Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Diverse Domenii juridice » Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

  Publicat: 18 Jul 2019       22720 citiri        Secţiunea: Diverse Domenii juridice  


Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 589 din 18.07.2019.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

(3) Inainte de a aplica masurile simplificate de cunoastere a clientelei, entitatile raportoare au obligatia de a se asigura ca relatia de afaceri sau tranzactia ocazionala prezinta un grad de risc redus, determinat cel putin pe baza factorilor de la alin. (2).
(4) Entitatile raportoare efectueaza, in toate cazurile, monitorizarea adecvata, documentata si formalizata a tranzactiilor si relatiilor de afaceri pentru a permite depistarea tranzactiilor neobisnuite sau suspecte.

SECTIUNEA a 3-a
Masuri suplimentare de cunoastere a clientelei

Articolul 17
(1) Entitatile raportoare aplica, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in toate situatiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, inclusiv in urmatoarele situatii:
a) in cazul relatiilor de afaceri si tranzactiilor care implica persoane din tari care nu aplica sau aplica insuficient standardele internationale in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului sau care sunt cunoscute la nivel international ca fiind tari necooperante;
b) in cazul relatiilor de corespondent cu institutii de credit si institutii financiare din alte state membre sau state terte;
c) in cazul tranzactiilor sau relatiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienti ai caror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioada de cel putin 12 luni incepand cu data de la care respectiva persoana nu mai ocupa o functie publica importanta;
d) in cazul persoanelor fizice sau juridice stabilite in tari terte identificate de Comisia Europeana drept tari terte cu grad inalt de risc;
e) in cazurile prevazute in reglementarile sau instructiunile sectoriale emise de autoritatile competente in aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4).
(2) Entitatile raportoare au obligatia sa examineze contextul si scopul tuturor tranzactiilor complexe si care au valori neobisnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobisnuite de tranzactii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident.
(3) Circumstantele si scopul unor asemenea tranzactii trebuie sa fie examinate cat mai curand posibil de catre entitatile raportoare, inclusiv pe baza unor documente suplimentare solicitate clientului pentru justificarea tranzactiei. De asemenea, entitatile raportoare maresc gradul si natura monitorizarii relatiei de afaceri in scopul de a stabili daca respectivele tranzactii sau activitati par suspecte. Constatarile verificarilor efectuate trebuie sa fie consemnate in scris si vor fi disponibile la solicitarea autoritatilor competente sau organismelor de autoreglementare.
(4) Oficiul va informa autoritatile de supraveghere si control competente cu privire la vulnerabilitatile sistemelor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului din alte tari si publica pe site-ul propriu lista tarilor care prezinta vulnerabilitati in sistemele de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului si care nu aplica sau aplica insuficient standardele internationale in domeniu, in conformitate cu comunicarile publice ale organismelor internationale din domeniu .
(5) Autoritatile de supraveghere si control, precum si organismele de autoreglementare, prin dispozitii specifice, vor dezvolta cerinte si mecanisme aplicabile referitoare la informarea entitatilor raportoare, cu privire la vulnerabilitatile sistemelor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului din alte tari .
(6) In baza dispozitiilor specifice reglementate de autoritatile de supraveghere si control, precum si organismele de autoreglementare, entitatile raportoare vor examina circumstantele si scopul tranzactiilor care implica persoane din tari care prezinta vulnerabilitati in sistemele de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului si care nu aplica sau aplica insuficient standardele internationale in domeniu si vor pune la dispozitia autoritatilor cu atributii de control sau organismelor de autoreglementare, la cererea acestora, constatarile consemnate in scris.
(7) In cazul relatiilor de corespondent cu institutii respondente din alte state membre si state terte, institutiile de credit si institutiile financiare corespondente aplica, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, urmatoarele masuri:
a) obtin suficiente informatii despre institutia respondenta pentru a intelege pe deplin natura activitatii acesteia si pentru a determina, pe baza informatiilor disponibile in mod public, reputatia acesteia, inclusiv daca a facut subiectul unei masuri de supraveghere ori investigatii de spalare a banilor sau de finantare a terorismului;
b) obtin suficiente informatii despre calitatea supravegherii la care este supusa institutia respondenta;
c) evalueaza mecanismele implementate de institutia respondenta in scopul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului pentru a se asigura ca sunt adecvate si eficiente;
d) obtin aprobarea conducerii de rang superior inainte de stabilirea fiecarei noi relatii de corespondent;
e) stabilesc pe baza de documente responsabilitatile fiecarei parti;
f) in cazul conturilor de corespondent accesibile direct clientilor, se asigura ca institutia respondenta aplica pe baza continua masurile de cunoastere a clientelei pentru acesti clienti si este in masura sa furnizeze institutiei corespondente, la cererea acesteia, informatii obtinute prin aplicarea respectivelor masuri .
(8) In aplicarea alin. (1), institutiile de credit si institutiile financiare corespondente pot considera indeplinite obligatiile de la alin. (7) lit. b), c) si f) in cazul institutiilor de credit si institutiilor financiare respondente din state membre care sunt entitati obligate potrivit art. 2 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) In cazul tranzactiilor ocazionale sau al relatiilor de afaceri cu persoane expuse public sau care au ca beneficiar real persoane expuse public, entitatile raportoare aplica, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, urmatoarele masuri:
a) obtin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relatiilor de afaceri cu astfel de persoane;
b) adopta masuri adecvate pentru a stabili sursa averii si sursa fondurilor implicate in relatii de afaceri sau in tranzactii cu astfel de persoane;
c) efectueaza in mod permanent o monitorizare sporita a respectivelor relatii de afaceri.
(10) Masurile prevazute la alin. (9) si (11) - (13) se aplica si membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca fiind asociati apropiati ai persoanelor expuse public.
(11) Entitatile raportoare sunt obligate sa aplice masuri rezonabile pentru a stabili daca beneficiarii unei polite de asigurare de viata sau ai unei alte polite de asigurare legate de investitii si/sau, dupa caz, beneficiarul real al beneficiarului politei sunt persoane expuse public.
(12) Masurile prevazute la alin. (11) se adopta cel mai tarziu la momentul platii sau la momentul atribuirii, totale sau partiale, a politei.
(13) In cazul in care s-au identificat riscuri marite, entitatile raportoare aplica, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, urmatoarele masuri:
a) informeaza conducerea de rang superior inainte de plata veniturilor corespunzatoare politei de asigurare;
b) efectueaza o examinare sporita a intregii relatii de afaceri cu asiguratul.
(14) La evaluarea riscurilor de spalare de bani si de finantare a terorismului se vor lua in considerare si urmatorii factori caracteristici situatiilor cu risc potential marit:
1. factori de risc privind clientii:
a) relatia de afaceri se desfasoara in circumstante neobisnuite;
b) clienti care isi au resedinta in zone geografice cu risc ridicat, astfel cum se prevede la pct. 3;
c) persoane juridice sau entitati fara personalitate juridica cu rol de structuri de administrare a activelor personale;
d) societati care au actionari aparenti (nominee shareholders) sau actiuni la purtator;
e) activitati in care se ruleaza mult numerar;
f) situatia in care structura actionariatului societatii pare neobisnuit sau excesiv de complexa, avand in vedere natura activitatii sale;
2. factori de risc privind produsele, serviciile, tranzactiile sau canalele de distributie:
a) servicii bancare personalizate;
b) produse sau tranzactii care ar putea favoriza anonimatul;
c) relatii de afaceri sau tranzactii la distanta, fara anumite masuri de protectie, cum ar fi semnatura electronica;
d) plati primite de la terti necunoscuti sau neasociati;
e) produse noi si practici comerciale noi, inclusiv mecanisme noi de distributie si utilizarea unor tehnologii noi sau in curs de dezvoltare atat pentru produsele noi, cat si pentru produsele preexistente;
3. factori de risc geografic:
a) tari care, conform evaluarii organismelor internationale de profil, nu dispun de sisteme efective de combatere a spalarii banilor/de combatere a finantarii terorismului;





Afişează Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea 129/2019    Spalare de bani    Finantarea terorismului

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1100 din 10.04.2012



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Sensul notiunii de „convingere” a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro

Cauza Michaud v. France. Datoria de “vigilenta continua” asupra avocatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Spalarea de bani in Noul Cod Penal (art. 269)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Infractiunile prin care se aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in Noul Cod Penal (art.
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut