faptei ilicite". Dimpotriva, este mai degraba aplicabil principiul in dubio pro reo, existent in dreptul penal si contraventional, dar si in dreptul civil - fiind consacrat in art. 983 C.civ. 1865 care prevede ca atunci ``cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga"; pe cale de analogie, principiul se aplica si in materia raspunderii civile delictuale.


5.Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Examinand decizia recurata, in raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate si de dispozitiile art. 488 C.pr.civ., Inalta Curte retine urmatoarele:


Prima critica sustinuta de recurent se refera la masura prin care instanta de apel a respins cererea de incuviintare a probei cu inscrisuri, ca fiind tardiv formulata.


Critica astfel formulata este apreciata de Inalta Curte ca fiind fondata, raportat la motivul de casare reglementat prin art. 488 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ., pentru considerentele care succed:


Din analiza continutului cererii de apel se constata ca, in partea finala a acesteia, se regaseste precizarea partii apelante in sensul ca solicita administrarea probei cu inscrisuri precum si a altor probe a caror necesitate ar rezulta din dezbateri.


Pe de alta parte, in motivarea apelului se regasesc sustinerile critice ale apelantei in sensul ca fapta ilicita ce i s-a imputat de catre reclamanta nu exista, respectiv ca prima instanta a retinut in mod eronat o astfel de fapta in sarcina sa.


Mentionatelor critici ale apelantei le-a fost opusa, prin intampinare, apararea in sensul ca reclamanta nu a invocat, drept fapta ilicita, demersul de adoptare a HCGMB nr. 232/2005, respectiv dreptul municipalitatii de a declara - potrivit intereselor publice si in raport cu dreptul suveran de apreciere pe care il are - terenul ca fiind afectat de sistematizari de interes public, ci ceea ce s-a invocat prin cererea de chemare in judecata a fost faptul ca indisponibilizarea terenului in perioada reclamata (prin instituirea unor sarcini non aedificandi) reprezinta o afectare a substantei dreptului de proprietate asimilabila notiunii de ``expropriere de fapt``. De asemenea, a sustinut reclamanta intimata ca prima instanta a facut o analiza extinsa a culpei procesuale si a retinut in mod corect existenta acestei culpe.


Tinand seama de solicitarea de probe facuta prin cererea de apel in modalitatea anterior mentionata, dar si de sustinerile divergente ale partilor relative la existenta si la continutul faptei ilicite, fapta care constituie un element esential al pretentiei reclamantei de a fi angajata raspunderea civila delictuala a paratei-apelante, in mod eronat instanta de apel a apreciat ca este tardiva cererea prin care se solicita, la termenul de judecata din 07.01.2019, administrarea probei cu inscrisuri spre a se dovedi pretinsa inexistenta a faptei retinute (prin hotararea primei instante) in sarcina sa, respectiv de a dovedi care era situatia terenului la data emiterii Hotararii CGMB 232/2005 pe care reclamanta a indicat-o ca fiind actul generator al interdictiei de a edifica (fapta imputata). Atata vreme cat teza probatorie a solicitarii de probe - la termenul de judecata - era circumscrisa argumentelor din cererea de apel, si se afla in legatura cu apararile ce s-au opus respectivelor argumente prin intampinare, iar cererea de apel continea solicitarea de a se administra dovada cu inscrisuri dar si orice alte dovezi a caror necesitate ar reiesi din dezbateri, era in mod evident vorba de o solicitare care se reitera de o maniera mai detaliata in fata instantei, iar nu de o cerere de probe expusa pentru prima data la termenul de judecata, care sa fi fost afectata de viciul tardivitatii.


Inalta Curte noteaza ca ar constitui un formalism excesiv interpretarea potrivit careia incuviintarea probelor este ingaduita numai in masura in care ele sunt detaliat descrise si indicate in cererea de apel, dat fiind faptul ca legea procesuala ofera remedii pentru ipoteza in care instanta se afla in fata unor cereri neclare ori lacunare, anume posibilitatea de a cere partilor lamuririle necesare spre a se putea asigura aflarea adevarului in cauza dedusa judecatii. In acest sens sunt prevederile art. 22 alin.(2) C.pr.civ. conform carora ``Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc``.


Nu in ultimul rand, obligatia instantei de a manifesta rol activ pentru aflarea adevarului, astfel cum transpare din norma procedurala enuntata si din prevederile art. 22 alin. (7) C.pr.civ. (conform caruia ``Ori de cate ori legea ii rezerva judecatorului puterea de apreciere sau ii cere sa tina seama de toate circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta``) corelata cu dreptul oricarei parti la un proces echitabil - astfel cum este configurat acest drept cu valoare de principiu prin art. 6 C.pr.civ. - impunea ca instanta sa aprecieze asupra utilitatii si concludentei probelor propuse pe teza probatorie referitoare la situatia pe care terenul o avea anterior momentului la care reclamanta a pretins ca a debutat fapta ilicita imputata recurentului parat, pentru ca lamurirea acestei situatii era esentiala pentru calificarea conduitei supuse analizei (anume aceea de a se fi instituit o functie non aedificandi) ca una cu caracter ilicit, iar acest aspect era unul care forma obiect de devolutiunii in raport, pe de o parte, de prevederile art. 478 alin. (2) si 479 alin. (1) C.pr.civ. coroborat cu art. 205 C.pr.civ. si, pe de alta parte, de criticile care se regaseau in cererea de apel corelate cu apararile ce li se opuneau prin intampinarea depusa de reclamanta intimata.


Pe de alta parte, Inalta Curte constata ca recurentul a si depus, anexat cererii de recurs, inscrisuri care privesc aspectul mentionat, al situatiei tehnico economice a terenului anterior anului 2005, dreptul de a depune si implicit de a fi analizate aceste probe fiind recunoscut oricarui recurent (desigur sub conditia incuviintarii lor de instanta de recurs) prin dispozitiile art. 492 raportat C.pr.civ. Inscrisurile au fost incuviintate de Inalta Curte si, dat fiind faptul ca ele se refera la un aspect care este esential pentru a se stabili existenta sau nu a caracterului ilicit al faptei ce se imputa recurentului parat, iar acest aspect nu a fost lamurit in de instantele ierarhic inferioare pe baza unui probatoriu complet, se impune ca, retinand incidenta prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ., sa se dispuna rejudecarea cauzei spre a stabili corect si complet situatia de fapt, printr-o analiza coroborata a acestor probe cu cele administrate la judecata in prima instanta.


Avand in vedere ca cel de-al doilea motiv de recurs se refera la solutia adoptata de instanta de apel in privinta exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, iar in ipoteza in care instanta de recurs ar stabili ca este eronata mentionata solutie ar deveni de prisos, cel putin partial, analiza relativa la fondul pretentiei in despagubire formulata de reclamanta intimata, urmeaza a fi analizate si criticile din cadrul acestui motiv de recurs. Urmare a acestei analize se va putea determina limitele rejudecarii determinate de considerentele expuse in cadrul analizei referitoare la primul motiv de recurs.


Este de remarcat ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune a fost invocata de parati la judecata in prima instanta a cauzei, prima instanta solutionand aceasta exceptie in sensul respingerii ei, ca neintemeiata; motivele adoptarii acestei solutii au fost expuse in incheierea de sedinta din data de 16.03.2016.


Respectiva solutie a instantei de fond a fost (si ea) atacata cu apel de Municipiul Bucuresti.


Fiind in prezenta unei solutii pronuntate de prima instanta, instanta de apel avea a realiza controlul judiciar al respectivei solutii, iar nu a analiza din nou exceptia de prescriptie in coordonatele in care ea fusese sustinuta in fata primei instante, in conformitate cu prevederile art. 248 alin. (5) C.pr.civ. - conform carora ``(5) Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune altfel`` - si cele ale art. 477 alin. (1) si art. 479 alin.


(1) C.pr.civ care stabilesc limitele judecatii in calea de atac astfel: ,, Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata``, respectiv ,, Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta``.


Tinand seama de exigentele care rezida din normele procedurale enuntate, se impune a se constata ca instanta de apel putea analiza doar criticile pe care paratul apelant le-a formulat cu privire la considerentele pentru care prima instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune, si ca o analiza care ar fi depasit aceste limite ar fi reprezentat o incalcare a legii.


Or, verificand continutul cererii de apel, Inalta Curte constata ca argumentele critice expuse de apelant relativ la considerentele pentru care prima instanta a adoptat solutia de respingere a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune au privit un singur aspect, anume acela ca a fost gresit stabilita data de 13.12.2012 ca fiind momentul la care reclamanta a cunoscut paguba si persona responsabila de aceasta. In acest context, parata apelanta a sustinut ca trebuia sa se retina ca reclamanta cunoscut respectivele aspecte inca de la data 23.02.2012, asa cum a recunoscut ea insasi prin concluziile scrise depuse la data de 16.03.2016, consecinta fiind aceea a stabilirii datei de 23.02.2012 ca moment de la care a inceput sa curga termenul de prescriptie .


Aceasta critica referitoare la gresita identificare a momentului de la care a inceput sa curga termenul de prescriptie a fost analizata de instanta de apel si a fost gasita intemeiata, insa solutia de respingere a exceptiei a fost mentinuta pentru considerentul ca actiunea pendinte a fost depusa la data de 18.02.2015, data care se situeaza inauntrul termenului de prescriptie in raport de data indicata de apelant - cea din 23.02.2012 -, tinand seama de prevederile art. 183 alin. (1) C.pr.civ.


Nefiind investita instanta de apel sa verifice legalitatea solutiei primei instante din perspectiva calificarii faptei reclamate ca ilicite drept o fapta continua si susceptibila sa genereze prescriptii succesive in timp, nu exista cadrul legal pentru realizarea unei judecati referitoare la aceste aspecte.


Ca atare, argumentele expuse in recurs referitor la asemenea trasaturi pe care le atribuie faptei ilicite imputate (de reclamanta intimata) recurentului parat sunt formulate cu neobservarea nu numai a limitelor in care instanta de apel se putea pronunta potrivit art. 477 alin. (1) si art. 499 alin. (1) C.pr.civ., dar si a principiului contradictorialitatii, corespunzator rigorilor care sunt stabilite prin art.14 alin. (2) - (4) C.pr.civ.: ,,(2) Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util, direct sau prin intermediul instantei, dupa caz, motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de care inteleg sa se foloseasca, astfel incat fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea.


(3) Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurari de fapt relevante in cauza.


(4) Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata in cursul procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu``.


In concluzie, Inalta Curte retine ca nu exista temei spre a se constata nelegalitatea deciziei recurate pentru considerentul ca aceasta nu contine o analiza relativa la aspectele care, desi evocate in cererea de recurs, nu au fost deduse spre judecata, in etapa apelului, ca si critici impotriva hotararii primei instante.


Se cuvine a fi subliniat ca insasi premisa de la care porneste recurentul in dezvoltarea celui de-al doilea motiv de recurs este eronata, anume aceea ca ,,instanta de apel s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului la actiune invocata de apelanta-parata, cu incalcarea normelor care reglementeaza institutia prescriptiei extinctive``; o asemenea premisa ignora in mod evident particularitatile expuse anterior ale judecatii ce se realizeaza in calea de atac a apelului si continutul cererii de apel pe care a partea insasi dedus-o spre analiza in etapa apelului.


Totodata, este de observat ca recurentul afirma ca nu a abandonat in apel sustinerea in sensul ca termenul de prescriptie a inceput sa curga in anul 2005, iar instanta de apel ar fi retinut eronat o atare situatie. Aceasta afirmatie este insa una lipsita de orice argumentare, nefiind indicat vreun reper de natura a permite identificarea vreunei critici prin care sa se fi dedus instantei de apel, spre evaluare, chestiunea legata de inceperea curgerii termenului de prescriptie in anul 2005, si care sa fi ramas neobservata instantei de prim control judiciar. Ca atare, se constata caracterul vadit nefondat al acestei afirmatii a recurentului.


Pe de alta parte, formularea direct in recurs a criticilor referitoare la curgerea unor termene de prescriptie succesive, raportat la caracterul de continuitate al faptei ilicite imputate de reclamanta intimata, si a criticilor referitoare la necesitatea stabilirii datei la care a inceput sa curga termenul de prescriptie ca fiind data adoptarii HCGMB 27/30.01.2012 ori cel mult data la care aceasta ultima hotarare a fost adusa la cunostinta publica (anume 17.02.2012), nu poate determina analiza lor in aceasta etapa procesuala. Un astfel de demers analitic ar avea caracter omissio medio, si ar fi contrar atat exigentelor impuse de art. 483 alin. (1) C.pr.civ. - care stabileste ca hotararea supusa controlului judiciar in recurs este cea a instantei de apel - cat si prevederile art. 488 alin. (2) C.pr.civ. conform cu care ,,Motivele prevazute la alin. (1) nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor``.


Inalta Curte noteaza ca nu poate forma obiect de analiza nici argumentul invocat de recurent pentru prima data in cadrul concluziilor orale expuse in sedinta publica din data de 18.02.2010 - anume acela prin care se invoca viciul procedural reprezentat de faptul ca cererea de chemare in judecata ar fi fost depusa prin scrisoare simpla, iar nu prin scrisoare recomandata - pentru ca el priveste un aspect de nelegalitate (a solutiei din apel) de sine statator, si nu are aptitudinea de a investi instanta de recurs de vreme ce nu a fost formulat inauntrul termenului de recurs imperativ stabilit prin art. 485 alin. 1 coroborat cu art. 489 alin. (1) C.pr.civ.


Imprejurarea ca prin cererea de recurs a fost invocat motivul de casare reglementat prin art. 488 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ., iar partea considera ca acest ultim argument ar fi subsumat aceluiasi motiv de casare nu este de natura a conduce la o alta concluzie pentru ca cerinta legala a dezvoltarii motivelor recursului [cerinta reglementata sub sanctiunea nulitatii prin art. 486 alin.


(1) lit. e) si alin. (3) C.pr.civ.] semnifica obligatia partii recurente de a concretiza in conditiile legii viciile de nelegalitate pe care le atribuie hotararii pe care o ataca, nefiind suficient sa indice una sau mai multe dintre ipotezele legale abstracte care permit, de principiu, casarea unei hotarari susceptibile de recurs.


Obligatia legala de motivare a recursului inseamna aratarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevazute limitativ de art. 488 Cod procedura civila, dar mai ales dezvoltarea acestuia prin indicarea aspectelor de nelegalitate care (in opinia partii recurente) ar afecta judecata realizata de instanta care a pronuntat hotararea recurata corespunzator motivului de nelegalitate invocat, pentru ca numai o asemenea dezvoltare este de natura a permite


realizarea controlului judiciar corespunzator exigentelor art. 457 alin. (1) C.pr.civ. - care consacra principiului legalitatii cailor de atac -, precum si celor ce rezida din art. 12 alin. (1) C.pr.civ. - care consacra obligatia partilor de a-si exercita drepturile procesuale cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.


Astfel, simpla invocare a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ. nu este de natura a permite partii recurente sa concretizeze, dupa implinirea termenului in care este indreptatita sa formuleze motivele de nelegalitate si dezvoltarea lor (in conformitate cu prevederile art. 486 coroborat cu art. 485 C.pr.civ.) critici noi care vizeaza aspecte de nelegalitate care nu au corespondent in motivele ce au fost depuse inauntrul termenului mentionat.


Motivul de recurs (al patrulea, potrivit numerotarii date de recurent) care se refera la neindeplinirea conditiilor necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale nu vor fi analizate in cadrul prezentului recurs, fata de imprejurarea ca, nefiind deplin lamurita situatia de fapt, nu este posibil a se verifica modalitatea de aplicare a prevederilor art. 998-999 C.civ. Totodata, este de mentionat ca in dezvoltarea acestui motiv de recurs se regasesc ample argumente care tind a determina o reevaluare a probelor administrate. Insa, o atare reevaluare este incompatibila cu judecata pe care art. 488 alin. (1) C.pr.civ. o permite in etapa recursului, astfel ca respectivele argumente nu pot fi analizate de Inalta Curte .


In ce priveste critica referitoare la imprejurarea ca instanta de fond ar fi stabilit prin considerente existenta prejudiciului cauzat de recurenta intimatei reclamante in limite mai largi decat cele pentru care actiunea a fost timbrata - aceasta constatare fiind confirmata prin decizia instantei de apel -, se constata ca este fondata.


Obligatia de a plati taxa de timbru pentru actiunile in justitie este stabilita cu valoare de regula prin art. 1 din O.U.G. nr.80/2013, exceptiile de la aceasta regula fiind reprezentate de acele cereri introduse la instantele judecatoresti care sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru ``in cazurile anume prevazute de lege``.


Art. 33 alin. (1) si (2) din O.U.G. nr.80/2013 stabileste ca ``(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege.


(2) Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, in conditiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei.``


Pe de alta parte, sanctiunea netimbrarii unei cereri de chemare in judecata este explicit stabilita prin art. 197 C.pr.civ. in sensul ca ``In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii.``


In lumina normelor juridice mentionate, concluzia care se impune este aceea ca achitarea taxei judiciare de timbru constituie o conditie care intereseaza insasi legalitatea si limitele investirii instantei spre a solutiona raportul juridic litigios, plata acestei taxe impunandu-se a se efectua - ca regula - anticipat solutionarii litigiului (dupa ce instanta a procedat la instiintarea partii ce o datoreaza despre cuantumul ei).


Raportat la aceste exigente legale si la caracterul imperativ al normelor care le instituie, trebuie retinut ca, in conditiile in care s-a constatat ca reclamanta intimata a achitat taxa judiciara de timbru numai in limita pretentiei de a primi despagubiri in suma de 2.500.000 lei, era necesar ca instanta sa analizeze temeinicia demersului judiciar in limitele corespunzatoare acestei sume, si sa dea dezlegari doar in aceste limite, orice statuare facuta cu depasirea respectivelor limite fiind contrara legii.


Astfel, constatand instanta ca prejudiciul real a avut o intindere mai mare decat cel in privinta caruia a fost legal investita (din perspectiva conditiei de timbrare a actiunii) sa transeze raportul juridic litigios, au fost nesocotite atat exigentele impuse de prevederile mentionate ale O.U.G. nr.80/2013 dar si sanctiunea nulitatii partiale (pentru partea ce excede cuantumului de 2.500.000 lei) ce rezida fara echivoc din prevederile art. 197 C.civ. Constatarea criticata, care se regaseste in considerentele hotararii, reprezinta o statuare in privinta unui prejudiciu (reprezentat de diferenta intre valoarea pentru care s-a timbrat si valoarea rezultata din expertiza judiciara) pentru care nu a fost achitata taxa de timbru, fiind de natura fi privita ca o veritabila dezlegare a raportului juridic litigios in privinta acestei parti de prejudiciu.


De aceea, Inalta Curte apreciaza ca reprezinta expresia unei gresite aplicari a prevederilor legale mentionate aprecierea instantei de apel ca ar fi nefondate criticile relative la constatarea ce se regaseste in hotararea primei instante in sensul ca prejudiciul suferit de reclamanta ca efect al faptei imputate - in speta - paratului recurent se cuantifica la valoarea de 7.896.786 lei. Acest cuantum in mod evident nu ``se incadreaza`` in cel de 2.500.000 lei pentru care a fost achitata taxa de timbru - cum gresit a retinut instanta de apel -, el fiind de cca 3 ori mai mare decat suma pentru care s-a achitat taxa ce constituie una dintre conditiile de stabilire a limitelor investirii instantei. De asemenea, imprejurarea ca respectiva constatare se regasea numai in considerentele sentintei nu era de natura a conduce, prin ea insasi, la concluzia lipsei de temeinicie a criticii dat fiind ca, potrivit art. 461 alin. (2) C.pr.civ., calea de atac poate fi exercitata si impotriva considerentelor, cu scopul inlaturarii celor care nu au legatura cu judecarea procesului sau care contin constatari de fapt care prejudiciaza partea .


In conditiile in care partea reclamanta a stabilit limitele investirii instantei prin plata unei taxe de timbru care corespunde doar unei parti din valoarea stabilita prin raportul de expertiza, aceasta parte nu era indreptatita sa obtina o dezlegare a raportului juridic litigios (si) in privinta valorii pentru care nu a timbrat. Prin simetrie, partea parata nu trebuia sa faca aparari, si nu poate fi tinuta de dezlegari in raport de chestiuni asupra carora nu s-a realizat o investire legala a instantei de judecata .


Aceste erori de judecata atrag incidenta motivului de casare reglementat prin art. 488 alin. (1) pct. 5 din C.pr.civ.


Avand in vedere considerentele expuse si dispozitiile legale mentionate, Inalta Curte, in temeiul prevederilor art. 496 si 497 din C.pr.civ., a casat decizia civila recurata cu trimiterea cauzei pentru a fi rejudecata in apel.


In etapa rejudecarii, urmeaza a fi lamurita situatia de fapt, tinand seama atat de criticile formulate de apelanta, de apararile si precizarile opuse de intimata reclamanta prin intampinarea depusa in calea de atac, cat si de ansamblul probelor ce au fost administrate in derularea procesului si, eventual, a celor care vor fi administrate ca efect al necesitatii rezultate din dezbateri.


In acest context, tinand seama de caracterul devolutiv al apelului, instanta de apel va stabili daca si in ce masura interdictia de edificare (invocata de reclamanta ca element central al demersului de angajare a raspunderii civile delictuale) a afectat terenul reclamantei in coordonatele retinute de prima instanta, anume daca respectivul teren a devenit neconstruibil ca efect al actului de autoritate emis de municipalitate in anul 2005 si si-a redobandit insusirea de a fi construibil ca efect al adoptarii H.C.G.M.B. prin care a fost aprobat - in anul 2012 - noul PUZ pentru imobilul din str. X.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 537 din 25 februarie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...