Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 44/2008. RIL privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu

Decizia nr. 44/2008. RIL privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu

  Publicat: 24 Jun 2009       11737 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Decizia nr. 44/2008. RIL privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 423 din 22/06/2009

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 44
din 13 octombrie 2008

Dosar nr. 29/2008

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 2781 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Iuliana Nedelcu, procuror sef al Sectiei Judiciare.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in cazul in care se solicita de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutia sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, in cazul in care plangerea este intemeiata, solutia care trebuie pronuntata nu poate fi decat cea prevazuta de art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala.

SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu admisibilitatea plangerii formulate, in conditiile art. 2781 din Codul de procedura penala, de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, in cazul cand se solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, potrivit art. 2781 alin. 8 din Codul de procedura penala.

Astfel, unele instante au admis prin incheiere asemenea plangeri si, considerand suficiente probele existente in dosar, in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala au desfiintat rezolutia sau ordonanta atacata ori dispozitia din rechizitoriu si au retinut cauza spre judecare, pronuntand solutii de achitare a inculpatilor.

Alte instante, dimpotriva, facand aplicarea art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala, au admis plangerea prin care se solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, au desfiintat rezolutia ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu si au schimbat temeiul de drept al solutiei de netrimitere in judecata .

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Din prevederile art. 2781 din Codul de procedura penala rezulta, in mod expres, ca obiectul plangerii formulate in conditiile acestui text de lege il constituie rezolutia de neincepere a urmaririi penale sau ordonanta ori, dupa caz, rezolutia de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale data de procuror, precum si dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu.

In ceea ce priveste titularul plangerii formulate in conditiile reglementate de art. 2781 din Codul de procedura penala, din dispozitiile acestui text de lege reiese ca atat persoana vatamata nemijlocit printr-o fapta de natura penala, cat si orice persoana ale carei interese legitime sunt vatamate pot dobandi calitate procesuala activa, in cadrul ultimei categorii, alaturi de persoana invinuitului sau inculpatului, intrand si persoana fata de care s-a dispus solutia neinceperii urmaririi penale (faptuitorul).

Asa fiind, din moment ce dispozitiile art. 2781 din Codul de procedura penala nu contin vreo limitare a persoanelor avand interese legitime vatamate sau cu privire la aspectele ce pot constitui obiectul vatamarii, se impune sa se considere admisibila plangerea prin care se solicita de catre persoana care are calitatea de faptuitor, invinuit sau inculpat schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse de procuror.

O asemenea concluzie este in deplina concordanta cu prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei si cu interpretarea data art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin care este garantat accesul liber la justitie, in sensul ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime, in conditiile garantarii dreptului la un proces echitabil.

De altfel, este de observat ca plangerea formulata in conditiile art. 2781 din Codul de procedura penala constituie un drept procesual al partii de a sesiza instanta numai pentru realizarea controlului judecatoresc asupra solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata date de procuror. Plangerea nu poate constitui mod de sesizare a instantei cu judecarea propriu-zisa a fondului cauzei penale in prima instanta.

Sub acest aspect, natura juridica a plangerii formulate in conditiile reglementate de art. 2781 din Codul de procedura penala este aceea a unei cai de atac, iar solutiile prin care aceasta procedura specifica poate fi finalizata, astfel cum sunt prevazute distinct in cuprinsul alin. 8 al aceluiasi text de lege, nu pot fi decat de respingere sau de admitere a plangerii.

De aceea, in conditiile in care pronuntarea unei solutii de respingere a plangerii formulate in conditiile art. 2781 din Codul de procedura penala este conditionata de stabilirea caracterului tardiv sau inadmisibil ori nefondat al acesteia, solutia de admitere a unei astfel de plangeri nu ar putea fi dispusa decat in cazul stabilirii existentei sau inexistentei caracterului incomplet al urmaririi penale sau al aprecierii eronate a probelor de catre organul de urmarire penala.

Or, potrivit dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. b) si c) din Codul de procedura penala, atunci cand judecatorul constata ca plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere in judecata este intemeiata, o admite, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata, procedand, dupa caz, astfel:

In cazul prevazut la lit. b), trimite cauza procurorului, in vederea inceperii urmaririi penale sau redeschiderii urmaririi penale, in ipoteza unei urmariri penale inexistente sau incomplete.

Spre deosebire de aceasta situatie, in cazul prevazut la lit. c) a aceluiasi articol, daca se constata ca probele existente la dosar sunt suficiente, judecatorul va retine cauza spre judecare.

Prin urmare, in acest ultim caz faza urmaririi penale este realizata complet, insa a avut loc o apreciere eronata a probelor, ceea ce duce la concluzia ca sfera de aplicare a dispozitiilor mentionate cuprinde numai solutiile de scoatere de sub urmarire penala si de incetare a urmaririi penale.

Asadar, numai in aceasta ipoteza, cand constata ca urmarirea penala nu s-a efectuat sau ca este incompleta, judecatorul admite plangerea si procedeaza conform art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala.

Ca atare, in cazul plangerii formulate in baza art. 2781 din Codul de procedura penala de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, atunci cand se solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, daca instrumentarea este completa, instanta poate dispune schimbarea acestui temei, in conditiile art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala.

Dar, in ipoteza reglementata in art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, trebuie retinut ca, in raport cu continutul acestui text de lege, nu este posibila constatarea suficientei probelor existente la dosar pentru retinerea cauzei spre judecare, cata vreme nu s-a inceput urmarirea penala.

In aceasta privinta, incheierea de admitere a plangerii, data de judecator, constituie si act de punere in miscare a actiunii penale atunci cand sesizarea instantei se face prin plangerea persoanei vatamate sau a oricarei alte persoane ale carei interese legitime au fost lezate.

Cu toate ca prin art. 2781 alin. 9 din Codul de procedura penala se precizeaza, fara sa se faca distinctie, ca, "in cazul prevazut in alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1", trebuie sa se aiba in vedere totusi ca, in acceptiunea dispozitiilor de ansamblu ce reglementeaza institutia sesizarii instantei, o atare plangere nu poate proveni decat de la persoana vatamata nemijlocit prin fapta penala, pentru a i se atribui forta procesuala specifica unui act de sesizare a instantei.

Un asemenea tratament juridic se impune si pentru ca, in ipoteza plangerii formulate de insasi persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, ar fi de neconceput ca tocmai plangerea ei sa se constituie in act de sesizare a instantei impotriva sa, cu incalcarea implicita a principiului procesual non reformatio in pejus.

De aceea, in raport cu aceste limite in care poate fi circumscris controlul judiciar in cadrul procedurii reglementate in art. 2781 alin. 8 din Codul de procedura penala, in ipoteza in care persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata solicita schimbarea temeiului de drept al acestei solutii, dispusa prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, daca se apreciaza ca este intemeiata plangerea prin care s-a invocat neefectuarea urmaririi penale sau caracterul ei incomplet, judecatorul nu poate pronunta decat solutia prevazuta la alin. 8 lit. b) din acelasi articol .

Tot astfel, trebuie admis ca, in ipoteza cand probatoriul este complet si nu se impune trimiterea cauzei la procuror, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, judecatorul are de asemenea posibilitatea sa schimbe temeiul de drept al solutiei dispuse de procuror, tot in cadrul aplicarii dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 4142 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul plangerii formulate in baza art. 2781 din Codul de procedura penala de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca acea persoana solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori al dispozitiei cuprinse in rechizitoriu, in ipoteza unei instrumentari complete, instanta poate dispune schimbarea acestui temei in conditiile reglementate in art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala.



PENTRU ACESTE MOTIVE




Afişează Decizia nr. 44/2008. RIL privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Decizia nr. 44/2008. RIL privind admisibilitatea plangerii formulate, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, daca aceasta solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori prin dispozitia cuprinsa in rechizitoriu
Articole Juridice

Profesionistii, indiferent de statutul lor juridic sunt supusi regulilor de drept civil
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Cele mai importante 7 modificari aduse de O.U.G. nr. 82/2017
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Ştiri Juridice

Plata drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului din institutii publice, devenite executorii in perioada 1 i
06 Dec 2017 | 306

Proiecte de legi si Ordonante adoptate de Guvern in sedinta din data de 29 noimebrie 2017
30 Nov 2017 | 344