Decizia nr. 859/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Tudorel Toader - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Carmen Catalina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal raspunde doamna Bianca Draghici, expert pentru probleme juridice in cadrul institutiei Avocatul Poporului.

Cauza se afla in stare de judecata .

Reprezentantul Avocatului Poporului solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate pentru aceleasi motive pe care le-a invocat in adresa de sesizare a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, precum si art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Adresa nr. 1.315 din 5 februarie 2009, trimisa Curtii Constitutionale in temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie, Avocatul Poporului a ridicat direct exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca, potrivit art. 480 din Codul civil, dreptul de proprietate este atat un drept absolut ce se exercita prin cele 3 prerogative ale sale, usus, fructus si abusus, cat si un drept exclusiv din punctul de vedere al titularului, care le poate exercita in mod liber, cu respectarea, insa, a ordinii publice si a dispozitiilor imperative ale legii. Or, daca, potrivit Constitutiei, dreptul de proprietate privata este garantat, atunci el este garantat cu toate cele trei prerogative ale sale. Prin urmare, textele de lege criticate, stabilind plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor, incalca doua dintre prerogativele dreptului de proprietate, anume posesia si, respectiv, folosinta. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de "bun" inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat care are o valoare economica. In acest sens, salariul poate fi asimilat unui bun protejat de art. 1 din primul Protocol aditional la conventie . In plus, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 1.221/2008, a statuat ca dreptul la salariu este o componenta a dreptului la munca si protectie sociala a muncii ca drept fundamental cu un continut complex .

In continuare se sustine ca, pentru salariile platite prin carduri, institutiile de creditare prin intermediul carora se efectueaza aceste plati nu platesc dobanzi, ceea ce duce la o imbogatire fara just temei a acestora. Mai mult, in virtutea dreptului de proprietate care se intinde la tot ceea ce bunul produce, proprietarul poate cere tertului la care se afla bunul si restituirea fructelor produse de acesta.

Si, in fine, se arata ca art. 8 din ordonanta de urgenta criticata permite exceptarea de la regula platii salariului prin intermediul cardului, dar o asemenea masura este lasata la aprecierea ministrului finantelor.

In conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera exceptia neintemeiata. In acest sens, arata ca, avand in vedere prevederile art. 44 alin. (1) din Constitutie, legiuitorul poate, in considerarea unor interese specifice, sa instituie reguli care sa armonizeze incidenta si a altor drepturi fundamentale ale cetatenilor decat cel de proprietate, intr-o interpretare sistematica a Constitutiei, astfel incat ele sa nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate .

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand adresa de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantului Avocatului Poporului, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29-33 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului.

Obiectul exceptiei il constituie prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 882 din 21 decembrie 2007, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, si aprobata prin Legea nr. 150/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 544 din 18 iulie 2008.

Prevederile de lege criticate au urmatoarea redactare:

- Art. 5: "Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice din subordinea acestora, indiferent de sistemul de finantare, vor lua masurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale personalului prin intermediul cardurilor.";

- Art. 6: "(1) Trecerea la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor pentru institutiile publice cu sediile in municipii si orase, prevazute la art. 5, se va face pana la data de 31 martie 2008.

(2) Salariatii institutiilor publice cu sediile in mediul rural, prevazute la art. 5, beneficiaza, la cerere, de plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor.";

- Art. 7: "(1) Institutiile de credit prin care se efectueaza platile prevazute la art. 5 sunt selectate de ordonatorii de credite, in conditiile legii.

(2) Salariatii pot opta pentru plata pe card a salariilor prin intermediul altor institutii de credit decat cele selectate in conditiile alin. (1).";

- Art. 8: "Institutiile publice sau, dupa caz, categoriile de persoane pentru care institutiile publice sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite."

Textele constitutionale invocate ca fiind incalcate sunt cele ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privata si ale art. 135 alin. (2) lit. b), potrivit caruia statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara. Este invocata si incalcarea art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Analizand sesizarea, Curtea Constitutionala urmeaza sa admita exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si sa constate ca prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 contravin dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege", si prevederilor art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international".

Chiar daca drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de "bun" si "proprietate" au un sens care "nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale" (cauza Beyler impotriva Italiei, 2000).

Obligarea personalului din institutiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului conditioneaza folosinta acestor "bunuri" de existenta bancomatelor si automat de vointa unor persoane juridice private (banci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane. In aceste conditii, se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanelor din institutiile publice, fara a se tine cont de consimtamantul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, fiind tinuti de limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca . Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nicidecum pentru un interes privat.