Cerere de restituirea in natura a unui imobil. Modificari legislative ale Legii nr.10/2001 intervenite in cursul judecarii cauzei.

La data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, persoanele indreptatite aveau speranta legitima, calificata permanent de Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca fiind un �element al dreptului de proprietate�, de a obtine restituirea in natura a imobilului,

speranta pe care modificarea legislativa intervenita prin Legea nr. 247/2005 in cursul judecarii cauzei, le-a luat-o, prin inlaturarea conditiei de �preluare cu titlu valabil� din fostul art. 27 din lege, constituind o ingerinta in dreptul de proprietate din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana .
Astfel ca, atat din perspectiva dispozitiilor Conventiei Europene cat si a deciziei nr. 830/2008 a Curtii Constitutionale, in raport de valabilitatea titlului de preluare a imobilului de catre stat, este necesar a se face aplicarea sau nu a dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001, in forma de la data intrarii in vigoare a legii si a formularii notificarii.

----------------------

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Mures, reclamantii E.J., E.A., E.M.B. si L.A.M. au chemat in judecata SC M. SA si SC R. SA solicitand obligarea paratelor la restituirea in natura a unui imobil, situat in Targu Mures. Ulterior au completat actiunea, solicitand introducerea in cauza in calitate de parata si a SC T. SRL, anularea contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 1126/2001 si nr. 4270/2001 privind imobilul in litigiu si obligarea paratilor la restituirea in natura a acestuia.

Cererea a fost respinsa prin sentinta nr. 321/2002 pronuntata de Tribunalul Mures.
Decizia civila nr. 7/A/2003 pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanti impotriva sentintei primei instante, a fost casata prin decizia nr. 7953/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia civila, in urma admiterii recursului formulat de reclamanti. Prin decizia de recurs s-a casat si sentinta primei instante, dispunandu-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.

Procedand la rejudecarea cauzei, Tribunalul Mures a pronuntat sentinta civila nr. 841/2007, prin care a respins actiunea .

Instanta a apreciat ca imobilul a fost preluat de stat in temeiul Legii nr. 119/1948 si prin urmare, sunt aplicabile prevederile art. 2 alin.(1) lit. a din Legea nr. 10/2001, fiind o preluare cu titlu .

S-a mai retinut ca nu sunt incidente dispozitiile art. 20 alin.(1) si alin.(2) din acelasi act normativ pentru a restitui imobilul in natura, societatile parate fiind societati cu capital privat.

In ceea ce priveste acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, nu au calitate paratele chemate in judecata, in conditiile in care art. 27 alin.(2) din Legea nr. 10/2001 prevede ca este competenta institutia publica implicata in actul de privatizare.

Apelul declarate de reclamanti impotriva sentintei primei instante a fost respins prin decizia nr. 118/A/2008 pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures, pentru urmatoarele motive:
Paratele SC M. SA � proprietara terenului la data notificarii si SC R. SRL � proprietara constructiei la aceeasi data, nu erau obligate sa solutioneze notificarea in termenul prevazut de Legea nr. 10/2001, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 21. Notificarile trebuiau adresate AVAS, conform art. 29 alin.(2) din Legea nr. 10/2001, fiind incident in cauza si art. 29
alin.(1) din legea republicata.

Impotriva deciziei Curtii de apel au formulat recurs reclamantii, care au aratat ca imobilul a fost preluat in mod abuziv in proprietatea statului.

Prin instrainarile de imobile, dupa formularea notificarii, s-au incalcat dispozitiile art. 21 alin.(5) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005. Principiul consacrat de acest text legal a existat si anterior modificarilor intervenite prin Legea nr. 247/2005.

Analizand decizia recurata in raport de criticile formulate, Inalta Curte a constatat ca recursul este fondat, in considerarea celor ce succed :
Dupa cum rezulta din cererea de chemare in judecata si din cererea de apel, se invoca de catre reclamanti preluarea abuziva de catre stat in temeiul Legii nr. 119/1948.

In stabilirea competentei de solutionare a notificarilor formulate de catre reclamanti, instanta de apel a facut trimitere la dispozitiile art. 29 din Legea nr. 10/2001 republicata, inlaturand astfel aplicarea dispozitiilor art. 21 alin.(1) si alin. (2) din lege.

In solutionarea cauzei, prezinta importanta valabilitatea titlului de preluare a imobilului de catre stat, acest lucru influentand competenta de solutionare a notificarii si natura masurilor reparatorii care pot fi acordate in temeiul Legii nr. 10/2001.

In raport de valabilitatea titlului statului, este necesar a se face aplicarea sau nu a dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001, in forma de la data intrarii in vigoare a legii si a formularii notificarii. Aceasta atat din perspectiva dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului cat si a deciziei nr. 830/2008 a Curtii Constitutionale, dupa cum urmeaza:
La data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, inclusiv la data formularii notificarii, reclamantii aveau speranta legitima de redobandire a imobilului in natura .
Reclamantii aveau, daca nu chiar un bun, cel putin o speranta legitima � calificata permanent de Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca fiind un �element al dreptului de proprietate�, de a obtine restituirea in natura a imobilului, speranta pe care modificarea legislativa intervenita prin Legea nr. 247/2005 (art.29 din forma republicata a Legii nr. 10/2001) in cursul judecarii cauzei i-a luat-o, prin inlaturarea conditiei de �preluare cu titlu valabil� din fostul art.27 din lege.

Modificarea legislativa constituie o ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantului, din perspectiva art.1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Aceasta pentru ca, desi ingerinta este prevazuta de lege si urmareste realizarea unui interes economic general, nu respecta cerinta proportionalitatii intre scopul urmarit si mijloacele folosite, pentru a face aplicabile dispozitiile art.1 alin.1 teza a II-a din Protocolul nr.1 aditional la Conventie .
Alaturi de aceste considerente, trebuie subliniat ca aceasta modalitate de reparatie prin restituirea in natura (speranta data de Legea nr. 10/2001), la data intrarii in vigoare, reprezinta forma cea mai adecvata de inlaturare a abuzurilor regimului comunist.

Aceasta avand in vedere si jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului impotriva Romaniei, in care s-a apreciat ca Fondul �Proprietatea� nu functioneaza inca intr-o maniera susceptibila de a asigura o acordare efectiva a unei despagubiri .

De altfel, prin decizia nr. 830/2008 a Curtii Constitutionale, publicata in M.Of. nr. 559 din 24 iulie 2008, s-a constatat ca prin abrogarea sintagmei �imobile preluate cu titlu valabil� din cuprinsul art. 29 alin.(1) din Legea nr. 10/2001, s-au incalcat dispozitiile art.15 alin.(2) si art.16 alin.(1) din Constitutie .

Curtea a retinut ca legea noua opereaza o modificare sub aspectul masurilor reparatorii in ceea ce priveste imobilele preluate de stat fara titlu valabil, dar nu instituie si un nou termen pentru depunerea notificarilor, unica ipoteza in care ar fi fost susceptibila de a se aplica pentru viitor situatiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupa intrarea in vigoare.

Prin urmare, legea noua are ca unic domeniu temporal de actiune faza initiala de constituire a situatiei juridice, modificand in mod esential regimul juridic creat prin depunerea notificarii in termenul legal, cu incalcarea principiului tempus regit actum si a dispozitiilor constitutionale cuprinse in art.15 alin.(2) referitoare la neretroactivitate.

Mai mult, s-a apreciat de Curtea Constitutionala ca noua reglementare tinde sa genereze discriminari intre persoanele indreptatite la restituirea in natura a bunurilor ce fac obiectul notificarilor care, dupa intrarea in vigoare a modificarilor, vor beneficia de despagubiri prin echivalent . Or, simpla solutionare cu intarziere a notificarilor de societatile comerciale integral privatizate sau chiar si nesolutionarea notificarilor, nu pot fi calificate drept un criteriu obiectiv si rezonabil de diferentiere, astfel incat nu poate justifica pe plan legislativ tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor indreptatite la restituirea in natura, aflate in situatii identice; s-a incalcat astfel si egalitatea in drepturi a cetatenilor, consacrata de art. 16 alin. (1) din legea fundamentala.

Prin urmare, in conditiile in care imobilul ar fi preluat fara titlu valabil, este inlaturata aplicarea art. 27 din Legea nr. 10/2001 (in forma de la data intrarii legii in vigoare), neprezentand relevanta intrunirea celorlalte conditii impuse de textul legal.

Constatand, pentru argumentele aratate mai sus, ca modul de solutionare a cauzei de catre instanta de apel echivaleaza cu necercetarea fondului, Inalta Curte a casat in parte decizia recurata, numai cu privire la modul de solutionare a apelului formulat de reclamanti, mentinandu-se celelalte dispozitii ale deciziei si, facand aplicarea art.312 alin.(5) C.proc.civ., a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi curte de apel.