Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 17/2009. RIL privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 278 ind. din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu

Decizia nr. 17/2009. RIL privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 278 ind. din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu

  Publicat: 16 Dec 2009       5300 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Decizia nr. 17/2009. RIL privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 278 ind. din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 875 din 15/12/2009

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Procedura legala, forma a urmaririi silite prin care creditorul pune in vanzare bunurile imobiliare
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 17
din 15 iunie 2009



Dosar nr. 6/2009



Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 2781 din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 80 de judecatori din totalul de 113 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, solicitand admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca plangerea persoanei vatamate sau a oricarei alte persoane ale carei interese legitime sunt vatamate impotriva solutiilor de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu, adresata direct instantei, se trimite organului judiciar competent in temeiul art. 2781 alin. 13 din Codul de procedura penala, in vederea parcurgerii etapelor obligatorii prevazute de art. 278 din acelasi cod.



SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedura penala, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntandu-se diferit cu privire la modul de solutionare a plangerii, adresata direct instantei de judecata, impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu.

Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca instantei de judecata ii revine obligatia sa examineze plangerea impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu, ce i s-a adresat direct de persoana vatamata sau de orice alta persoana ce considera ca s-a adus o vatamare intereselor sale legitime, iar alte instante au dispus trimiterea unor asemenea plangeri la parchet, spre a fi solutionate de procurorul ierarhic superior, considerand ca altfel s-ar eluda o etapa procesuala obligatorie potrivit prevederilor art. 278 si 2781 din Codul de procedura penala.

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

In cadrul reglementarii ce s-a dat plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, prin art. 275 alin. 1 din Codul de procedura penala s-a prevazut ca "orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime".

Tot in cadrul acestei reglementari, in cuprinsul art. 278 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala este determinata competenta de rezolvare a plangerii impotriva masurilor luate si a actelor efectuate de procuror sau a celor indeplinite pe baza dispozitiilor sale, la alin. 3 din acelasi articol fiind stabilit termenul in care trebuie facuta plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale.

Este semnificativ ca, instituindu-se controlul judecatoresc asupra rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, prin art. 2781 alin. 1 din Codul de procedura penala s-a prevazut ca "dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta", pentru ca in finalul acestui alineat sa se mai precizeze ca "plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu".

Ca urmare, se impune concluzia ca din reglementarea de ansamblu data plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala reiese ca plangerea impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu trebuie sa fie adresata, dupa caz, mai intai prim-procurorului parchetului sau procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel ori procurorului sef de sectie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv procurorului ierarhic superior.

Numai in masura in care plangerea a fost rezolvata prin solutie de respingere de catre procurorul ierarhic superior, caruia i-a fost mai intai adresata in raport cu distinctiile stabilite in primele doua alineate ale art. 278 din Codul de procedura penala, persoana vatamata si orice alta persoana avand interese legitime vatamate pot formula o plangere pe care sa o adreseze judecatorului in conditiile reglementate prin art. 2781 din Codul de procedura penala.

Or, cat timp nu este inca parcursa etapa reglementata de dispozitiile art. 275-278 din Codul de procedura penala, nu se poate considera ca ar fi indeplinite cerintele art. 2781 alin. 1 si 2 din acelasi cod, astfel ca instanta care primeste o astfel de plangere trebuie sa se conformeze prevederilor alin. 13 al acestui din urma articol, potrivit caruia "plangerea gresit indreptata se trimite organului judiciar competent".

Trebuie observat ca verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre prim-procurorul parchetului si, dupa caz, de oricare alt procuror ierarhic superior la care se face referire in art. 264 alin. 2 din Codul de procedura penala, inainte de inaintarea dosarului cauzei la instanta competenta, nu acopera cerintele inscrise in art. 2781 alin. 1 din acelasi cod.

In acest sens este de retinut ca neefectuarea verificarii mentionate sau lipsa mentiunii de pe rechizitoriu care sa confirme ca aceasta a avut loc constituie o neregularitate a actului de sesizare, ce poate fi indreptata, pe calea procedurii reglementate in art. 300 alin. 2 din Codul de procedura penala, prin restituirea dosarului la organul care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia.

Spre deosebire de aceasta verificare, ce se efectueaza din oficiu, asupra tuturor dispozitiilor din rechizitoriu, inclusiv asupra celor de netrimitere in judecata, examinarea si rezolvarea plangerii persoanei vatamate sau a oricarei alte persoane ce se considera vatamata in interesele sale legitime isi are temeiul in prevederile art. 275 si urmatoarele din Codul de procedura penala, prin care este reglementata plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire .

Or, din felul cum este formulata reglementarea din partea finala (teza a doua) a art. 2781 alin. 1 din Codul de procedura penala rezulta ca plangerea in fata judecatorului impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu ar putea fi facuta si deveni deci admisibila doar dupa respingerea de catre procuror a plangerii formulate in conformitate cu art. 275-278 din acelasi cod.

Introducerea plangerii impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu la prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau procurorul sef de sectie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, la procurorul ierarhic superior constituie asadar o conditie prealabila prevazuta de lege, obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate in art. 2781 din Codul de procedura penala.

De aceea, rezolvarea plangerii formulate in temeiul art. 275-278 din Codul de procedura penala de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau procurorul sef de sectie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 din acelasi cod, constituie o procedura obligatorie, care trebuie parcursa de persoana vatamata si de orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate inainte de a se adresa cu plangere in fata judecatorului impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu.

Asa fiind si cum, in conformitate cu prevederile art. 197 alin. 2 din Codul de procedura penala, dispozitiile relative la sesizarea instantei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, incalcarea lor neputand fi acoperita in niciun mod, se impune sa se considere ca plangerea care vizeaza dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu este inadmisibila in masura in care aceasta dispozitie nu a fost in prealabil atacata, in temeiul art. 278 din acelasi cod, la procurorul ierarhic superior.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se decide ca prevederile art. 2781 din Codul de procedura penala trebuie interpretate in sensul ca solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plangere direct la instanta, iar in cazul in care este totusi sesizata direct cu o astfel de plangere, instanta trebuie sa o trimita organului judiciar competent, conform art. 2781 din Codul de procedura penala, in vederea parcurgerii etapelor prevazute in art. 278 din acelasi cod.




Afişează Decizia nr. 17/2009. RIL privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 278 ind. din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Decizia nr. 17/2009. RIL privind stabilirea posibilitatii de a ataca cu plangere direct la instanta, conform art. 278 ind. din Codul de procedura penala, solutiile de netrimitere in judecata dispuse prin rechizitoriu
Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Ştiri Juridice

Neconstitutionalitate privind categoriile persoanelor care pot refuza sa fie audiate ca martor in procesul penal
20 Sep 2017 | 305