Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului

Publicat: 21 Sep 2021 4523 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin contestatia formulata si inregistrata sub nr. ...3/121/2017 pe rolul Tribunalului Galati, contestatoarea � a solicitat in contradictoriu cu intimata ... anularea deciziei nr. �/17.05.2017, anularea actului aditional la contractul de munca, repunerea in functia detinuta anterior respectiv cea de sef serviciu inventariere ... si revenirea la acelasi salariu si spor de conducere avute anterior, sau intr-o functie echivalenta, similara, de conducere, corespunzatoare pregatirii profesionale, cu acelasi spor de conducere, obligarea paratei la plata unor despagubiri banesti egale cu salariile indexate majorate si reactualizate, aferente functiei detinute anterior si plata cheltuielilor de judecata .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,

Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Document elaborat de Consiliul Europei, la Torino, la 18 octombrie 1961 si intrat in vigoare la 26 februarie 1965. Pana la adoptarea Cartei sociale europene (revizuite), la Strasbourg, la 3 mai 1996, Carta din 1961 a fost modificata si completata succesiv in 1988, 1991 si 1995.

Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Viciu al unei hotarari,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei

Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

Motivandu-si in fapt contestatia, a aratat ca decizia modificare a contractului de munca este nelegala deoarece reclamantei i-au fost modificate in mod unilateral, fara acordul sau elemente esentiale ale contractului de munca, respectiv locul muncii, felul muncii si salariul, contrar disp. art. 41 alin.1 din Codul muncii.

A mai aratat ca lucreaza in cadrul unitatii parate de 23 de ani, indeplinindu-si sarcinile de serviciu cu constiinciozitate si raspundere .

A mai aratat ca noua organigrama a fost emisa doar pentru infiintarea unui nou post de director, de Dezvoltare, iar pentru mentinerea fondului de salarii la acelasi nivel, au fost retrogradati si li s-au diminuat salariile unui numar de 5 angajati.

Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata, motivat de faptul ca prin decizia contestata s-a avut in vedere nevoia societatii de reorganizare a activitatii, in acest sens fiind transformate 5 servicii in birouri, fiind astfel comasate unele activitati care nu-si mai regaseau scopul pentru care au fost infiintate.

A mai aratat ca nu ne aflam in situatia unei modificari unilaterale a contractului de munca, deoarece salariul este cel aferent functiei de sef birou, locul si felul muncii nefiind modificate.

A depus la dosar in sustinere o serie de acte si inscrisuri .

Analizand si coroborand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

Prin decizia nr. a��/17.05.2017 emisa de intimata s-a dispus incadrarea contestatoarei in functia de sef birou conectare/deconectare, inventariere in cadrul serviciului Marketing, urmare a modificarii organigramei, potrivit hotararii nr. 1/20.01.2017.

Masura a fost motivata de desfiintarea locului de munca ocupat de aceasta ca urmare a reorganizarii structurii organizatorice, urmarindu-se eficientizarea activitatii societatii.

Eficientizarea activitatii, inclusiv prin desfiintarea unor locuri de munca, este un atribut exclusiv al angajatorului care nu poate fi cenzurat de instanta investita cu solutionarea unui litigiu de munca .

Art.65 alin.1 Codul muncii prevede ca fiind un caz de concediere care este exterior persoanei salariatului, generat de dificultatile economice si de diminuarea activitatii angajatorului sau eficientizarea activitatii.

Acest text este in concordanta cu art. 24 lit. a din Carta sociala europeana revizuita, care prevede posibilitatea concedierii salariatilor ``pentru un motiv intemeiat legat de aptitudinea sau conduita acestuia, ori de cerintele de functionare a intreprinderii, a institutiei sau serviciului``.

In cauza, nu s-a dovedit ca intimata ar fi efectuat angajari pe un post similar cu cel ocupat de contestatoare.

Cauza care a stat la baza acestei decizii a fost reala, adica obiectiva deoarece angajatorul are interesul si obligatia sa ia acele masuri pe care le considera necesare pentru eficientizarea activitatii sale si care sa previna existenta unor pierderi financiare.

Referitor la incidenta art.41 din Codul muncii, instanta a retinut ca desi aparent se modifica salariul in sensul reducerii acestuia, in realitate, fata de situatia disparitiei postului de sef serviciu, intimata a procedat la aplicarea grilei de salarizare in vigoare pentru functia oferita contestatoarei.

Referitor la celelalte elemente cum ar fi felul si locul muncii, insasi contestatoare in raspunsul la intampinare arata ca activitatea a ramas aceeasi, nemultumirea fiind de fapt cu privire la cuantumul salariului de baza .

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta a��, pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.

A aratat ca i-au fost modificate, in mod unilateral, fara acordul sau, elemente esentiale ale contractului individual de munca, respectiv locul muncii, felul muncii si salariul, contrar dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Codul muncii. Motivul invocat de intimata pentru modificarea unilaterala a contractului individual de munca al apelantei, reorganizarea, nu se incadreaza in niciunul din cele trei cazuri de exceptie de la regula acordului prevazute de Codul muncii.

Sustinerea ca situatia financiara a societatii a impus masura transformarii structurilor de servicii in birouri nu corespunde adevarului. Desi serviciile s-au transformat in birouri, fondul de salarii si numarul de angajati a ramas acelasi. In data de 20.01.2017 s-a creat suplimentar un post de director executiv, de dezvoltare si un post de consilier personal al directorului general.

Activitatea desfasurata de apelanta este aceeasi cu cea desfasurata inainte de efectuarea acestei transformari, asa cum rezulta si din fisele posturilor.

Motivarea instantei de fond este nelegala, in conditiile in care in cauza nu a avut loc o concediere .

In drept, a invocat art. 466 Cod de procedura civila.

Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reluand argumentele expuse la prima instanta.

In drept, a invocat art. 205 Cod de procedura civila.

Apelul este intemeiat.

Sub un prim aspect, motivarea primei instante este straina de natura pricinii. Instanta nu a fost investita cu o contestatie impotriva unei decizii de concediere emise in baza art. 65 din Codul muncii, ci impotriva unei decizii prin care societatea a modificat functia si salariul reclamantei. Reclamanta a invocat nerespectarea dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Codul muncii, in sensul ca societatea nu putea schimba felul muncii, din Sef Serviciu in Sef birou si salariul, fara acordul apelantei.

Dispozitiile Codului muncii sunt imperative: Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor (art. 41 alin. 1). Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: c) felul muncii; e) salariul.

Potrivit art. 48, angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.

In mod evident, schimbarea functiei din sef serviciu in sef birou cu reducerea corespunzatoare a salariului, prin decizia angajatorului, reprezinta o schimbare a felului muncii si a salariului. Nu a existat acordul salariatului pentru o astfel de modificare.

Motivul invocat de angajator pentru modificarea unilaterala a fost modificarea organigramei in sensul desfiintarii serviciilor, transformarii acestora in birouri, masura necesara pentru eficientizarea economica a activitatii.

Potrivit art. 40 alin. 1 lit. a din Codul muncii, angajatorul are dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii. Este incontestabil dreptul angajatorului de a adopta acele decizii care, in opinia ei conduc la functionarea optima si eficienta a organizatiei.

Reorganizarea societatii, modificarea organigramei nu se incadreaza insa in situatiile de exceptie in care Codul muncii permite modificarea unilaterala a contractului individual de munca al salariatilor. Poate sa reprezinte un motiv pentru concediere, in cazul in care sunt indeplinite toate cerintele legale, si permite angajatorului sa ofere salariatilor dreptul de a opta pentru posturile nou infiintate prin transformare.

Este adevarat ca in organigrama societatii aprobata prin hotararea Consiliului de Administratie nr. 1 din 20.01.2017, in subordinea Directorului de dezvoltare si a Serviciului Marketing figureaza Biroul de conectare/deconectare si inventariere si ca Serviciul inventariere SET nu mai exista. Prin urmare, postul contestatoarei apelante, de Sef Serviciu inventariere nu mai exista, ceea ce atrage alte consecinte si masuri potrivit Codului muncii. Transformarile organizatorice adoptate de societate nu pot afecta contractele individuale de munca in ceea ce priveste felul muncii si, implicit, salariul, in lipsa unui acord al salariatului.

Chiar daca societatea avea dreptul de a-si reorganiza activitatea, efectele produse de aceasta decizie asupra contractului individual de munca al apelantei sunt nelegale, in sensul ca au modificat unilateral felul muncii si salariul, ceea ce atrage nulitate deciziei potrivit art. 40 alin. 1 din Codul muncii.

Anuland decizia, se va anula si actul subsecvent, actul aditional emis in temeiul deciziei, nr. 49/17.05.2017, nesemnat de apelanta.

Curtea va dispune si repunerea partilor in situatia anterioara actului anulat, la solicitarea apelantei reclamante, in sensul ca o va obliga pe parata sa-i plateasca acesteia diferentele de drepturi salariale aferente functiei anterior detinute, incepand cu data de 01.03.2017.

In baza art. 453 Cod de procedura civila, o va obliga pe parata la plata catre reclamanta a sumei de 1500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, onorariu avocat la prima instanta, conform chitantelor aflate la dosarul de fond .