Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

(1) Administratia Patriarhala, ca organism central administrativ, are in atributiile sale studierea si intocmirea referatelor privitoare la problemele bisericesti de competenta organismelor centrale deliberative si executive, prin urmatoarele sectoare administrative de specialitate:

a) Sectorul teologic-educational;

b) Sectorul social-filantropic;

c) Sectorul cultura si patrimoniu religios (inclusiv Comisia de pictura bisericeasca, Comisia de arhitectura bisericeasca si Centrul de pregatire pentru patrimoniu);

d) Sectorul comunicatii si relatii publice (Centrul de presa BASILICA);

e) Sectorul monumente si constructii bisericesti;

f) Sectorul relatii bisericesti, interreligioase si comunitati bisericesti externe;

g) Sectorul pelerinaje;

h) Sectorul stavropighii patriarhale si centre sociale;

i) Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Bunuri, Prognoza financiara);

j) Control financiar si audit intern.

(2) Prin hotarari ale Permanentei Consiliului National Bisericesc pot lua fiinta si alte sectoare si servicii in cadrul Administratiei Patriarhale.

(3) Prin decizie patriarhala, episcopii-vicari patriarhali sau delegati ai Patriarhului Romaniei coordoneaza sectoarele Administratiei Patriarhale, avand colaboratori pe consilierii patriarhali de resort si pe inspectorii de specialitate.

(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia Patriarhala studiaza problemele bisericesti specifice acestora care intra in competenta organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotararile acestora si tine evidenta modului de aducere a lor la indeplinire.

(5) La Administratia Patriarhala se pot numi, prin decizie patriarhala, unul sau mai multi vicari patriarhali, din randurile clerului monahal si de mir, avand atributii de reprezentare si de organizare a unor activitati ale Patriarhiei Romane, ca delegati ai Patriarhului Romaniei. Numarul posturilor si responsabilitatile functiei de vicar patriarhal se stabilesc, prin decizie, de catre Patriarhul Romaniei.

Articolul 39

(1) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali si inspectorii patriarhali se numesc in conditiile art. 26 alin. (25) din prezentul statut, dintre preotii doctori, absolventi de masterat, licentiati in teologie sau in alte specializari, cu activitati si aptitudini deosebite, fara impedimente canonice sau condamnari penale. Clericii din institutiile centrale bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarhul Romaniei.

(2) Vicarului administrativ patriarhal, vicarilor patriarhali, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali li se fixeaza, prin decizie a Patriarhului Romaniei, sfera de activitate si atributiile in cadrul sectoarelor pe care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.

(3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali si consilierii patriarhali participa la sedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti, cu vot consultativ, iar la sedintele Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.

(4) In cadrul institutiilor centrale bisericesti este incadrat, pe functii de executie, personal de specialitate clerical, monahal si neclerical. Acesta este numit, transferat si promovat de Patriarhul Romaniei intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc.

(5) Toate categoriile de personal clerical, monahal si neclerical mentionate la alin. (1) si (4) se sanctioneaza si se revoca de catre Patriarhul Romaniei intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc, pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare, conform prevederilor statutare si regulamentare.

CAPITOLUL II

Organizarea locala

Articolul 40

(1) Unitatile componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, organizata ca Patriarhie, sunt:

a) parohia;

b) manastirea;

c) protopopiatul (protoieria);

d) vicariatul;

e) eparhia (arhiepiscopia si episcopia);

f) mitropolia.

(2) Cu binecuvantarea chiriarhului si cu aprobarea Permanentei Consiliului eparhial se pot infiinta si organiza asociatii, fundatii si institutii cu caracter economic, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice, social-medicale, cultural-educationale si misionare ale Bisericii.

(3) Fiecare din unitatile componente ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni - in cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.

(4) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale de acelasi grad este identic pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

Despre personalitatea juridica

Articolul 41

(1) Patriarhia Romana, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), manastirea si parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publica, cu drepturile si obligatiile prevazute de prezentul statut .

(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de inregistrare fiscala, atat pentru activitatea nonprofit, cat si pentru cea economica.

Articolul 42

Infiintarea si desfiintarea unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane se comunica, pentru evidenta, institutiei administratiei publice centrale de resort.

SECTIUNEA I

A. Parohia

Articolul 43

Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un anume teritoriu si subordonata Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.

Articolul 44

Infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a parohiilor se aproba de catre Permanenta Consiliului eparhial, tinand seama de cerintele misionare si pastorale din teritoriu .

Articolul 45

Credinciosii parohiei au urmatoarele drepturi: de a beneficia de asistenta religioasa, de a alege si a fi alesi in organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati; si indatoriri: de a sustine, intari si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit invataturii de credinta ortodoxa; de a participa la sfintele slujbe; de a se impartasi cu Sfintele Taine; de a implini faptele milei crestine; de a intretine si a ajuta Biserica si pe slujitorii ei.

Articolul 46

(1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o parohie, prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina, impreuna cu care formeaza parohia. In acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si indatoriri fata de parohie ca si cei din comunitatea la care se alatura.